5,135 matches
-
politice ulterioare detenției: domiciliu obligatoriu, degradare civică, detașament de muncă; ( d) contacte cu Securitatea: anchetare, urmărire, control la locul de muncă, încercări de recrutare ca informator; (e) probleme ocupaționale: dificultăți de angajare în posturi corespunzătoare pregătirii profesionale, efectuarea de munci necalificate/sub nivelul pregătirii profesionale; ( f) dificultăți legate de accesul în instituțiile de învățământ universitar: respingerea cererii de admitere la universitate, nereușita la examenul de admitere, exmatricularea din universitate; (g) prejudicii aduse la locul de muncă: retrogradare, transfer, concediere, retribuire inferioară
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
deținut politic avea obligativitatea de a se prezenta la Oficiul Forțelor de Muncă în vederea căutării unui plasament. Procedurile de angajare erau subordonate biroului de cadre al fiecărei instituții. 13 dintre persoanele investigate (59,1%) au fost nevoite să efectueze munci necalificate după ieșirea din închisoare de-a lungul unei perioade medii de 20,5 luni (SD±14,2). Pe parcursul postdetenției, 7 (31,8%) au relatat că au fost angajate pe o perioadă medie de 79,7 luni (SD±54,9) în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
social: foștii deținuți politici erau chemați la sediile Securității în vederea anchetării, iar cei care studiau erau exmatriculați din facultăți. Condamnările politice ulterioare detenței defavorizau semnificativ găsirea unui loc de muncă. Pe parcursul primilor ani, majoritatea foștilor deținuți politici au efectuat munci necalificate sau neconforme cu nivelul pregătirii lor profesionale și au fost împiedicați în diferite moduri să urmeze sau să continue studiile superioare. Strategiile adoptate în vederea rezolvării dificultăților legate de obținerea unui loc de muncă corespunzător pregătirii profesionale, de continuare a studiilor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Cluj (1970-1973), anticar (1975-1978), galerist la Uniunea Artiștilor Plastici (1978-1979) și dactilograf (1979-1990) la Cluj-Napoca, între timp trecând și printr-un lanț de slujbe mărunte sau efemere: magaziner, proiecționist la un cinematograf sătesc, remizier la o echipă de fotbal, muncitor necalificat pe șantier, bibliotecar, impiegat de mișcare. Este membru al grupării Echinox. În 1990 intră în redacția revistei „Steaua”, dar la sfârșitul anului trece la „Vatra”. Paralel, în 2000-2001 este și redactor la publicația de artă modernă „Balkon”. În 1996 a
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
ani de școlarizare (din punctul de vedere al performanțelor școlare rămân la nivelul unui elev de clasa a II‑a); - reușesc să aibă un grad ridicat de autonomie socială în perimetre familiare, iar în perioada adultă pot desfășura o activitate necalificată sau calificată, în ateliere protejate sau în ateliere obișnuite, sub supraveghere; b) deficiență mintală severă - IQ = 20/25‑35/40 - principalele caracteristici pentru subiecții din această categorie sunt: - în perioada primilor ani de viață achiziționează puține abilități de comunicare verbală
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
POPA, Cornel George (6.VII. 1958, Popricani, j. Iași), prozator. Este licențiat ca inginer constructor. Lucrează ca muncitor necalificat, pedagog, recepționer, primitor-distribuitor, funcționar, ziarist. Colaborează la publicațiile „Opinia studențească”, „Convorbiri literare”, „Amfiteatru”, „Orizont”, „Cronica”, „Timpul”, „Contrapunct” ș.a. Volumul de debut al lui P., Cincizeci și șase de blitzuri și alte chestii (1992), conține proze scurte sau foarte scurte a
POPA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288904_a_290233]
-
Românie a unei dezamăgitoare tranziții: un orizont dificil în economia supraviețuirii zilnice, furnizând în același timp suficiente referințe pentru nostalgii culturale. America părea să fie pentru imigrant o soluție pe termen indefinit, ceea ce justifică o serie de posturi în meserii necalificate, dar rezonabil remunerate (vânzător la KFC, recepționer marfă la librăria „Barnes & Noble” din Washington). Presiunea modelului idilic inițial din mintea tânărului asupra vieții made in USA slăbește pentru a face loc unei perspective dezvrăjite, chiar cinice, exersată asupra clișeelor existențiale
RADU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289095_a_290424]
-
și Liceul „Gh. Lazăr” din Sibiu, pe care îl va absolvi la seral în 1966, când se înscrie la Facultatea de Electromecanică a Institutului Politehnic din Cluj. Între 1955 și 1958 lucrează la Sibiu ca zidar, difuzor de presă, muncitor necalificat, transportor, sudor, curier telegrafic, presator de mase plastice. Din 1960 intră în redacția ziarului „În slujba Patriei”. În anii studenției colaborează la emisiunile Studioului de Radio Cluj, iar la absolvirea facultății obține repartiția la secția economică a Studioului, unde activează
MUSTAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288334_a_289663]
-
nordul țării, unde predă limba română la diverse școli, printre care școli miniere din Baia Mare și școli monahale de la mănăstirile Slatina și Râșca. Va fi în cele din urmă închis la Jilava (1954-1956). După eliberare își câștigă existența ca muncitor necalificat, economist, suportând regimul „reeducării prin muncă”, pe care l-au cunoscut și alți deținuți politici. Reintră în viața bisericească abia în 1968, ca secretar-șef al Institutului Teologic din București. Trimis la studii la Oxford (1968-1970), obține titlul de doctor
PLAMADEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
caloriferist, funcționar la Biblioteca Centrală de Stat (1956-1965), metodist în Ministerul Învățământului, profesor la o școală postliceală (1967-1971), cercetător la Institutul de Cercetări Psihologice și Pedagogice - până, în 1982, când, în urma scandalului provocat de „meditația transcendentală”, acesta este desființat -, muncitor necalificat la Uzinele „Timpuri Noi” (1982), documentarist (1982-1989), consilier-șef la Inspectoratul pentru Cultură și Artă al Municipiului București (1990-1991), unde inițiază Festivalul de Teatru „I.L.Caragiale” - al cărui director este la primele două ediții -, director general în Ministerul Culturii și
OLAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288518_a_289847]
-
chiar prin acest fapt, aveau o poziție puternică înnegocierile cu patronatul. Noul sistem de organizare tehnologică, introdus imediat după o perioadă de mari confruntări între muncitori și patronat, înlocuia muncitorii înalt calificați cu o masă de muncitori slab pregătiți sau necalificați, ușorsubstituibili, a căror putere politică era mai redusă din această cauză (Form, 1980). Specialiștii care promovează o reorganizare a procesului productiv pe principiile muncii îmbogățite sugerează, implicit sau explicit, că sistemul taylorist de organizare a muncii, bazat pe principiul muncii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
va lucra într-o întreprindere de transporturi auto. În 1951 este arestat și condamnat la patru ani de detenție, confiscarea averii și degradare civică, acuzațiile privind activitatea literară și gazetărească din timpul războiului. După 1955 își câștigă existența ca muncitor necalificat, izbutind într-un târziu să se încadreze la Institutul de Cercetări și Încercări în Construcții. A lăsat numeroase manuscrise, o parte dintre ele fiind donate de familie Institutului de Filologie Română „A. Philippide” din Iași. Versuri și ample fragmente de
NICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
Înșiși, agricultori (majoritatea tinerilor migrând către alte domenii de activitate - Attias-Donfut, Lapierre și Segalene, 2002). Fenomenul a fost evidențiat și studiat, În 1995, de către Jean-Pierre Terrail. În studiul său despre trei generații de femei - de la bunicile menajere la mamele active necalificate și până la fetele calificate Într-o meserie/activitate -, Terrail insistă asupra rolului mamelor În procesul de emancipare a fiicelor care muncesc (1995, 113). Acest aspect a fost evidențiat și de alte anchete desfășurate În Franța În ultimele decenii: Louis Roussel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
copii și pe cei cu un capital uman și cultural redus, dar și pe cei rezidenți în mediul rural. Noile inegalități sunt asociate și cu schimbările din sistemul de redistribuție. Cei cu calificări superioare au venituri din ce în ce mai mari, pe când cei necalificați sau cu calificări precare cad ușor în plasa sărăciei. Totodată, efectele homogamiei maritale (familii în care soțul și soția au niveluri similare de educație și ocupație) accentuează fie sărăcia, fie creșterea veniturilor. Transferurile redistributive ale statului social sunt inconsecvente și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
satului beneficiază de VMG arată măsura obiectivă a stării extinse de sărăcie. Beneficiarii de VMG, conform legii, trebuie să contribuie lunar în contrapartidă cu 72 de ore de muncă în folosul comunității, activitățile desfășurate de aceștia fiind, în principal, munci necalificate: săparea de șanțuri, tăiatul lemnelor pentru primărie și pentru școală, căratul gunoiului, menținerea curățeniei pe străzile principale, ajutor la curățenia școlii (zugrăvit). De asemenea, compartimentul de Asistență Socială al primăriei se ocupă și de plata și monitorizarea a nouă asistenți
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Spania sau Anglia, principalele țări de destinație. Profilul celor plecați este comun întregii Românii rurale: tineri, unii dintre ei cu studii superioare sau care au renunțat la finalizarea acestora, majoritatea au familii. În țările de destinație sunt angajați ca muncitori necalificați, în cele mai multe cazuri fără forme legale. Dimensiunea fenomenului este greu de apreciat, el implicând, ca ordin de mărime, câteva zeci de cazuri. Infrastructura Lungimea totală a drumurilor publice locale este de 61 de kilometri din care 35 de kilometri sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
sunt „marii rechini”, ci tocmai acești amărâți. Dintre cei care furau benzină, numai cinci persoane au fost arestate și condamnate pentru astfel de fapte. Migrația externă O altă sursă de venit destul de importantă este munca în străinătate, în general, muncă necalificată în construcții și agricultură, având ca țări de destinație în prezent, în special Italia și Spania. Sunt câteva zeci de tineri care au plecat la muncă în străinătate, o parte dintre aceștia strângând destui bani pentru a-și construi o
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ale sale sau elemente pe care burghezia le-a corupt, le-a otrăvit. În sânul muncitorilor era, de asemenea, o situație destul de critică: elementele proletare calificate, Înăbușite de masa mare și informă a semi-muncitorilor (zilieri, țărani, unii chiaburi etc.); majoritatea necalificați, cu o conștiință de clasă alterată, Înclinând tot timpul spre chiaburie. Organizația de partid apare destul de pasivă, lipsită, În mare măsură de combativitate. (Ă). Venirea unui comunist ca director constituie pentru reacțiunea grupată În jurul inginerului Zmeu semnalul intensificării externe a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în atâția ani consacrați studiilor kantiene. Cutremurător deoarece ne gândim cât de chinuitoare au putut fi deruta și spaimele pe care le-au iscat presiunile ce s-au exercitat asupra lui. Luând drept „cel mai bun îndreptar” aprecierile cu totul necalificate din lucrarea lui Lenin Materialism și empiriocriticism, Florian ajunge la concluzia că dacă Immanuel Kant are vreun merit acesta este cel de a fi criticat metafizica tradițională. Noua lui metafizică ar fi, în schimb, „neviabilă”, „caducă”. (Cu douăzeci de ani
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
prin aprilie 1950. A mai trecut pe la Cernavodă, Valea Neagră și Poarta Albă. Repartizat la brigada 14, nu a cunoscut schingiuirile nici aici, fiind eliberat în martie 1951. A reușit să se angajeze ca geolog după ce a lucrat ca muncitor necalificat timp de doi ani și a publicat mai multe cărți și articole de specialitate, cu toate că a fost și el permanent urmărit de Securitate. S-a căsătorit (logodnica sa fusese și ea arestată) și are o fată. Alexandru („Șura”) Bogdanovicitc " Alexandru
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
atelierul de tâmplărie, fără să mai fie torturat. A fost solicitat să ajute „comitetele” de agresori pentru obținerea de informații. Eliberat pe 26 octombrie 1956, nu i s-a aprobat reluarea studiilor, astfel că a trebuit să lucreze ca muncitor necalificat: sortator, lăcătuș, sculer-matrițer. Abia în 1972 a reușit să absolve Politehnica la seral (secția TCM), activând apoi ca inginer. Corneliu Ioan Cornea 1tc "Corneliu Ioan Cornea1" S-a născut la 29 august 1925 în comuna Chisindia, județul Arad, iar în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
plasare etc.) care să-i ajute pe acești tineri în găsirea unui loc de muncă stabil. De foarte multe ori, calificările dobândite în perioada instituționalizării nu ajută la integrarea socioprofesională: ● A lucrat o vreme în meserie, în prezent face muncă necalificată fără forme legale (B.S., b.). ● Lucrează ca muncitor necalificat, deși a făcut școala profesională de tinichigiu auto (M.C., b., 22 ani). ● Școala profesională Teleajen - profil instalator. Dar nu se folosește de această calificare (H.M., b., 24 ani). ● Școala profesională de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în găsirea unui loc de muncă stabil. De foarte multe ori, calificările dobândite în perioada instituționalizării nu ajută la integrarea socioprofesională: ● A lucrat o vreme în meserie, în prezent face muncă necalificată fără forme legale (B.S., b.). ● Lucrează ca muncitor necalificat, deși a făcut școala profesională de tinichigiu auto (M.C., b., 22 ani). ● Școala profesională Teleajen - profil instalator. Dar nu se folosește de această calificare (H.M., b., 24 ani). ● Școala profesională de horticultură pe durata instituționalizării: ulterior, școala de bucătari-ospătari, iar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
apoi un curs de contabilitate și, mai târziu, o școală postliceală de asistență socială, iar în prezent lucrează ca asistent social și este foarte mulțumită. Din cauza dificultăților menționate la momentul investigației noastre cei mai mulți tineri fie nu lucrau, fie făceau munci necalificate și fără forme legale de angajare: spălat de mașini în parcarea unui hotel, muncitor necalificat, paznic, lucru cu ziua pe la oamenii din sat etc. Pentru cei mai mulți, munca nu reprezintă o evidentă reușită sau un motiv de satisfacție. În cel mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în prezent lucrează ca asistent social și este foarte mulțumită. Din cauza dificultăților menționate la momentul investigației noastre cei mai mulți tineri fie nu lucrau, fie făceau munci necalificate și fără forme legale de angajare: spălat de mașini în parcarea unui hotel, muncitor necalificat, paznic, lucru cu ziua pe la oamenii din sat etc. Pentru cei mai mulți, munca nu reprezintă o evidentă reușită sau un motiv de satisfacție. În cel mai bun caz, este o sursă de existență, un element al statutului social dobândit. Relațiile cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]