1,178 matches
-
s-ar putea curând să-i deplângem moartea. Stiliano, trebuie să rămâi lângă el. Te implor din tot sufletul să nu-l lași singur! S-a așezat, punându-și mâinile-n poală. Ochii ei trădau nesomnul și ardoarea lacrimilor, tremurul neîncetat al mădularelor, fața îi era pământie și marcată de o grimasă de durere care nu izbutea să o urâțească. Inima mea dădea pe-afară ca un râu primăvara și-mi auzeam sângele bătând în urechi. Silit de iubire, am mințit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Și Bowlahoola e Stomacul în orișicare om."123 Din fragmentul de mai sus se poate observa că Blake încearcă să descrie dramaticele procese "biochimice" și "psihochimice" care au loc în interiorul tărîmurilor profunde ale formelor vii, în care există un "dans" neîncetat al legii și libertății, armoniei și sălbaticiei, determinării și nedeterminării, certitudinii și incertitudinii, vieții și morții, prolificității și devorării, ordinii și haosului, într-o infinită țesătura de relații, corelații și corespondențe ce poate fi numită o "țesătura a Secțiunii de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
corelații și corespondențe ce poate fi numită o "țesătura a Secțiunii de Aur", de vreme ce, așa cum a subliniat Friedrich Cramer pe bună dreptate, Secțiunea de Aur este un element matematic fundamental ce apare la marginea dintre ordine și haos124. Acest "dans" neîncetat al legii și libertății din interiorul tărîmurilor profunde ale formelor vii există însă deopotrivă în interiorul profund al materiei înseși: cum arata Lee Smolin, electronii, de exemplu, "dansează veșnic în jurul nucleului". Mai mult, "poate că însăși geometria spațiului dansează și fluctuează
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
zise: "De ce simt astfel de iubire și de milă? Ah, Enion! Ah, Enion! Ah, încîntătoare, încîntătoare Enion! Cum este-aceasta? Toată nădejdea mea s-a dus! în veci pierdută! 10 Precum un Vultur flămînzit și Orb, răcnind în vasta-ntindere, Neîncetate lacrimi îmi sînt acuma hrană, neîncetate lacrimi și mînie. Fără de moarte-n veci acuma rătăcesc uitare căutînd În valuri ale disperării: zadarnic; fiindcă dedesubt de mă scufund, Înăbușindu-mă trăiesc: De-s făcut țăndări de pe-o stîncă nalta, 15
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și de milă? Ah, Enion! Ah, Enion! Ah, încîntătoare, încîntătoare Enion! Cum este-aceasta? Toată nădejdea mea s-a dus! în veci pierdută! 10 Precum un Vultur flămînzit și Orb, răcnind în vasta-ntindere, Neîncetate lacrimi îmi sînt acuma hrană, neîncetate lacrimi și mînie. Fără de moarte-n veci acuma rătăcesc uitare căutînd În valuri ale disperării: zadarnic; fiindcă dedesubt de mă scufund, Înăbușindu-mă trăiesc: De-s făcut țăndări de pe-o stîncă nalta, 15 Mă reîncheg în nesfîrșită suferință; de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
drumu-i, sărind nalt peste colníce și pustiuri, puhoaie, groaznice prăpastii. Nemărginită-i era truda, fără sfîrșit călătoria; se străduia 75 În van, căci iezme-ngrozitoare ale-adîncurilor cumplit îl tulburau Cu șolzi și-arípi de fier și-aramă, cărarea dinaintea-i devorînd-o. Neîncetata era lupta. Nainte pașii istoviți și-i aplecă Un văd croind spre-ntunecata lume-a lui Urthona; suí Plin de durere pe munții cei grozavi și coborî plin de durere 80 Și văzu cruntele lor frici și de priveliște-ai
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
răsfirat, pielea i se usca sfrijita, Și Patru Peșteri prinsu-și-au temeliile în rădăcini în jos, nainte împingînd Metalul, stîncă, piatra în veșnice dureri sfîșietoare de naștere a vegetației. 265 Peșteră lui Orc stătea spre Miazăzi, cuptor înalt de groaznice văpăi, Neîncetate, de nestins. La apus, peșteră lui Urizen; Căci Urizen căzut-a, cum soarele de-Amiază cade jos, înspre Apus. La Miazănoapte se află tronul neclintit al lui Urthona, o Lume de Solidă beznă Închisă-n înăbușitoare-ncremenire, cu rădăcini în muta
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și spațial, adică în Principiu. Aceasta înseamnă moartea creației și nașterea să în Lumina Spiritului, de unde starea de "balya" (sanscr. copil) a celor ce "trăiesc în clipa", extinzîndu-și momentul nașterii în tot restul vieții, ceea ce echivalează cu rămînerea într-o neîncetata stare de "agonie și extaz" (ibid., p. 71), o stare de "cataclism", de "conflagrație". Lovinescu susține și că pentru a trăi cu adevarat, trebuie sa ucidem trăirile din trecut și din viitor, adică, după cum spune Kabbala, "să deplasam luminile în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
plimbări la trap, un-doi-trei, un-doi-trei, atunci restul va fi mai ușor și mai ales iluzia va fi, de la Început, atât de puternică Încât se va putea exclama: «Jos pălăria!»”1. Binswanger ne vorbește despre cazul unei femei chinuite de căutarea neîncetată a unor ținte de neatins. De mică, petrecea ore Întregi plângând pentru că nu le putea depăși pe toate colegele sale, indiferent de ce făceau acestea, dar nici succesele nu reprezentau o satisfacție pentru ea, mai ales că țelul era să obțină
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
de imaginile corespunzătoare. Această ipostază a psihismului social poate fi imaginată, după autorul de mai sus (1995, p. 66), ca un hipertext fractal, un hipercortex ce transcende psihismele individuale sau ale grupurilor mici, care se recompun permanent, cunoscând o dinamică neîncetată. Acest megapsihism fractal se transformă necontenit la cele patru niveluri explicitate prin următoarele tipuri de intervenții: acționând asupra conectivității: introducând noi rețele, deschizând portaluri, difuzând, sau dimpotrivă, reținând - informații sau chiar garantând securitatea ansamblului (în comunicații, transport, comerț, formare, servicii
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
tendințele independente ale României", Biroul din capitala Franței a refuzat să părăsească linia lui Golițân. Nici după reinstalarea la conducerea postului a lui Noël Bernard, în 1965, lucrurile nu s-au schimbat, dimpotrivă, redacția românească va declanșa o "ofensivă polemică neîncetată", feroce, împotriva României: "Politica editorială a lui Bernard intra în contradicție nu numai cu analizele pertinente ale REL realizate de specialiști în zonă, precum Jim Brown, Fritz Ermarth și Robert R. King, dar și cu politica SUA. "Maniera mult prea
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Coșeriu ca fiind deja justificat din punct de vedere teoretic, la Hașdeu se gaseste numai sub formă de intuiție. Atingem acum și o veche problemă filozofica. Pot fi studiate, adică pot constitui obiect al științei lucrurile care se află în neîncetata devenire, în neîntreruptă curgere, altfel spus fluide? Nu cumva greșește Hașdeu propunând o doctrină că noematologia ori susținând caracterul fluid al construcțiilor sintactice? Să citim cu atenție cuvintele autorului: "Ideia latentă și construcțiunea sintactica șanț cele două principii oarecum fluide
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
nevoile țării? Era oare terenul politic pregătit pentru a o primi? Putea națiunea, la ieșirea ei de sub despotismul oriental, să devină capabilă peste noapte de această viață cuminte și bine orânduită, de aceste obișnuințe laborioase și vigilente, de o inițiativă neîncetată și luminată, fără de care constituțiile moderne n-ar fi decât neputincioase himere?"64 Într-adevăr, s-ar zice că autorul adresează toate aceste întrebări Moldo-Valahiei în legătură cu Convenția din 19 august 1858! Iată și rândul Turciei. "Nu există țară în care
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
liniște profundă îi urmase furtunii; nu rămăseseră alte semne decât lacurile improvizate și noroiul lichid, pe care caii noștri, îndemnați de țipetele ascuțite ale surugiilor, le traversau cu burta la pământ, aruncându-ne cu cele patru picioare ale lor un neîncetat vârtej de stropi de noroi. Am auzit de mii de ori, în cele două provincii, blesteme la adresa evreilor și a rasei lor avide; n-am fost mai puțin fericiți să întâlnim pe drumul nostru un fiu al lui Iacob care
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de a vedea această mulțime de speculanți, de rang mare și mic, trăind din comerțul cu bani printre datornici vestiți ca insolvabili sau, cel puțin, ca foarte rău platnici. Nimic mai simplu. Iașul e o bursă unde se săvârșește un neîncetat agiotaj. Când un moldovean datorează sau împrumută 100 de ducați, circumstanța este abil exploatată pentru a-l face să semneze un bilet valorând de trei sau patru ori mai mult. Fără tocmeală. Fără această condiție, nu tu bani sau marfă
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
liber. Dar să lăsăm meteorologia locală pentru a nu ne ocupa decât de persoane și de instituții. Pentru a începe cu femeile, am încercat deja să descriem semnele particulare ale frumuseții lor, eleganța trăsăturilor, grația perfectă a atitudinii, progresele lor neîncetate în arta de a se îmbrăca. Nimeni nu știe mai bine decât femeia română să înfrumusețeze natura și să amplifice farmecele pe care Dumnezeu i le-a dat cu generozitate. Apropiați-vă de ea și veți fi uimit de asprimea
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
R. care împreună cu Legea Depozitului Legal (1884) au constituit actele normative menite a-i statua activitatea. După o perioadă în care a funcționat în spații improprii, ce se dovediseră neîncăpătoare față de numărul mare de colecții și de perspectiva sporirii lor neîncetate, în 1929 s-a înălțat primul edificiu propriu , înlocuit în 1938 cu un altul, proiectat de arhitectul Duiliu Marcu, prevăzând, pe lângă depozite speciale pentru toate tipurile de colecții, săli de lectură și de expoziții. De-a lungul anilor, în fruntea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285727_a_287056]
-
povestirii: autorul este artist și se complace aici în descrierea atelierului și a operei. Avem o bună critică de artă (descrierea fântânii), cum era și de așteptat din partea celei care prin miniatură, muzică și pictură a adus un înflăcărat și neîncetat omagiu Idealului și Frumosului și a pus la îndoială vorbele Peleșului în Robia Peleșului: "Ce, goale sunt oare mâinile unde văd o pensulă și-un condei?!"*. Föhn (Sirocco) este o altă poveste tragică de iubire. Ca și prințesa din Sângerul
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
ținută științifică, ceea ce a atras colaborarea unor remarcabili oameni de știință din toate zonele geografice și i-a conferit un înalt ptrestigiu internațional. Profesorul Dumitru Mangeron a fost chiar membru fondator al Buletinului Institutului Politehnic Iași care - datorită muncii sale neîncetate și entuziaste - a ajuns să fie prezent, la un moment dat, în cadrul schimbului de reviste, în 80 de țări. Datorită acestui schimb, în Biblioteca Institutului Politehnic Iași au intrat peste 2000 de publicații. În paginile Bul. I.P. Iași au publicat
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
boală pe care cronicarii au diagnosticat-o exact), maladie a marilor consumatori de carne, mai ales de vânat, s-a îmbolnăvit și Ștefan cel Mare. Boala îi producea dureri insuportabile unui Ștefan (a cărui rană de la picior, cu o supurare neîncetată, era alimentată de o infamare a oaselor) deja suferind, îi stânjenea serios mișcările. Și i-a adus moartea. (Maria Voichița i-a supraviețuit șapte ani). Bolnavii de gută (și regele Matei Corvin s-a numărat printre ei), era o „boală
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care a lucrat: „[...] iar dascălul, iar într-aceste case șezându vine în orânduita vreme dă-m dă învățătură pre carele îl cheamă Antonie Delaefa [Antonio Dall Acqua, Profesor de drept, academicul la care cu ajutorul preasfântului și preaputernicului Dumnezeu, și cu neîncetata rugă a prefericitei lui Hs. Domnului Născătoare am înțeput a învăța cu toată a mea mică putérea omenească...”; „Iar iulie 28/18, iar joi, am început loghica a învăța la luminatul și mult știutul [Albanio Albanese], care este începătura fireștii
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Despre orănduială și opștească datorie, carea la toți va să să găsească, adcăndu-mi aminte de moarte și fiindu-mi frică”, începea cineva un testament) se cuvenea a fi vegheat. Comemorarea liturgică a celui mort, practicile devoționale, actele de pietate, considerarea neîncetată a amintirii sale (care includea și respectarea ultimelor dorințe), coroborată cu gesturile făcute împotriva uitării, gesturile întreprinse (cei vii mijlocesc...) în vederea mântuirii celui dispărut - sărindarele, comândările, pomenirile - toate figurând în testamente („două sărindare, pomeni la moarte la 3 zile, la
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
face simțită prezența și astăzi, chiar dacă semnele sale pot fi întâlnite mai cu seamă în Răsăritul continentului, și de multe ori sub forme ascunse. Practica filosofiei interioare este un exercițiu niciodată abandonat în Estul European (în măsura în care ortodoxia creștină înseamnă un neîncetat apel la criteriul oferit de tradiție în trăire), chiar dacă acest exercițiu nu a fost întotdeauna făcut sub acest nume. Există desigur diferențe, schimbări și evoluții în felul în care s-a făcut filosofie în Bizanț. Raționalitatea sub care aceste noutăți
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
odată cu căderea lui Adam. Așa cum afirmă Hans Urs von Balthasar în studiul său despre Grigorie de Nyssa, pentru acest capadocian și după el pentru un întreg model cultural, lumea înseamnă locul unde se întrepătrund materia și spiritul. Materia are o neîncetată și inefabilă tendință de spiritualizare, iar spiritul, de partea sa are adânci rădăcini în temp oralitate, ceea ce-l face ca uneori să se confunde cu materialitatea însăși. Ceea ce am numi spiritualizarea materiei este o temă ce ocupă un loc important
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a datelor inițiale întru care se găsea creatura, ci mai cu seamă restabilirea direcției către care trebuia să se îndrepte omul: theosis-u\, îndumnezeirea. Dumitru Stăniloae exprimă această viziune afirmând că „lumea se recreează printr-o continuă suferință, care e o neîncetată omorâre a formei ei celei vechi, sau mai bine zis o continuă forțare a structurii ei superficia lizate și învârtoșate, pentru a se înnoi”. Omul nu rămâne simplu om căci Dumnezeu asumă un trup; Dumnezeu se face om pentru ca omul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]