1,317 matches
-
piatra filozofală, dar piatra nu merge decât în prezența amândurora, iar Paul a murit... Și mai mult, piatra asta filozofală funcționează pentru 34 de ani, Paul a murit în ’80, acum e 2014... Și eu mergeam fix pe Magheru, așa neîncrezător cum eram, tocmai ca să verific. Asta mă enerva. E ca atunci când un copil spune că a văzut-o pe Fecioara Maria și lumea, fiindcă sufletul ei are nevoie de exact asemenea povestioare, se apucă să clădească biserici și altare. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
mă enerveze peste măsură. Hai să plecăm. Eu o duc pe Violet în biroul lui Margery și tu du-te în biroul de lângă și sună poliția. Nu lăsa pe nimeni să intre până nu vine poliția. Hugo se uită cam neîncrezător la grămada de zulufi ai lui Violet, care-și lipise fruntea de încheietura brațului său. — Crezi că - adică, n-ar trebui să...? — Trebuie o mână de femeie, zisei eu cu hotărâre, luând-o pe Violet pe după mijloc și smulgând-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
schimb, alese o rochie lungă și albă, cu bretele foarte subțiri și o crăpătură într-o parte, pe care o cumpărasem la reduceri și pe care nu o purtasem niciodată. Nu mă face să par grasă? zisei eu, răsucindu-mă neîncrezătoare, încercând să-mi privesc fundul peste umăr și regretând farfuria uriașă de cartofi prăjiți de la prânz. Nu, ești într-o formă destul de bună pentru cineva care mănâncă asemenea personajului principal din Babe. Întins pe canapeaua mea fără spătar, Hugo părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
seară! Dar liniștea este întreruptă de foșnetul apăsat al frunzelor. De nicăieri apare o siluetă întunecată. Pașii o poartă mai aproape, mai aproape... e în fața mea. Bună! Ce faci? rosti apăsat o fetiță cam de vârsta mea. Cine ești? întreb neîncrezătoare. Eu sunt Sară! Te-am văzut aici singură și... Și ai venit să vezi de ce stau aici singură. Așa e? Da. Cum te numești? Ana. De unde vii? M-am gandit la început să îi spun adevărul, dar ceva din mine
Poveste pentru micul prinţ. In: ANTOLOGIE:poezie by Mihaela-Raisa Tofănel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_692]
-
înapoi acasă. —Ei, sper să-ți meargă bine, a spus acritura, dând încet din cap de la stânga la dreapta și retur. Copiii sunt un pas important. O, Doamne! Sunt mai dificili decât orice altă slujbă. Sunt sigură că așa e. Neîncrezătoare, Alice a schițat un zâmbet. Nimic nu putea fi mai dificil decât nopțile pierdute în birourile Intercorp. După asta, maternitatea avea să fie floare la ureche. Mai ales că-l avea și pe Jake s-o ajute. Șefa de la Resurse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
i-a aruncat o privire. De ce aș vrea să am un copiator acasă? Am unul la serviciu. Și, oricum, ăsta e preistoric. Hugo a rânjit. Avea răspunsul pregătit. Tocmai de asta reprezintă o insulă conversațională perfectă. Lentilele avocatului au sclipit neîncrezătoare. —Ce-i aia o insulă conversațională? —În general, se găsesc în bucătării, a spus Hugo rapid. Sunt blocurile alea masive în jurul cărora stau oamenii și toacă tot felul de chestii ca între prieteni. Sau de pe care servesc băuturile. De obicei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Lotti a privit-o îngrijorată pe Laura. —Ești sigură? S-ar putea să nu ai nevoie, a avertizat-o ea. Exercițiile de respirație pot fi foarte eficiente în reducerea durerii... Nu mai spune! a zis Laura pe un ton evident neîncrezător. Lotti s-a uitat la ceas. — Mai avem cincisprezece minute, a anunțat ea zâmbind din nou larg. Apoi și-a ridicat în sus brațele musculoase. —E rândul vostru. Acesta este momentul în care facem schimb de idei. Hugo a înțepenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
împărtășească clasei într-un mediu relaxat, intim și plin de încredere? Din nou, tăcere. Apoi, cineva a intervenit. —Sex, a cântat cineva. Laura era cea care vorbise. —Sex? a repetat Lotti dubitativ. Cineva a chicotit. Între timp, Hugo se uita neîncrezător la Laura. Ce bine ar fi fost dacă ea și Amanda nu s-ar fi înțeles așa de bine chiar de la prima oră. Pe parcursul următoarelor s-a dovedit că Laura era o persoană care dorea să i se acorde din ce în ce mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
asistenta nu mai e prin zonă. A plecat în, ăăă, în grabă. Familia regală avea nevoie de ea sau ceva în genul ăsta. În ciuda sentimentului dezaprobator pe care-l avea, Alice a izbucnit în râs. —Familia regală? a repetat ea neîncrezătoare. —Sincer, cred că a fost fericită să scape de noi. Încurajat, Hugo s-a apucat și i-a relatat lui Alice întreaga poveste a sosirii asistentei Harris și a nesfârșitelor ei referiri la lordul Fairbourne. Când Alice a chicotit din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
să pară vesel. Sunt niște animale de companie minunate. Sunt foarte loiali și... iubitori. Câinele a mai urcat o treaptă. Ochii îi scăpărau. Cei trei oameni s-au mutat și ei mai în sus. —Iubitor, ăă? a zis Steve Buckley neîncrezător. E clar că ar fi încântat să ne mănânce pe toți trei dintr-o singură îmbucătură. — Așa își manifestă el afecțiunea, a spus Hugo tremurând. Steve Buckley părea sceptic. —Draga mea, nu știu ce simți tu, a remarcat el, dar eu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
posibilitate, cu Theo eventual murind pe fundal, l-a adus pe Hugo în pragul unei agitații criminale. Cu un efort supraomenesc, a încercat să rămână calm. Doar dă-mi-o la telefon, da? E o urgență. A urmat o tăcere neîncrezătoare. Hugo a simțit că era pe punctul să i se taie macaroana. Apoi, în mod miraculos, în fundal a auzit vocea lui Alice. Probabil că tocmai intrase în cameră. Hugo a simțit că-i vine să urle ca să-i atragă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Jake. Dintr-odată, bărbatul s-a repezit să-i înșface telefonul. Furioasă, Alice i-a dat o palmă și l-a îndepărtat. Nu m-ai auzit? a mimat ea cu buzele. Copilul e bolnav. Jake s-a uitat la ea neîncrezător. —Tușește? a zis el în zeflemea. De ce nu-și cheamă escadronul de asistente în ajutor? Zgâtie răzgâiată. — Am găsit unul, a gâfâit Hugo întorcându-se la telefon. A avut în el o lumânare cu un parfum îngrozitor, a adăugat el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
mohorâtă. Amanda vrea să te lovesc ca să dovedească o dată pentru totdeauna că sunt un tip instabil psihic, violent și nepotrivit pentru rolul de tată. Laura l-a privit oripilată. — Sigur că nu! a exclamat ea. Hugo a clătinat din cap neîncrezător. —Ei, poți să-i spui că n-are nevoie de trucuri de genul ăsta. O să pierd custodia. Deoarece, colac peste pupăză, mi-am pierdut și slujba. S-a uitat la Laura cu amărăciune. — Și-n chestia asta ai o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
toți trei fiindcă Joss a sunat într-o seară când... —Jessamy n-are nici o legătură, a întrerupt-o Jake pe un ton ridicat. Nu suntem decât prieteni. Și colegi de redacție. Nu mai spune! Alice i-a aruncat o privire neîncrezătoare. — Da, i-a răspuns el uitându-se curajos în ochii ei. Nu cu ea m-am văzut. Ci cu, ăăă, Tarquin. —Tarquin? Vrei să spui, a zis Alice tărăgănat, că ai o aventură cu... un bărbat? — Da. — Pe care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
traversează un moment de eclipsă și pretinde din nou efortul conceptului”, situație care presupune apropierea de o ontologie metafizică adecvată. Aceasta înseamnă, potrivit reflecției autorului, că logos-ul este poate mai necesar decât nomos-ul pentru a gândi persoana, în pofida imaginii neîncrezătoare a filosofiei și a metafizicii. Motivul justificat pe care îl invocă îl constituie raportul dintre valoarea persoanei și status-ul său ontologic, de la care își are originea demnitatea ei. În schimb subiecto-centrismul modern sugerează ideea că subiectul nu-l cunoaște
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
totdeauna. mama nu mă lăsa să calc niciodată pe capacele de canalizare, pentru că erau prost fixate și mulți oameni fuseseră Înghițiți pur și simplu mergând pe stradă de gurile lor. Adina Dabija 18 — Dar de ce ? l-am Întrebat pe Adi neîncrezătoare. De ce vine omul Negru În lumea noastră ? De ce nu rămâne În lumea lui ? Atunci el a rânjit, gustând din plin efectul pe care Îl avusese asupra mea - ce i-ar mai fi rupt Janet urechile dacă ar fi știut ! -, Însă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
-mi ard toate slăbiciunile, ezitările și Îndoielile. Decalajul dintre principiu și acțiune s-a prelungit astfel În chip dureros timp de câteva luni. Simțeam că explodez, iar Jean-Claude nici nu voia să audă de despărțire. „Ce idee bizară !“, spunea el, neîncrezător și absent, ca și când ar fi auzit o poveste despre o țară Îndepărtată, neverosimilă. Până la urmă n-am mai suportat și am tăiat dintr-o singură mișcare nodul gordian. Am profitat de faptul că roberto, fostul meu prieten din București, de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
i-am spus că țineam morțiș să-l Întâlnesc taman pe acela pe care Îl fotografiase manu și, ca să-i reîmprospătez memoria, i-am spus că povestitorul e cel care vinde blănuri de urs pen- tru povești. Uipuk a râs neîncrezător - cum să facă cineva ceva atât de prostesc ? -, mi-a promis să dea câteva telefoane și să mă sune Înapoi după ce află mai multe. Am pus telefonul jos. După ce timp de mai bine de o oră am așteptat În zadar
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
să-ți spun... eu l-am găsit pe angalok-ul meu. Cum ar fi putut această mică creatură, ca să nu-i spun pocitanie, să găsească vreun angalok ? Nu avea aerul cuiva care știe. Nu avea aerul cuiva liniștit. VĂzând privirea mea neîncrezătoare, Șaman 219 ivan izbucni În râs. Abia aici și-a scos sticla de vodcă, pe care o purta, cum bănuisem, Într-unul dintre buzunarele interioare ale canadienei. — Vrei ? m-a Îmbiat el cu sticla. Am clătinat din cap. — iartă-mă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
să dispari pentru totdeauna. Mama nu mă lăsa să calc niciodată pe capacele de canalizare, pentru că erau prost fixate și mulți oameni fuseseră înghițiți pur și simplu mergând pe stradă de gurile lor. — Dar de ce ? l-am întrebat pe Adi neîncrezătoare. De ce vine omul Negru în lumea noastră ? De ce nu rămâne în lumea lui ? Atunci el a rânjit, gustând din plin efectul pe care îl avusese asupra mea - ce i-ar mai fi rupt Janet urechile dacă ar fi știut ! -, însă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
care nu putea fi tradus în premii și procente literare ? Toate astea erau simple baliverne, aiureli de femeie. — N-am timp. Mă muncesc ăia de la redacție de dimineața până seara. — Da ? Hm... Asta nu-i o scuză, mă apostrofă el neîncrezător. Doar nu cumva oi fi îndrăgosită ! mai pune și tu mâna și scrie, ce naiba... Și ai grijă să nu cumva să te măriți și să faci vreun copil, că ți-ai luat adio de la cariera literară ! Exercițiul nr. 1 Într-
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
-mi ard toate slăbiciunile, ezitările și îndoielile. Decalajul dintre principiu și acțiune s-a prelungit astfel în chip dureros timp de câteva luni. Simțeam că explodez, iar Jean-Claude nici nu voia să audă de despărțire. „Ce idee bizară !“, spunea el, neîncrezător și absent, ca și când ar fi auzit o poveste despre o țară îndepărtată, neverosimilă. Până la urmă n-am mai suportat și am tăiat dintr-o singură mișcare nodul gordian. Am profitat de faptul că roberto, fostul meu prieten din București, de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Walker. i-am spus că țineam morțiș să-l întâlnesc taman pe acela pe care îl fotografiase manu și, ca să-i reîmprospătez memoria, i-am spus că povestitorul e cel care vinde blănuri de urs pentru povești. Uipuk a râs neîncrezător - cum să facă cineva ceva atât de prostesc ? -, mi-a promis să dea câteva telefoane și să mă sune înapoi după ce află mai multe. Am pus telefonul jos. După ce timp de mai bine de o oră am așteptat în zadar
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
gene, îngustându-și ochii vicleni, și apoi mi-a spus râzând că asta se întâmpla demult, pe vremea când nu exista televizor și internet, și că acum nimeni nu ar mai face asta. Acum, a adăugat el văzând aerul meu neîncrezător, oamenii sunt în stare să anuleze o partidă de vânătoare de foci pentru un meci de hochei la televizor. — Dar a fost un coleg de-al meu astă primăvară la serbările zăpezii sau așa ceva și l-a întâlnit în carne
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
să-ți spun... eu l-am găsit pe angalok-ul meu. Cum ar fi putut această mică creatură, ca să nu-i spun pocitanie, să găsească vreun angalok ? Nu avea aerul cuiva care știe. Nu avea aerul cuiva liniștit. Văzând privirea mea neîncrezătoare, Ivan izbucni în râs. Abia aici și-a scos sticla de vodcă, pe care o purta, cum bănuisem, într-unul dintre buzunarele interioare ale canadienei. — Vrei ? m-a îmbiat el cu sticla. Am clătinat din cap. — Iartă-mă, dar trebuie
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]