1,179 matches
-
se întorceau din- tr-un turneu, Theo Lazăr, unul dintre cei mai tineri campioni, a început să plângă pentru că i se defectase încuietoarea de la sacoșa primită ca premiu, iar tata, care era bucătar, „nu știe să facă decât mâncare”; evident, afirmația necăjitului băiețel a stârnit hohote de râs printre colegi. La scurt timp după întâmplare, Theo devenea protagonistul filmului „Întâmplări cu Alexandra”, în regia lui Mircea Diaconu, unde interpreta rolul unui elev care, prin modul de a se comporta, avea darul să
Agenda2006-21-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284989_a_286318]
-
vede în cerșetorie "un lung șir de reprezentații"; drept care își alege interpreții și le concepe, cu o vervă nebună, de urmaș al lui Dickens altoit cu Billy Wilder, texte de cerșit. Unui afon cu mutră mai subțire îi scrie "Violonist necăjit care nici nu mai cîntă de disperat ce e"; unui tip cu mutră mai exotică îi dă textul: "Pe vremea lui Ceaușescu eram regizor de filme. Azi Sergiu e senator iar eu sînt grav bolnav!"... Spre deosebire de "statul român, care cerșește
Prinț sau cerșetor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16055_a_17380]
-
ode patriotice închinate eliberării țării de sub jugul otoman. Ceea ce desigur se petrecea și în alte regiuni ale fostului Imperiu Roman abandonate de armatele Romei și lăsate pradă invaziei „străinilor“. Se înțelege atunci de ce Biserica constituia singurul sprijin, ultima speranță a necăjiților (în ciuda tuturor dovezilor de corupție și de comportament nepermis). Altfel spus, Biserica preia deznădejdile celor fără glas în istorie. Cine a parcurs Italia de sud, din Campania în Puglia și Sicilia a putut vedea măreția impasibilă a edificiilor palatine, a
O incitantă lucrare incompletă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/2578_a_3903]
-
Constantin Țoiu După un președinte de lemn și altul de ocazie (vorba domnului Sache) ar fi timpul ca acest popor necăjit să pună la cîrma țării, în fine, un bărbat cît de cît vrednic de renumele atîtor români de seamă... Brătienii... Maniu... Titulescu. Pe urmă, tot dînsul, discutînd despre candidatura la președinție a domnului Mugur Isărescu, amintise de personajul binecunoscut din
Și totuși se mișcă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16633_a_17958]
-
lucruri. Încet, încet, am băgat de seamă, mi s-a mai schimbat dispoziția față de lume. În momentul în care nu mai aștepți nimic, în momentul în care devii liber, îți poți permite să fii chiar duios cu lumea asta tare necăjită în care trăim. D.P.: Eu te-am văzut rîzînd și de surprindere, uneori. M.P.: Da, ăsta e un rîs manierist... D.P.: Un rîs instinctiv, foarte sănătos, pînă și aici se simte vitalitatea ta extraordinară. M.P.: Și de prisos... (rîde) D.P.
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
la orice mediu mai puțin cizelat. Era extrem de tonic, iar la telefoanele lui matinale era un spectacol. Avea zeci de subiecte de conversație, unul mai ispititor ca altul. Îmi dădeau o dispoziție bună pe toată ziua, iar dacă mă prindea necăjită, dezamorsa totul cu o frază cinic-empatică - un talent cu totul aparte. Mi-ar prinde bine, acum, un telefon de la el. Mă făcea să râd. Înțelegea. Punea lucrurile la locul lor și n-am văzut aprecieri mai juste ale oamenilor și
Lui Leo, magister ludi, in memoriam by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5630_a_6955]
-
decât o trompă de la un pui de elefant. Zis și făcut! Vine omul la control peste o lună. Totul era în regulă, mai crescuse nițel, nevasta era mulțumită. La fel și în luna următoare. A treia lună însă, vine tipul necăjit la medic: - Domnule doctor, am o mică problemă! A crescut acum, de o târâi după mine. Asta nu ar fi o problemă, dar când merg prin piață, fură mere de pe tarabe și mi le bagă în fund ... Vezi și: Bancul
Bancul Zilei: Un om își pierde bărbăția și primește o trompă de elefant by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/62489_a_63814]
-
la ai ei, într-un oraș din nordul Moldovei. Viitorii socri sunt de coșmar, iar apartamentul în care trebuie să se înghesuie cu toții stârnește acel apetit al romancierului pentru descrierea detaliată a promiscuității. Ajunși la ai lui, la Pitești, filologii necăjiți trec prin alte peripeții. Cezar ajunge să se bată cu taică-său, montat împotriva Luminiței de un amic perfid. Nebunia își sticlește ochii la tot pasul. Cuscrii îi cad în plasă unul câte unul, cel din urmă fiind cel dintâi
Rufe murdare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9307_a_10632]
-
la nimeni, doar un blid de mâncare că tare rău am mai ajuns. Când nu mă vede nimeni, așa cum sunt bărbat plâng de mila copiilor că nu pot să le ofer nimic în viață”, a declarat pentru Evenimentul unul dintre necăjiții din Vaslui. „Întotdeauna sezonul rece determină o creștere a numărului beneficiarilor la cantina de ajutor social. În prezent sunt 110 dosare cu 167 de porții. Această cantină este mai mult decât benefică pentru toți cei care nu mai reușesc să
Cantinele sociale din Vaslui sunt din ce în ce mai pline () [Corola-journal/Journalistic/24702_a_26027]
-
ajutor social. În prezent sunt 110 dosare cu 167 de porții. Această cantină este mai mult decât benefică pentru toți cei care nu mai reușesc să facă față greutăților vieții, iar sezonul rece reprezintă un motiv în plus pentru ca cei necăjiți să vină la cantină. Noi privim latura umană și încercăm să facem față la toate solicitările .Deocamdată nu sunt probleme în funcționare și în asigurarea hranei”, a declarat viceprimarul Valeriu Caragață. La cantina de ajutor social, o farfurie de mâncare
Cantinele sociale din Vaslui sunt din ce în ce mai pline () [Corola-journal/Journalistic/24702_a_26027]
-
pivniță, încearcă fără succes să-l scoată din țară, apoi îl va așeza la masă și va juca biliard și cărți cu el. El și soția sa, Florica (Elvira Rimbu), trăiesc modest, totul este sărăcăcios în locuința lor de oameni necăjiți. Cumnatul îi reproșează starea în care se află soția, soția îi reproșează că este prea moale, duritatea ei este aproape reflexă, acumulare de nemulțumiri și subînțelesuri, intervențiile abrazive, tăioase. Marian Crișan nu vrea să facă din personajul său un erou
Turcul si Fata Morgana by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5975_a_7300]
-
nu mai face altceva decât să joace monopoly intergalactic. Tocmai a umplut Calea Lactee de hoteluri. Poate că într-o bună zi va ieși totuși ceva din el. Mda, ce voiam să zic...?" În timp ce Dumnezeu căzuse pe gânduri, omul nostru plecă, necăjit. Până la urmă a sfârșit rău. Găsi niște săraci din India sau Burma care mai aveau de dat câteva fărâme de speranță; le uscă și le congelă, pornind cu ele pe străzi asemeni comis-voiajorilor despre care se credea că ar fi
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
mute într-o rulotă, de dragul copiilor străzii români? Să-și dedice, apostolic, cei mai buni ani unei opere caritabile? Am căutat povestea din spatele poveștii și am descoperit-o, cu totul extraordinară, într-o casă... ca un cort roșu pentru toți necăjiții lumii, unde caritatea se învață o dată cu mersul pe pământ. Un cort mare, adevărat, de circ, purtând încă în el strigătul dresorului de lei, zborul acrobatei la trapez însoțit de suspinul privitorului, râsul clovnului și toate amintirile care aduc, înfiorate, copilăria
Agenda2004-20-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282410_a_283739]
-
francezi și români. Și, desigur, copiii, care trăiesc ca-ntr-o mare și fericită familie... de zi, în care joaca și școala de circ se-mbină cu cele gospodărești. Casa de Clovni e un loc magic, în care cei mai necăjiți și fără speranțe copii se întorc la inocența pierdută și redescoperă copilăria fără nedreptăți, fără cruzime. „Casa de Clovni începe acolo unde societatea contemporană refuză să privească“, explică Dominique. Copilărie cu homeless, imigranți și pușcăriașe Dacă e să vorbească despre
Agenda2004-20-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282410_a_283739]
-
veniți aici cu credință! Toate aceste greutăți și necazuri vor fi lăsate aici și veți pleca cu multă bucurie, ușurându-vă cugetul numai din privirea acestor sfinte moaște. Dar, mai bine spus, nu este nevoie să vină aici numai cei necăjiți și amărâți, ci și cei fericiți, cei înconjurați de slavă, cei cu putere, cei ce au îndrăznire multă către Dumnezeu; nici aceștia să nu disprețuiască folosul! Venind aici și văzând pe sfântul acesta, nemișcătoare le vor fi bunătățile; gândindu-se
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
fost suficientă pentru a-l convinge că are relații sus-puse la Primărie. Cel care i-a împrumutat bani lui M.P. a fost interesat și el de afacere, achitând fără să clipească comisionul de 2 500 euro. De asemenea, o tânără necăjită i-a plătit 40 de milioane lei vechi pentru ca M.S. să o ajute să rămână în locuința pe care o ocupa fără forme legale. În ciuda banilor dați, tot în stradă a ajuns. Inculpatul nu a recunoscut la audieri acuzațiile ce
Agenda2005-40-05-politia () [Corola-journal/Journalistic/284272_a_285601]
-
un muzeu care să-i ostracizeze pe cei care au distrus o bună parte din floarea României. Dacă în jumătatea de an ce urmează voi fi în continuare ignorat îmi voi retrage oferta”. Astăzi în sufragerie Dormitau pe-o farfurie, Necăjite si mânjite, Zece ouă înrosite . Un ou alb, abia ouat, Cu mirare le-a-ntrebat: Ce vă este, frătioare, Ce vă doare? Nu vă ninge, nu vă plouă, Stati gătite-n haină nouă, Parcă, Dumnezeu mă ierte, N-ati fi ouă... Suntem
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Țara mea de dincolo de Prut, Numai lacrima dacă-ți mai este scut, Numai dorul te mai apără de rele, Țară tristă-a Pruturilor mele. Mi se-ngăduie și-acum, ca mai-nainte, Să bocesc cu câteva cuvinte. Trec pe stradă, necăjit, și-mi zic: Of, mai bine mut decât peltic! Iar, scripturile gândite de străbuni Mi se zice c-ar fi pline de minciuni Și că viitorul meu a fost trecut, Țara mea de dincolo de Prut. Țara mea de dincolo de Prut
Curierul „Ginta latină” by Nicolae Dabija () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2228]
-
și pufoși roiau ca niște albinuțe harnice. Mult timp m-am gândit la acel vis . Parcă ar fi fost real. Ce păcat ca n-a durat mai mult! Iarna CojoFlorinela, S.A.M. Sirețel Iarnă, ai venit grăbită , Dar, pari tare necăjită! Oamenii te-ar ocoli ; Iar copiii te-ar dori . Iarnă, nu fi supărată De copii ești adorată! Tu ești zâna din povești Flori de gheață tu ne țeși. Și-un covor pufos și moale Ni-l așterni jos, la picioare
DE LA COPII ADUNATE… by Gabriela Irimia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/778_a_1738]
-
o deschideți pentru omul cel sărman, Ce-a venit la poarta voastră, măcar o dată pe an. Să simtă că-i sărbătoare și nu-i singur pe pământ Dați celor în suferință, că dați Domnului Sfânt! Din paharul, pus la masa necăjiților, plin cu vin, Vars-o lacrimă, simbolic, pentru cei ce nu mai vin! Iar, dacă la masa ta, din obișnuinț-ai pus, Un scaun și-o farfurie, ce s-au dovedit în plus, Cheamă un străin flămând,să-l bucuri pe
Bucuriile Credinţei by Maria Lascu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/536_a_758]
-
și cultura franceză. Fiorul narativ, simbolistica faptelor narate au un farmec specific creațiilor de acest fel. Se spune că într-o zi dintr-un foarte îndepărtat timp istoric, în satul Saint-Seine a poposit, pe înserate, un pelerin. Arăta a om necăjit și era vizibil ostenit. După ce a străbătut toate ulițele satului, stârnind colbul abundent cu încălțări scâlciate, bătând din poartă-n poartă în căutare de adăpost, dar deosebit de întristat de lipsa ospitalității locuitorilor, pe care îi deplângea cu sinceritate, omul a
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92338]
-
cu tunicile desfăcute. Ținându-l ca pe o sulă, Crețu mocoșea cu acul să puie un bumb albastru la cămeșa de câlți. Celălalt, care-și unsese bocancii cu gaz și îi lăsase la soare, îl privea. Crețu era un om necăjit, cu fața ca o perie neagră ; gâtul strâmb, ochii suri și tâmplele scobite îi trădau originea obscură. Dimpotrivă, Cojoc, deși mic și oacheș, avea o roșeață sănătoasă în obrajii tăbăciți ; trupul îndesat și fălcile rotunde i se mișcau pe loc
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
-l ducem la doctor. Dar Tu, care ești doctorul trupurilor și sufletelor noastre, vindecă-l, Doamne!” Și lacrimi fierbinți îi șiroiau pe obrajii săi palizi. Îngerașul, cutremurat de milă, își dădu seama că nu întâmplător ajunsese el la acești oameni necăjiți, ci Dumnezeu rânduise astfel, pentru a-i ajuta. Că nu întâmplător, din grabă, luase la plecare din cer o coroniță prea mare pentru căpușorul lui, și gândi astfel: „Doamne! Tu ai voit să ajung aici pentru a veni în ajutorul
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
dragoste și dor încă din primul text «Pământul făgăduinței» și pe care ne-o prezintă ca fiind o „femeie frumoasă... cu statura sub medie, spre scundă, dar bine proporționată”. Mama, femeia milostivă gata oricând să ofere în blid de mâncare necăjitei Caterina din «Surda» „murdară și plină de păduchi”,Petronelei sau Florianei, mama care empatizează până la autoidentificare cu «Frosa» pentru necazurile căreia lăcrimează și face tot ceea ce îi stă în putere ca să o ajute. Întruchiparea „icoană” a ceea ce este și trebuie
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
a fost golită. Aista-i semn bun, omule! - a apreciat crâșmarul reușita rănitului, care s-a mai luminat la față. Și acum pregătește-te să mănânci, că uite vine Măriuța cu de-ale gurii. Hliboceanu a oftat ca un copil necăjit. Ieșind din cămăruță, crâșmarul își spunea: „Bietul băiat! Ce a avut de tras! El, căruia nu-i era frică decât de Dumnezeu, să pățească asemenea nenorocire! Da’ nu s-a face el bine? Să vedem atunci cine îi mai stă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]