971 matches
-
varie- tatea de registre pe care scriitorul le stăpânește, alter nân- du-le într-un mod care conferă un profil particular operei sale. Observăm fără dificultate că ceea ce îl aduce în aten- ția contemporaneității pe Caragiale nu este nici direcția naturalistă, nici cea a povestirii fantastice sau a celei orientale, nici drama, ci comediile și momentele, devenite un depozit inepuizabil de citate reprezentative. Tocmai amfibologiile, expresiile absurdiste, sau într-un cuvânt „enormitățile” debitate de personajul caragialian au trecut bariera timpului, fiind
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Anxietatea constituie un efect de lectură tardiv, o valoare adăugată operei, valoare care nu este cea a sensibilității contemporanilor lui Kafka și nici a contemporanilor lui Caragiale. În cazul lui Caragiale, anxietatea este decelabilă cu asupra de măsură în nuvelele naturaliste care prezintă fără excepție excepțiile, cazuri patologice, dereglări nervoase grave sau psihisme abisale. Anxietatea nu este exclusă nici din spațiul comediilor sau al momentelor unde ludicul rimează cu o anume jovialitate care îndulcește asperitățile acolo unde ele amenință echi- librul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
sim- boliste în cheie parodică o dovedesc din plin, toată această concentrare perceptivă pusă sub semnul unei hipersensi- bilități care se descarcă în minuția notației se alimentează de la un fond comun al epocii, fond care va servi și explo- rărilor naturaliste și investigațiilor degeneraționsite și de - cadentismului și simbolismului precum și altor „-isme” mai puțin prestigioase. Cu privire la opera lui Stendhal și a diferitelor niveluri de conștiință care se reflectă în operă, Jean Starobinski realizează distincția între senzații și per‑ cepții în funcție de arbitrajul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
pe care Agamben îl atribuia reflecției avenite asupra timpu- lui tău. Acest narator nu știm încotro se duce, este în tranzit și în același timp simțim acest lucru de la început, el nu își mai găsește locul. Poate nici epoca. Meduzări naturaliste Nuvele naturaliste ale lui I.L. Caragiale deschid un alt câmp de observație, în care dipozitivul hermeneutic remar- cat deja, al lui „simț enorm și văz monstruos”, funcționează de o manieră particulară. Derivat al realismului, natu- ralismul este fondat pe același
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Agamben îl atribuia reflecției avenite asupra timpu- lui tău. Acest narator nu știm încotro se duce, este în tranzit și în același timp simțim acest lucru de la început, el nu își mai găsește locul. Poate nici epoca. Meduzări naturaliste Nuvele naturaliste ale lui I.L. Caragiale deschid un alt câmp de observație, în care dipozitivul hermeneutic remar- cat deja, al lui „simț enorm și văz monstruos”, funcționează de o manieră particulară. Derivat al realismului, natu- ralismul este fondat pe același contract mimetic
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
europene și anume degradarea sa ireversibilă vizibilă atât la nivelul omului-masă cât și la nivelul elitelor hipersensibilizate până la nevroză și artă degenerată. Și pentru Cesare Lombroso, faimosul criminolog italian, expre- sia unei sensibilități dereglate poetic își avea corespondentul patologic. Literatura naturalistă înregistrează degeneres- cența ca un fenomen social și îl ilustrează prin personaje care corespund din punct de vedere epistemologic cazurilor pe care le analizează diversele școli medicale. Leiba Zibal reprezintă în acest sens un excelent studiu de caz, iar autorul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
care o inițiază. Cadavrul lăsat fără pantofi, cocoțat pe un pod de lemn oferă imaginea deplo- rabilă a unei destituiri teribile a umanului. Nimic din toate acestea la Caragiale ! Dacă nu ar exista comentariul, am avea ceva dintr-un tablou naturalist, crud, de o sărăcie severă, hieratică, așa cum apare în câteva din cadrele lui Haneke din Banda albă desprinse parcă din tradiția răs- tignirilor unui Matthias Grünewald. Discursul lacrimogen al amicului este însoțit de rumegatul placid al unei vaci. Imaginea care
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
aparent nihiliste, în așa fel încât aproape pulverizează lumea, creând un puternic efect al înstrăinării ei.” Aș înclina mai degrabă către a doua moti- vație, adăugând că fascinația pe care Caragiale o are față de monstruos, și care reiese din nuvelele naturaliste, fas- cinație nu foarte departe însă de cea a decadenților și simboliștilor execrați de autor, își are corespondentul în această fascinație pe care o încearcă față de „monstruozi- tatea” limbajului, și anume, față de acel principiu de exorbitare care este și motorul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
codurile identitare. Practica ludică a clișeu- lui se însoțește cu referințele intertextuale în operațiunile de clișaj, „la tentative de reproduire un modèle figé” . Caragiale apelează nu odată la parodie și pastișă, clișeul vizând unități întregi de discurs, iar în nuvelele naturaliste mergând până la o asimilare a unui model literar în tiparul căruia prozatorul toarnă propria sa substanță epică sau poetică nu fără a păstra un ecart ironic vizibil la nivelul metatextului. În acest sens ne situăm într-o accepție mai largă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
l-a avut colaborator pe un arhitect prieten, Lucio Costa (1902, Toulon-1998, Rio), cel care avea sa realizeze planul Brasiliei. Lor li s-a alăturat un alt prieten, Roberto Burle-Marx (1909, Sao Paulo-1994, Rio), peisagist, pictor, cu studii în Germania, naturalist, ecologist, descoperitorul a 30 de noi specii de plante care astăzi îi poartă numele. Cei patru au creat o nouă capitală practic "într-un pustiu". Kubitschek a fost cel care a impus construcția, Costa i-a trasat planurile, Niemeyer i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
oscila Între luciditate și intensitate explozivă. Într-un du-te-vino neîntrerupt pe aceste culoare, personajele se căutau, se găseau și se pierdeau, senzația de așteptare amintea de Godot și totuși era prezent un sentiment de speranță. Jocul nu putea să fie naturalist, dar nici formalismul nu era căutat decât până la un punct. Divorțat de viață, golit de uman, cuvântul abstract Își pierde valoarea. Și exact relația umană ne interesa. Pericolul de a cădea În spectaculos, câteodată prezent În Livada, cu imaginile copacilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
și instituția cavalerismului : de aici apariția amorului courtois, idealizat în poezia trubadurilor, în legende ca a lui Tristan sau a lui Lancelot. Mai târziu au apărut filozofii „libertini” și senzualismul, atât filozofic, cât și „galant”, apoi romantismul, pe urmă școala naturalistă și în cele din urmă Freud. În toate aceste perioade a dominat interesul față de femeie, văzută alternativ, când ca Madonă, când ca Veneră. Între timp, în vremea Renașterii, atât datorită recrudescenței interesului pentru antichitate, cât și altor cauze pe care
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de personalități de marcă, născute pe raza teritoriului județului Bacău, dintre care pomenim pe: maiorul Ene Constantin, participant la Războiul pentru Independență și căzut eroic la Rahova; actorul Beligan Radu, Borcea Ion, cel ce a fondat, în 1926, la Agigea, „naturalist stațiune zoomarină”; Comăneci Nadia, multiplă campioană la gimnastică; Dan Dumitru globetrotter, care a parcurs pe jos înconjurul lumii în anii 1910-1916 și din cei patru curajoși câți au pornit, el singur a supraviețuit și a încheiat pentru prima oară acest
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de personalități de marcă, născute pe raza teritoriului județului Bacău, dintre care pomenim pe: maiorul Ene Constantin, participant la Războiul pentru Independență și căzut eroic la Rahova; actorul Beligan Radu, Borcea Ion, cel ce a fondat, în 1926, la Agigea, „naturalist stațiune zoomarină”; Comăneci Nadia, multiplă campioană la gimnastică; Dan Dumitru globetrotter, care a parcurs pe jos înconjurul lumii în anii 1910-1916 și din cei patru curajoși câți au pornit, el singur a supraviețuit și a încheiat pentru prima oară acest
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
oricum, iar harta marilor descoperiri geografice se umpluse încă de la James Cook de locuri cunoscute, închizând, treptat, unul după altul, misterele insulare și oceanice. În secolul al XX-lea, odată cu ivirea altor și altor tipuri de epic (psihologic, rea list, naturalist, eseistic, expresionist, decadent etc.) și odată cu închiderea evazionismului romantic, sub presiunea determinismului și a cunoașterii experimentale, literatura marină și-a pierdut din importanță și s-a exilat pe rafturi estetice inferioare. Totuși, pradă unui hedonism generalizat, omul postmodern caută și
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
particulare, descrise atent de teoria atomistă). Constatăm că nu se pierde foarte mult din această viziune pe parcursul secolelor, în drumul către credințele medievale creștine legate de grotesc (a căror replică plastică este amănunțit studiată de Jürgen Baltrušaitis, spre exemplu). Încadrarea "naturalistă" a imaginii, în gândirea greacă, se regăsește aproape neschimbată în semnificația alocată de romani măștilor de ceară ale strămoșilor, imagines, fie realizate fidel după chipurile reale, fie despre care comunitatea considera că sunt astfel (în cazul în care era vorba
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
n-au rădicat, cu sine să ducă". Mai târziu disputa devine aridă și de un ascetism pedant, dar trebuie să se recunoască lui Cantemir meritul de a căuta întîiul termeni filozofici (substări, asuprastări, împregiur-stări, macrocosmos, microcosmos), în slujba unui spiritualism naturalist de speță paracelsiană. Vanhelmontian în Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago, cu toate elementele de rigoare ale teosofiei (archei, fermenți, blas), Cantemir dizertează cu mult umor dialectic despre intolerabila condiție a omului ("tragicul" existenței am zice azi), pus să dibuiască în noaptea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în vârf cu o lumânare împușcă ursul în bârlog. IACOB NEGRUZZI Secretarul "perpetuu" al "Junimii", Iacob Negruzzi (1843-1932), a scris o literatură acum uitată, îndeosebi satirică. Copiile după natură în proză sunt cele mai delectabile și n-au deloc intenție naturalistă, fiind niște simple "caractere" cu model real. Părintele Gavriil, om disimulat, care promite orice și tăgăduiește, spunând "să fie bine", contele Curcano-Mirmilitzki, baronul Constantin Garla de Afumata, ducesa Bute, născută Țapa, princesa Bostano Crastavetzki, născută Pitringello-Barabulla, toți aceștia paraziți mondeni
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Jules Vallès, constituie o interesantă imagine a tumultuoasei epoci (Iașul fantomatic în părăsire, suferințele de internat, tatăl nebun, mama bolnavă și alterată de lipsuri, utopiile de tinerețe). C. DOBROGEANU-GHEREA Criticii "metafizice" a lui Maiorescu încearcă a-i opune o critică naturalistă, științifică, "arătînd pricina... cea mai apropiată" a operei literare, C. Dobrogeanu-Gherea (Solomon Katz, 1855-1920). Noțiunile de rasă, mediu și moment din estetica lui Taine sunt înlocuite cu patru etape metodologice: 1) de unde vine creațiunea artistică; 2) ce influență va avea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ei? Să fie ei numai proști, răi și, în cazul cel mai bun, sterilizați de adevăratele sentimente omenești? Am putea răspunde, mai întîi, că nu se poate să existe oameni care să n-aibă nimic omenesc. În opera cea mai naturalistă ori realistă cu putință, în opera lui Tolstoi, nu e nici un om numai rău (după cum nu e nici unul numai bun). Apoi, am putea să aducem ca mărturie oamenii vii, din viața reală. Există asemenea oameni, numai răi, cum ni-i
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
roată, rozetă, vârtej, ochi, cruce încadrată în cerc. îl întâlnim pe frontonul caselor, pe mobilierul țărănesc, pe lăzile de zestre, pe tipare de caș, pe furcile de tors, pe vasele de lemn, pe bâtele ciobănești, redat de regulă abstract, rareori naturalist. în legătură cu acest ultim aspect se înscriu și mai rarele reprezentări antropomorfe. Predominant în arta țărănească a lemnului rămâne decorul cu caracter geometric, ce se constituie dintr-o infinitate de combinații și asociații, dintre care unele străvechi, cu origine în neolitic
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
în tăblii”, cu motive geometrice în diferite poziții coloristice, țesătura fiind compartimentată prin cele două „drumuri cu zimți”. Decorul romboidal apare frecvent și cu denumiri diferite: în poftale, în roate, în floare, în ocoale, în unire. în ultimul predomină decorul naturalist, acea cromatică intensă caracterizată drept agresivă, datorită compoziției chimice a culorilor. Țesăturile au și o importantă funcție ritualică, ele marchează momentele fundamentale ale existenței umane. După prima scăldătoare, noul născut este înfășurat într-o pânză numită crijmă. Zestrea fetei era
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Între aerul de cameră și aerul liber, la deosebiri de temperatură, dă o Înfățișare clară despre efectul magnetopatiei. Să luăm, În sfârșit, metoda de vindecare naturală, În forma cum se practică de obicei. Ea nu are o diagnoză deosebită. Medicul naturalist Își va Însuși succesiv un mod oarecare de a privi, cu care se va deprinde de a judeca pe bolnavi În general; dar aceasta nu este decât un sentiment subiectiv nedeterminat, fără bază lămurită. Naturalistul, În cea mai mare parte
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
subiecților, care se produce fie în mediul natural al acestora, fie în condiții de laborator. Putem distinge mai multe tipuri de observație, în funcție de cel puțin trei criterii (McMillan, 1992): a)observația se poate realiza în mediul natural al subiecților (observația naturalistă, de teren) sau în laborator (observația de laborator); b)observația se poate desfășura fără un plan dinainte stabilit (observația spontană) sau poate fi bine structurată (observația sistematică); c)cercetătorul poate fi complet detașat de subiecți, dar există și situații în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
este implicat în activitatea pe care o observă, devenind el însuși subiect (observația participativă). Deși enumerarea a trei criterii distincte de clasificare ar impune existența a cel puțin șase tipuri de observație, în literatură sînt descrise, de regulă, patru: observația naturalistă, de laborator, sistematică și participativă. Există autori care menționează doar observația sistematică și participativă, deoarece consideră că observația naturalistă nu are nevoie de descrieri detaliate, observația de laborator este oricum sistematică, iar observația în care cercetătorul nu este implicat în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]