907 matches
-
Auzeam chenarele ferestrelor pârâind, perdeaua de mărgele clincănind, ușa din față trosnind, și o vibrație ușoară, ascuțită, a cărei sursă, după numeroase căutări, am descoperit-o în firul de metal al clopotului de afară, care se întindea până în bucătărie. Eram nedumerit și de un zgomot care venea din exterior, dinspre mare, un vuiet prelungit, repetat, asemănător geamătului sirenei de ceață a unui vapor. Niciodată până acum nu auzisem o sirenă de ceață pe marea asta straniu de nepopulată. Poate că era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
structuri consonatice de natură onomatopeică (zvârr! fâșș!): de aici verbe precum a fâșâi, a zvârli, a vâjâi etc.); -î sufix al infinitivului unor verbe postsubstantivale: izvor ® a izvorî etc.). 4. Din perspectiva principiului „străinătății” (occidental-romanice)...; italienii, francezii, spaniolii ar fi nedumeriți - s-a susținut - că, datorită întrebuințării literei î, nu l-ar regăsi în cuvintele pâine, câine, pe a originar, cunoscut din propriile limbi: pane, paine; cane, chien (formă tot fără a-ul originar!). E greu, însă, de înțeles de ce ar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
transmiterea conținutului semantic al mesajului se concretizează în dezvoltarea a două variante ale enunțurilor interogative: • enunțuri interogative obiective (neutre): „Vă place? ne întreabă fata.” (B. Fox, 74) • enunțuri interogative subiective (exclamative): „Ce naiba să fi pățit tovarășul meu? mă întrebam eu nedumerit din când în când.” (C. Hogaș) Sub aspect structural, enunțurile interogative totale sunt mai ales enunțuri autonome (sintetice sau analitice): „Ei? reuși el să articuleze înghițind în sec.” (C. Țoiu), „-Da?... Eu n-am fost astăzi la minister...” (I.L. Caragiale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un individ fără scrupule. e. propozițional (completiva predicativă nominală): „La versurile nesubliniate Eminescu a renunțat, găsindu-le cu drept cuvânt că nu merită să intre în opera sa definitivă...” (G.Ibrăileanu, Scriitori, 126) f. multiplu: „Așa de spărieți și de nedumeriți mi-nchipui că trebuie s-o fi împuns de fugă troienii lui Priamus, când îi luă Achile cu jărdia pe la spate.” (C. Hogaș, 222), „Și pe mine mă știu toți reacționarii că sunt republican, că sunt pentru națiune.” (I.L. Caragiale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Aveam 6 ani când l-am cunoscut pe Nică. Atunci mama îmi citea pentru prima dată opera Amintiri din copilărie a nemuritorului I. Creangă. Mi-amintesc că era seară și ascultam cu sufletul la gură pățaniile lui de la scăldat. Eram nedumerit de o sumedenie de cuvinte pe care nu le mai auzisem : suman, stative, a nivedi, laiță, canură, chimiriu, lespejoară, hudiță, găligan.. Bineînțeles că nu conteneam cu întrebările, iar mama îmi explica răbdătoare fiecare cuvânt. Mi-a plăcut atît de mult
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
literare. De luat în considerație și munca depusă la zecile de cărți publicate: poezie, critică și istorie literară, publicistică, memorii. Tenacitate și putere de muncă? Da, dar e puțin spus. Fiind considerat cel mai important critic literar de poezie, mă nedumerește lipsa Domniei Sale din juriul Premiului Național de Poezie "Mihai Eminescu" de la Botoșani. La fel, având o operă poetică impozantă, ca valoare și număr de cărți, te întrebi, pe bună dreptate, de ce nu se află printre nominalizații premiului amintit? De asemenea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
absorbirea eului în universul fictiv. Poemele declamatorii accentuează artificialitatea lumii descrise, cititorul e ca în fața unui panoptic și se identifică aproape cu eul liric care-l conduce în explorarea sa, accentuând elementele asupra cărora privirea întârzie, cele care pot uimi, nedumeri, pentru ca la finalul textului să se trezească prins la fel ca poetul în spațiul acesta dezolant ("Eu măturam arena la sfârșit..."227, Cântec de moarte). Nu o dată moartea se asociază cu simboluri acvatice (titlurile subliniind adesea explicit acest fapt: Apele
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
semnul acvaticului, unul mucezit, pierdut în universul morții, al subconștientului ("eu dormitam ca apa în țevile subterane de plumb"), incertitudinea asupra propriilor senzații, asupra lumii în care se mișcă e marcată atât semantic ("nedumerit"), cât și retoric, prin interogație: "și nedumerit asupra luminii: era stea ori semnul de la canton?" E o pendulare între convenție poetică și refuz al ei. Totul e prilej de reverie, dar una deformatoare, marcată explicit " Se făcea că mă șerpuiau brațe fierbinți de fecioară africană/ pe care
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Liviu Ioan Stoiciu e și unul dintre cei care teoretizează poezia ca dedublare, ca joc al celui care e când actor, când poet: "suprasaturat de atâta metaforă-fără-de-care-nu-se-poate-concepe-poezia (...) noul poet își intră un rol... de actor dintâi (bufon sau împărat) și... nedumerește. (...) și, cu timpul, se ia seama că actorul nu e decât un poet. Poet dintâi. Un poet adevărat, travestit. Travestit de dragul recreării unui limbaj cu trup și suflet... Avertizând. De aici înainte, putând propune, convingător, toată poetica rescrierii."252 Desigur
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
e pe cît de veche, pe atît de simplă: moartea iubitei face ca lumea să pară un sicriu 23). Simple, exacte, realiste aș zice, sînt totodată, la Bacovia, impresiile și reacțiile exprimate în fiecare din versurile sale, deși - surprinzător - unele nedumeresc. Amatorii de subtilități au răsucit în fel și chip, de pildă, versul „Dormea întors amorul meu de plumb”. Evident, aceasta nu înseamnă dormea cu fața în jos, supărat, ci dormea adînc, profund („somn de plumb”), zăcea nepăsător. De ce „întors” și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
din urmă meritau un atare tratament. Sînt surprins să găsesc în „pleava” lor „semințe” din care ar fi putut să iasă ceva: fraze (zic eu azi) sugestive, paragrafe rotunjite, pagini bazate pe informații din arhive. Descoperindu-le, mai întîi sînt nedumerit, apoi încep să mă gîndesc la cauzele renunțărilor. Deși conturat suficient de ferm, fragmentul următor (ca să dau un exemplu) reprezintă, neîndoielnic, un start ratat de capitol: „Ca și plictiseala, nevroza e un «mal du siècle», «o plagă» a deceniului dinainte
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în oglindă». Una din oglinzi e iubita. Poetul (se) autoproiectează în femeie pentru a avea confirmarea existenței sale. Orice poem este un crîmpei lung de dialog. Bacovia este viu și atunci cînd moare”. Aceste enunțuri paradoxale nu clarifică, ci, dimpotrivă, nedumeresc. Le citești și, vorba cuiva, te întrebi: „Ce-i asta?” Un joc există în „Poemă în oglindă”, dar altul decît cel numit de d-l O. Soviany. în Dosarul Bacovia, II, l-am încadrat și l-am explicat ca fiind
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
bărbat, cârciumarul se gândește cum să-1 duca pe Sămădău la spânzuratoare, chiar dac-ar trebui „sa merg și eu”. Banii primiți de la Lică i se cuveneau, muncise pentru ei, dar bancnotele Însemnate Îl Împiedicau să-1 demaște pe Lică. Ana era nedumerită că, la socotelile de sâmbătă, ieșiseră prea mulți bani, unii noi, parcă dați de o singura persoană. Când a văzut și bancnota rupta la un colț, s-a speriat, și-a amintit că o văzuse la doamna În doliu. Cercetând
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Cuvântul e tradus În românește, iar derivatul se leagă de „dandana” cu sinonimele aproximative: poznă, Încurcatură, belea, bucluc; numele se autohtonizează În cel mai comic chip: Agamiță, Gagamiță. Cetateanul turmentat este alegătorul anonim; el trăiește comedia alegerilor necinstite, amețit și nedumerit de tot ce se petrece În jurul lui. Este Îmbătat cu vorbe de Nae Cațavencu, de aceea Întreabă: „Eu cu cine votez?” I se indică și cu cine trebuie să voteze, chiar i se completează buletinul de vot. (ca azi) Comicul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
chiar și prin haina de la uniformă, și m-am gândit că degeaba sunt îndrăgostit, că n-aș îndrăzni nici măcar s-o iau de mână, și atunci i-am spus că-i mulțumesc că mi-a șoptit, ea s-a uitat nedumerită la mine și mi-a spus că nu-i stă în obicei să șoptească nimănui, dar eu i-am spus c-am văzut cum mi-a șoptit un miliard-șaptezecișitreidemilioane-șaptesutepatruzecișiunudemii-optsutedouăzecișipatru, Iza și-a scuturat capul, spunând că nu-i adevărat, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
copiilor“: vreți să combateți ceva nesigur, nu îndeajuns verificat, dar care a strâns mii de dovezi empirice, cu altceva imposibil de demonstrat. Pe cineva care nu a citit de-a lungul timpului articolele lui Chomsky această carte l-ar putea nedumeri. Ar vedea mai ales critici aduse regimului Bush (asta o poate face și George Clooneyă, ceva opinii exotice despre America Latină pe care o laudă pentru ruperile de SUA și, din când în când, elogii aduse anarhismului. Ar fi nedreaptă o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
a acestei povești de familie este aceea că nu există personaje negative și personaje pozitive. Totul e învăluit într-un fel de relativism care vine din perspectiva constant infantilă a unui băiețel care nu urăște, ci doar observă, ascultă, e nedumerit sau pur și simplu fascinat. Iar direcția fascinației sale e una singură: mama. O mamă cu totul controversată, extrem de frumoasă, nepăsătoare și, în același timp, de o tandrețe cu totul aparte, o femeie văzută din unghiuri multiple și contradictorii. Pentru că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
în mijlocul străzii, când nu știi de ce dracu ai ajuns unde te afli, pornirile lui ucigașe sunt ale tale, cetățene... Nu știu de ce, însă cartea asta mi-a amintit de Revoluția Franceză! Și dacă tot am ajuns la basm, dacă vă nedumeresc anumiți termeni, vă rog să nu dați vina pe corectura ziarului: fac parte dintr-un lexic special al romanului. Cușma jos pentru traducătoare, Luana Schidu! Tatiana Tolstaia, Zâtul, traducere de Luana Schidu, colecția „Byblos“, Editura Curtea Veche, 2006 TRIMISUL NOSTRU
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
condiții cerute de integrare. Baroneasa Nicholson, raportorul Comisiei pentru România, a înlocuit sancțiunea suspendării cu formula reorientare strategică, iar în plen rezoluția a fost întru câtva îndulcită, rămânând totuși plină de țepi. Accentul pus pe reorientarea strategică ne-a cam nedumerit, deoarece noi trăiam cu iluzia că în ceea ce privește criteriile politice stăm foarte bine. Or, chiar rezoluția finală a Parlamentului European punea un mare accent tocmai pe aceste criterii politice. Eu am susținut mereu în 2004 că nu suntem nici pregătiți, nici
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
în carne. Pantalonul s-a rupt, pulpa piciorului sângera nestăpânit. Și mă gândeam, fără să vreau, că dacă aveam atunci o pușcă, îl împușcam pe loc. Aproape de parcul plin de verdeață și umbră spre care mă îndreptam șchiopătând, mă întrebam nedumerit ce căutam eu acolo, în orașul acela puțin cunoscut și aproape bizar. Poate încercam să uit, poate făceam exerciții practice de ștergere a memoriei afective în confruntare cu realitatea "imediată", o realitate copleșitoare, dar iremediabil pierdută. Îmi spuneam, ce rost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
dar experimentați și distinși camarazi aviatori, care se îndreptau spre mine cu o îngrijorare din ce în ce mai vădită și eu, care mă simțeam fără astâmpăr dar, din păcate, neputincios. Ce puteam să le spun? Cum să-i sfătuiesc? Când eu singur eram nedumerit. Toți acești oameni care, ca și mine, aveau un ideal și care de ani de zile mă urmau cu o încredere desăvârșită, obișnuiți în convingerea că în orice situație, oricât de dificilă îi conduceam la izbândă, nu puteau concepe că
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
crede, însă, că un astfel de text, sufocat de absența viitorului (a oricărei încheieri), e ușor de citit, nu a citit destulă literatură Desperado. Claritatea lingvistică poate și ea exaspera. Întrucât finalul este insuficient, neîncheind nimic de fapt, lectura e nedumerită și se prelungește în relectură, duce la o nouă concentrare a atenției. Pentru aceste romane de după Modernism, a doua încordare a atenției este esențială. Abia la relectură ajunge cititorul să descopere complicația ascunsă, rațiunea nemulțumirii lui în fața acestui text aparent
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lectorii, nicidecum autorul însuși (nu în mod direct). Întregul roman devine un verdict interior al lecturii. Descoperim că am interiorizat istoria și sentimentul moralității. Pe parcursul primelor o sută de pagini ne întrebăm ce s-a întâmplat cu plăcerea lecturii. Suntem nedumeriți de propozițiile fără mare legătură între ele și sensul lor extrem de fragil. Nu se prea întâmplă nimic, se vorbește mult (tradiția americană a conversației), eroul n-are poveste, nu simțim suspans. Detaliile par să fie fără rost spre deosebire de tehnica lui
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
au îndârjit să sfărâme narațiunea și să înece proza în lirism. Ești eminamente liric, dar în cu totul alt mod. Te-ai întors la bucuria de a povesti și te încântă nararea. Mânuiești povestirea cu scopul evident de a-l nedumeri pe lector, de a-l incita să descopere lectura activă. Între lirism și narațiune, care ți-e mai pe plac? Îți complici voit povestirea, ori e spontan și inevitabil procesul? GS. Cel mai important lucru e istoria, narațiunea, dar mă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
onestitate, trebuie să acceptăm că nimic din ceea ce cunoaștem despre originile artei În termeni de origini ale mișcării artistice nu poate fi asemănată cu aventura picturii naïve. De aceea, prezenta și mai degrabă recenta popularitate a picturii naïve, apare a nedumeri și Încurca oamenii, divizîndu-i În suporteri și detractori”.(3) Pentru a Înțelege arta naivă, trebuie mai Întîi să Încercăm s-o definim. S-au scris multe pe acest subiect, dar faptul că s-a comparat pictura naivă cu desenele realizate
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]