1,811 matches
-
totuși femeia să rămână gravidă) și practic sunt lipsite de nocivitate față de organismul femeii. Trebuie să menționăm însă că mijloacele contracepționale sunt insuficiente, iar educația și propaganda pentru prevenirea sarcinii nedorite nu se face în mod corespunzător. „Studiul privind situația natalității...” afirmă în repetate rânduri „gravitatea” problemei scăderii sporului natural al populației din România, însă propune „măsuri complexe” de îmbunătățire a situației demografice. Studiul face unsprezece propuneri de măsuri pentru redresarea natalității în România: 1. acordarea unei prime de naștere; 2
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
nu se face în mod corespunzător. „Studiul privind situația natalității...” afirmă în repetate rânduri „gravitatea” problemei scăderii sporului natural al populației din România, însă propune „măsuri complexe” de îmbunătățire a situației demografice. Studiul face unsprezece propuneri de măsuri pentru redresarea natalității în România: 1. acordarea unei prime de naștere; 2. creșterea numărului de locuri în creșe și îmbunătățirea funcționării lor; 3. prelungirea concediului postnatal pentru salariatele mame; 4. prelungirea concediului de odihnă și crearea unor avantaje în organizarea orarului și schimburilor
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
copii; 7. creșterea vârstei până la care se acordă alocația de stat pentru copii; 8. îmbunătățirea activității cultural-educative; 9. creșterea producției de mijloace anticoncepționale; 10. coordonarea și studierea problemelor demografice și, în sfârșit; 11. îmbunătățirea legislației în vigoare în scopul redresării natalității. Modificarea legislației în sensul limitării posibilității femeilor de a cere și de a obține un avort este, așadar, cea din urmă soluție propusă. Marginalitatea sa în ansamblul propunerilor făcute de colectivul care a redactat „Studiul privind situația natalității...” reiese și
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
scopul redresării natalității. Modificarea legislației în sensul limitării posibilității femeilor de a cere și de a obține un avort este, așadar, cea din urmă soluție propusă. Marginalitatea sa în ansamblul propunerilor făcute de colectivul care a redactat „Studiul privind situația natalității...” reiese și din notele pe care unii dintre membrii comisiei de redactare le anexează materialului în formă finală. Există trei note anexate: din partea ministrului Sănătății și Prevederilor Sociale, nesemnată; din partea Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, semnată
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
căsătorite trebuie să se ia în considerare și condițiile locative, precum și condițiile materiale, care pot justifica întreruperea sarcinii 1. ședința Comitetului Executiv al CC al PCR din 2 august 1966: „...să punem capăt imediat întreruperilor de sarcină” „Studiul privind situația natalității...” și „Reglementarea întreruperilor de sarcină” au fost dezbătute de Comitetul Executiv în ședința din 2 august 1966, în care Nicolae Ceaușescu își exprima mulțumirea de a fi deschis în sfârșit discuția despre situația natalității în România la nivelul Comitetului Executiv
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
întreruperilor de sarcină” „Studiul privind situația natalității...” și „Reglementarea întreruperilor de sarcină” au fost dezbătute de Comitetul Executiv în ședința din 2 august 1966, în care Nicolae Ceaușescu își exprima mulțumirea de a fi deschis în sfârșit discuția despre situația natalității în România la nivelul Comitetului Executiv al CC al PCR. ședința avea pe ordinea de zi, la punctul II, „Studiile privind asistența medicală și situația natalității în țara noastră”2. Nicolae Ceaușescu se declară nemulțumit de materialul întocmit, „pentru că el
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Nicolae Ceaușescu își exprima mulțumirea de a fi deschis în sfârșit discuția despre situația natalității în România la nivelul Comitetului Executiv al CC al PCR. ședința avea pe ordinea de zi, la punctul II, „Studiile privind asistența medicală și situația natalității în țara noastră”2. Nicolae Ceaușescu se declară nemulțumit de materialul întocmit, „pentru că el nu răspunde la problema de fond a situației” ă în opinia sa, legalizarea avorturilor în 19573. Aceeași nemulțumire o exprimă și Alexandru Drăghici: „Așa cum se prezintă
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
ultimul cuvânt. Secretarul general al PCR își exprimă acordul parțial cu ideea că familiile nu pot fi forțate să aibă mai mulți copii decât doresc, dar în același timp consideră că reproducerea este o obligație a indivizilor față de societate. „Problema natalității nu este o problemă numai din dorința unuia de a avea sau nu copii, ci este o problemă socială, fiecare om are obligații față de societate.”1 În același sens se pronunță și Leonte Răutu: Eu cred că problema aceasta va
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
ci este o problemă socială, fiecare om are obligații față de societate.”1 În același sens se pronunță și Leonte Răutu: Eu cred că problema aceasta va trebui pusă în fața întregului popor și să arătăm că este o problemă națională sporirea natalității, este o îndatorire patriotică a membrilor familiei, a medicilor, a femeilor. Decizia lui Nicolae Ceaușescu este însă foarte clară și teribilă în același timp: Cred că trebuie să punem capăt imediat întreruperilor de sarcină. ș...ț Să dăm două săptămâni
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
lege, nu cu toate înlesnirile ce se propun aici, ci limitat ș...ț în rest oprit complet întreruperile de sarcină. „Înlesnirile” pe care le respinge Nicolae Ceaușescu sunt toate stimulentele financiare și sociale care fuseseră propuse în „Studiul privind situația natalității...”. Avorturile urmau să fie interzise, fără a acorda nici un fel de asistență suplimentară unor familii care erau deja împovărate de lipsa spațiului de locuit și de prețurile ridicate pentru alimentele de bază. Decizia era astfel violentă pe plan intim-personal, pentru că
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Decizia era astfel violentă pe plan intim-personal, pentru că se interpunea între femei și propriile lor funcții reproductive, dar și pe plan social, condamnând numeroase familii la sărăcie și numeroși copii la abandon. Cu toate acestea, toate propunerile de încurajare a natalității prin asistență socială suplimentară ă formulate în „Studiul privind situația natalității...” ă au fost refuzate în ședința Comitetului Executiv din 2 august 1966, motivația fiind că ele constituie „o cheltuială în plus pentru stat” (Iosif Banc). Câțiva dintre membrii Comitetului
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
femei și propriile lor funcții reproductive, dar și pe plan social, condamnând numeroase familii la sărăcie și numeroși copii la abandon. Cu toate acestea, toate propunerile de încurajare a natalității prin asistență socială suplimentară ă formulate în „Studiul privind situația natalității...” ă au fost refuzate în ședința Comitetului Executiv din 2 august 1966, motivația fiind că ele constituie „o cheltuială în plus pentru stat” (Iosif Banc). Câțiva dintre membrii Comitetului Executiv care au luat cuvântul în această problemă la ședința din
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
au luat cuvântul în această problemă la ședința din 2 august 1966 au exprimat un punct de vedere diferit față de neaprobarea facilităților materiale propuse în „Studiu”. Ion Gheorghe Maurer, Leonte Răutu și Chivu Stoica au susținut, respectiv, că problema scăderii natalității trebuie studiată mai bine și trebuie alcătuit „un plan de măsuri realist”, că trebuie dezvoltate creșele în România și încurajate familiile cu mai mulți copii, prin acordarea unor impozite mai mici. Cu toate acestea, în final „toți tovarășii au fost
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
acestea, în final „toți tovarășii au fost de acord” cu decizia secretarului general, Nicolae Ceaușescu. Decizia finală a Comitetului Executiv din 2 august 1966, așa cum este ea consemnată în Protocolul nr. 26 al ședinței, prevede 1: • Materialul („Studiul privind situația natalității...”) să fie refăcut, urmând ca printre propuneri să se găsească și „un tip de creșă simplu și economic”. Intensificarea muncii educative în rândul populației și crearea unei largi opinii de masă, în scopul întăririi familiei și al respectării normelor eticii
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Codului Penal”1. Ziarul Scânteia din 21 septembrie 1966 informa, pe prima pagină, în colțul din dreapta sus, că în ziua precedentă avusese loc o consfătuire de lucru la sediul Comitetului Central al Partidului Comunist Român 2, „consacrată problemelor privind creșterea natalității și îmbunătățirea continuă a măsurilor de ocrotire a mamei și copilului”. Articolul sublinia că în timpul discuțiilor a fost „evidențiat caracterul nesatisfăcător al actualei legislații privind întreruperea cursului sarcinii, care aduce daune stării de sănătate a femeilor și influențează negativ asupra
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
1985, p. 125), de exemplu, susține că interzicerea avortului în România și campania pronatalistă a anilor ’70 „au fost cauzate de o nevoie potențială de forță de muncă”. Gail Kligman este parțial de acord cu această explicație ă „scăderea ratei natalității complica agenda necesarului de forță de muncă” (Kligman, 1998, p. 20) ă, dar consideră că ideologia naționalismului socialist este motorul campaniilor pronataliste din România. Opinia mea este că documentele de arhivă pe care ă doar parțial ă le-am prezentat
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
bază atitudinile și valorile „tradiționaliste”2 ale conducerii PCR (în special ale lui Nicolae Ceaușescu). În ședința Comitetului Executiv al CC al PCR din 2 august 1966, în care se decide în ce mod urma să fie abordată „problema” scăderii natalității în România, accentul se pune pe argumentele „morale”. Se susține că decretul prin care li se acorda femeilor libertatea de a cere un avort (463/ 1957) a provocat „un dezmăț în rândul tinerilor” (Iosif Banc), a „încurajat descompunerea în rândul
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
avort (463/ 1957) a provocat „un dezmăț în rândul tinerilor” (Iosif Banc), a „încurajat descompunerea în rândul tineretului” (Alexandru Drăghici), „a legalizat prostituția prin avorturi și prin îngăduința la divorțuri” (Nicolae Ceaușescu). Însuși cadrul în care se discută problema scăderii natalității este unul moral. Interzicerea avorturilor este prezentată într-un continuum cu limitarea divorțurilor și ambele au ca miză reconsolidarea familiei și readucerea membrilor PCR pe linia „eticii comuniste”. Aceste motivații nu sunt legate de dezvoltarea economiei socialiste sau de protejarea
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
toate domeniile vieții economice, politice și sociale. Mai mult, regimul făcea eforturi constante de a mobiliza femeile pentru susținerea sa politică. Din numeroase puncte de vedere, femeile erau „incluse” în funcționarea regimului socialist din România. La realizarea „Studiului privind situația natalității...” ă discutat anterior ă au participat și reprezentante ale Consiliului Național al Femeilor (CNF). Având în vedere că expertiza care a avut aportul hotărâtor la realizarea studiului este de tip sociologic, demografic și medical, este probabil ca reprezentantele CNF-ului
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
ignoranței și malnutriției care duceau la pierderea a numeroase vieți omenești. Punctul sanitar este dotat acum și cu mijloc de transport propriu (cal, șaretă, vizitiu). Dacă privim existența onceștenilor de astăzi, putem spune că ea se datorează, în bună măsură natalității prodigioase. Procesul acesta a crescut de la un deceniu la altul. În anul 1902, s- au născut 84 de copii. După zece ani, această cifră s-a ridicat la 114 de noi născuți. În 1932, s-au născut 122 de copii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un deceniu la altul. În anul 1902, s- au născut 84 de copii. După zece ani, această cifră s-a ridicat la 114 de noi născuți. În 1932, s-au născut 122 de copii. Evidențele din anul 1910 precizează că natalitatea s-a ridicat la procentul de 9,22 ‰. După zece ani, procentul diferă, urcându-se la 12,10 ‰. Cu alte cuvinte, în 1910 au fost 32 de căsătorii, iar în 1920, 326. Din anuarul statistic publicat în 1934, aflăm că
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la procentul de 9,22 ‰. După zece ani, procentul diferă, urcându-se la 12,10 ‰. Cu alte cuvinte, în 1910 au fost 32 de căsătorii, iar în 1920, 326. Din anuarul statistic publicat în 1934, aflăm că în anul 1932 natalitatea s-a situat la un procent de 19,3 ‰. Orice gospodărie țărănească se înfiripa odată cu o căsătorie, care, mai ales la țară, reprezenta un legământ sfânt. De aceea divorțurile au fost rare: în 1902 s-au înregistrat numai două
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sarcină, gravidele erau luate în evidență pentru a se putea preîntâmpina existența cazurilor de boli incompatibile cu sarcina. Supravegherea evoluției sarcinii se executau de către un medic, cât și de sora medicală Alexandrina Baban. În anul 1994, s-a înregistrat o natalitate de 20,1 de nou născuți la mia de locuitori. Mortalitatea infantilă, ca și cea generală, erau în continuă scădere, iar bolile transmisibile ca difteria, poliomielita, febra tifoidă sau rujeola, au devenit cazuri izolate. Pentru a reduce mortalitatea și îndeosebi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
537 necăsătoriți și 37 văduvi; după cultură, 76 știutori de carte; după naționalitate și religie, toți români ortodocși. Iată cum se prezintă dinamica evoluției numerice a populației comunei Oncești, până în anul 2004: Din datele de mai jos rezultă că natalitatea a fost foarte crescută până după război, marea majoritate a familiilor având între 5 și 10 copii, dar și mortalitatea infantilă se menținea ridicată. De exemplu, din 51 de morți la mia de locuitori în anul 1896, 33 au fost
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
menținea ridicată. De exemplu, din 51 de morți la mia de locuitori în anul 1896, 33 au fost copii, iar în 1930 din cei 24 de morți la mia de locuitori, copii au fost 20. Cu toate acestea, datorită ratei natalității, sporul natural a fost mare, peste 30 ‰, mulți ani înregistrându-se o medie de 33 ‰, în 1930 ajungând la 39 ‰. (Datele de la recensământul din 1992 au fost puse la dispoziție de către dl. Vasile Prosie). Cam de prin anii 1950-1960, natalitatea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]