3,901 matches
-
cerințelor de admisibilitate prevăzute la art. 519 din Codul de procedură civilă, s-a arătat în doctrină că, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară, fiind susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al unei practici judiciare neunitare. ... 71. Totodată, prin jurisprudența dezvoltată de instanța supremă în legătură cu această cerință, s-a statuat că, în sesizarea adresată Înaltei Curți de Casație
DECIZIA nr. 84 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293482]
-
judiciare cu care a fost învestită instanța de trimitere este atributul exclusiv al acesteia. ... 77. Așa cum s-a arătat deja, definitoriu pentru această procedură este faptul că urmărește interpretarea cu caracter de principiu a unei norme de drept (îndoielnice, neclare), stabilită ca incidentă în cauză de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea litigiului, iar nu determinarea, în concret, de către instanța supremă, a elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă la
DECIZIA nr. 84 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293482]
-
este susceptibil de mai multe înțelesuri, astfel încât ulterior, printr-o aplicare corespunzătoare din partea instanțelor, jurisprudența să capete coerență și unitate. ... 66. Este vorba, așadar, despre o interpretare în drept cu caracter de principiu asupra unei norme legale (îndoielnică, neclară), stabilită ca incidentă cauzei de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea raportului litigios, iar nu de interpretarea, în concret, a acestei norme de către instanța supremă, căreia ulterior instanța de trimitere să îi facă aplicare punctuală la
DECIZIA nr. 63 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293554]
-
obiectul reglementării să fie lipsit de claritate și previzibilitate, contrar art. 1 alin. (5) din Constituție raportat la dispozițiile Legii nr. 24/2000. ... 12. În acest context se susține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116/2023 introduce reglementări ambigue și neclare cu privire la implementarea unor sisteme informatice, ceea ce creează incertitudini și dificultăți în aplicarea și interpretarea legii. Astfel, arată că sintagma „module de valorificare a datelor și informațiilor“ este insuficient definită, lăsând loc unor interpretări variabile și subiective, iar
DECIZIA nr. 559 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293542]
-
făcând trimitere, în principal, la modulele de valorificare a datelor și informațiilor, termeni pe care îi apreciază ca fiind insuficient definiți, lăsând loc pentru interpretări variabile și subiective. În opinia autorilor sesizării, ordonanța de urgență analizată introduce reglementări ambigue și neclare privind implementarea unor sisteme informatice, iar această lipsă de precizie a reglementării generează un climat de incertitudine juridică și încalcă principiul previzibilității legii. Mai mult, aceștia consideră că ordonanța de urgență nu prevede măsuri adecvate de protecție a datelor și
DECIZIA nr. 559 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293542]
-
instanței trebuie să fie una calificată, iar nu generică și pur ipotetică. În același timp, problema de drept trebuie să fie reală, iar nu aparentă, să privească interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete sau, după caz, incerte ori incidența unor principii generale ale dreptului, al căror conținut sau a căror sferă de acțiune sunt discutabile. ... 52. Prevederile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 impun drept condiție de admisibilitate
DECIZIA nr. 77 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293607]
-
că prima întrebare din sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 1.856/1/2024 nu îndeplinește cerința de a constitui o chestiune de drept veritabilă, pentru că ea nu privește interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete sau, după caz, incerte și nici nu pune în discuție incidența unor principii generale ale dreptului, al căror conținut sau a căror sferă de acțiune sunt discutabile. ... 77. Dimpotrivă, legislația terțiară analizată statuează în mod clar chestiunea ce face
DECIZIA nr. 77 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293607]
-
să elimine diferențierile în materia stabilirii/plății drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice. ... 51. Astfel cum s-a reținut constant în jurisprudența instanței supreme, obiectul procedurii pentru pronunțarea hotărârii prealabile este reprezentat de o normă de drept incompletă sau neclară, de un text de lege care, pe baza interpretării printr-o argumentație juridică adecvată, consistentă, poate primi înțelesuri și aplicări deopotrivă divergente în situații cvasiidentice și poate determina, în final, o jurisprudență neunitară. ... 52. Totodată, în cuprinsul art. 2 alin.
DECIZIA nr. 108 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293757]
-
va arăta mai jos, că sesizarea formulată nu întrunește condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească „o chestiune de drept“ care să fie reală, generată de nevoia lămuririi sensului și înțelesului unei norme de drept imperfecte, lacunare sau neclare, aptă să devină sursă a unor interpretări divergente și, pe cale de consecință, a unei jurisprudențe neunitare. ... 54. Astfel, instanța de trimitere întreabă dacă indemnizația de hrană reglementată de art. 18 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 se acordă și
DECIZIA nr. 94 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293732]
-
democratic și social, așa cum este definit în termenii art. 1 alin. (3) din Constituție, este ținut să intervină în sprijinul celui aflat într-o poziție de inferioritate economică. ... 13. De asemenea, textul de lege criticat este considerat a fi neclar, întrucât nu reglementează criterii clare de determinare a caracterului incompatibil al faptelor penale în raport cu funcția deținută. Astfel, dispozițiile criticate permit angajatorului să își atribuie un rol discreționar, apreciind după buna dorință valența faptelor penale reținute în sarcina angajatului
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
art. 252 alin. (2) și (3). ... 17. În critica de neconstituționalitate se arată că dispozițiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea nr. 53/2003 sunt contrare art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, întrucât sunt neclare și lipsite de previzibilitate, acestea nereglementând în mod expres și limitativ infracțiunile pentru a căror săvârșire salariatul este incompatibil și urmează a fi suspendat din funcție. ... 18. Autorii excepției de neconstituționalitate arată și că dispozițiile art. 52 alin. (1) lit.
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
august 2011). ... 37. Examinând dispozițiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea nr. 53/2003 prin prisma reperelor jurisprudențiale mai sus arătate, Curtea consideră că aceste dispoziții de lege nu pot fi apreciate ca având un caracter neclar sau lipsit de previzibilitate în ceea ce privește termenele pe care le reglementează. Din contră, textul art. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea nr. 53/2003 prevede în mod clar că angajatorul este liber să dispună cu
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
timp relevă doar intenția de modificare a concepției legiuitorului, însă nu constituie un argument pentru a constata încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 38. Cu privire la susținerea autorilor excepției potrivit căreia textul de lege este neclar, întrucât nu prevede obligația motivării deciziei de suspendare, dar și în legătură cu critica potrivit căreia textul de lege este lipsit de previzibilitate, deoarece nu prevede în mod limitativ situațiile în care se poate dispune suspendarea raportului de muncă, Curtea
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept^1, în aplicarea dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, s-a stabilit că aceasta trebuie să fie o problemă de drept reală, în sensul că norma de drept disputată este îndoielnică, lacunară sau neclară, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, din cauză că textul de lege este incomplet sau nu este corelat cu alte dispoziții legale. ^1 Decizia nr. 52 din 3 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 76 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293459]
-
chestiuni de drept, și punctele de vedere ale părților. ... 74. Motivele care susțin admisibilitatea sesizării se referă la identificarea în concret a chestiunii de drept care necesită interpretare, la prezentarea modului diferit în care normele de drept îndoielnice, lacunare sau neclare pot fi interpretate, și la măsura în care acesta depășește obligația instanței învestite cu soluționarea cauzei să interpreteze și să aplice legea în vederea soluționării litigiului. Exprimarea punctului de vedere al instanței de trimitere contribuie, de asemenea, la a se
DECIZIA nr. 76 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293459]
-
în prezentele sesizări, în raport cu cererile și apărările formulate de părțile în litigiu și punctele de vedere exprimate în cea de-a doua și cea de-a treia sesizare, care prezintă caracteristicile unor chestiuni de drept determinate de dispoziții neclare, lacunare, susceptibile de interpretări diferite, vor fi dezlegate pe fond chestiunile de drept referitoare la: – categoriile de personal pentru care art. 14 alin. (1) lit. a) capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 și articolul unic pct.
DECIZIA nr. 76 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293459]
-
ale magistraților, a căror limitare se impune a fi reglementată doar cu respectarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 8. În acest context, se susține că textul de lege criticat încalcă și principiul încrederii legitime. Dispozițiile legale criticate sunt neclare și lipsite de previzibilitate, întrucât creează falsa impresie că suspendarea dispusă de Consiliul Superior al Magistraturii în condițiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 nu se referă la modificarea „elementelor esențiale“ ale raportului de muncă al magistratului și
DECIZIA nr. 390 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293856]
-
unei jurisprudențe unitare, hotărârea prealabilă reprezentând un mijloc eficient de a preveni apariția practicii neunitare, în contextul în care instanțele de trimitere se confruntă cu chestiuni de drept ce au aptitudinea de a constitui izvor al jurisprudenței neunitare, prin caracterul neclar, incomplet sau echivoc al normelor în analiză. ... 215. Ceea ce deja s-a reținut în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în legătură cu mecanismul prevăzut de art. 519 și 520 din
DECIZIA nr. 70 din 11 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292465]
-
fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție. Chiar dacă chestiunea de drept are legătură cu dezlegarea cauzei, dar ea nu îndeplinește cerința a de a fi o veritabilă și reală problemă de drept, născută dintr-un text incomplet sau neclar, susceptibil de interpretări contradictorii și potențial generatoare de practică neunitară, declanșarea mecanismului de preîntâmpinare a jurisprudenței neunitare nu este necesară în această ipoteză. ... 44. Astfel, în legătură cu îndeplinirea acestei condiții de admisibilitate, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și
DECIZIA nr. 86 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293229]
-
în încheierea de sesizare, conform art. 520 din Codul de procedură civilă, trebuie să rezulte elementele concrete ale cauzei care să facă posibilă analiza necesității mecanismului de unificare raportat la chestiunea de drept indicată. Astfel, acesta trebuie să reflecte caracterul neclar al normei susceptibile de interpretări diferite și dificultatea reală și serioasă în care se află instanța în alegerea uneia dintre variantele potențiale de interpretare, ce depășește obligația generală a instanțelor de drept comun de interpretare a legii și aplicare a
DECIZIA nr. 86 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293229]
-
buna-credință. Articolul de lege criticat excedează și garanțiilor prevăzute de art. 41 din Legea fundamentală, căci nu instituie nicio protecție socială, fiind încălcate și prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3)-(5), deoarece textul de lege este ambiguu, imprevizibil și neclar. ... 6. În ceea ce privește art. 19 din Codul muncii, se arată că, în situația în care angajatorul nu își execută obligația de informare prevăzută la art. 17 și 18, textul de lege îi impune salariatului obligația de a se
DECIZIA nr. 319 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293450]
-
47 din Legea fundamentală, întrucât nu se poate institui prin lege posibilitatea încheierii unei clauze de confidențialitate, al cărei conținut să facă trimitere la regulamentul de ordine interioară, care nu li s-a adus vreodată la cunoștință. Articolul este ambiguu, neclar, nu oferă posibilitatea cunoașterii acelor informații considerate confidențiale, și nu menționează de ce acestea sunt importante. Consideră că instituirea unor astfel de clauze ar trebui remunerată, conform art. 41 din Constituție, potrivit căruia pentru muncă egală se cuvine un salariu
DECIZIA nr. 319 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293450]
-
sunt impuse de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată. ... 9. Referitor la dispozițiile art. 29 din Codul muncii, autorii excepției susțin că acestea încalcă art. 1 alin. (3)-(5)din Legea fundamentală, deoarece sunt neclare și există un paralelism legislativ cu art. 31 din Codul muncii. Așadar, se instituie în două articole diferite aceeași modalitate de verificare a aptitudinilor profesionale, ceea ce constituie un exces de verificare din partea angajatorului, acesta având astfel mai multe
DECIZIA nr. 319 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293450]
-
art. 39 și 40 din Codul muncii, se arată că acestea creează în mod clar un dezechilibru între angajator și angajat, impunându-i angajatului să respecte toate dispozițiile angajatorului, iar în privința salarizării se constată, totuși, că acestea sunt vagi, neclare, nefiind conforme cu art. 1 alin. (3)-(5), art. 16, 41, 45, 51 și 52 din Constituție. ... 16. În ceea ce privește neconstituționalitatea art. 42-48 din Codul muncii, autorii excepției susțin că acestea sunt mai avantajoase pentru angajator, punându-l
DECIZIA nr. 319 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293450]
-
nulitatea poate fi acoperită. . .“, ceea ce instituie un dezechilibru clar de arme între angajator și angajat. Se precizează că nulitatea se poate constata prin acordul părților (ceea ce nu se întâmplă niciodată) sau de către instanța judecătorească, rezultând un text neclar, ambiguu, fără a se arăta condițiile în care instanța poate să anuleze contractul individual de muncă, fiind astfel încălcate dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3)-(5) corelat cu art. 15, 16, 21 și 41. ... 19. Curtea de Apel București
DECIZIA nr. 319 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293450]