3,146 matches
-
instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigențe dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exercițiului unui anumit drept având ca rezultat fie negarea, fie amputarea drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cărora statul este ținut să le acorde ocrotire, în egală măsură. Prin urmare, Curtea constată că textul dedus controlului de constituționalitate nu relevă nicio contradicție cu prevederile art. 1 alin. (5
DECIZIA nr. 300 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288838]
-
este afectat exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale, precum și norme care impun obligativitatea prezentării de către cetățeni a dovezii de eligibilitate (dovadă de vaccinare, testare, că au trecut prin boală) pentru dobândirea și exercitarea de drepturi, ceea ce determină însăși negarea drepturilor și libertăților fundamentale, H.G.-ul trebuia să fie însoțit, în mod obligatoriu, de o evaluare preliminară a impactului noilor reglementări asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; ... – conține norme care prevăd prezentarea rezultatului negativ al unui test RT-PCR negativ
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
trebuie însoțită de garanții clare și eficiente împotriva oricăror abuzuri sau acțiuni discreționare ori ilegale“. În ceea ce privește paguba iminentă Din perspectiva persoanelor care nu sunt vaccinate/trecute oficial prin boală/testate, condiționările nu constituie restrângeri ale drepturilor și libertăților, ci negări, anihilări ale lor, persoanelor în cauză fiindu-le refuzată absolut exercitarea acestor drepturi/libertăți. O eventuală susținere în sensul că drepturile și libertățile continuă să existe în patrimoniul persoanelor în cauză și că doar exercițiul lor este suspendat temporar, până când
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
caracterul discriminatoriu al unor reglementări), se observă că el nu este detaliat prin reliefarea particularităților ce caracterizau diferitele situații concrete avute în vedere și care ar fi justificat aplicarea unui tratament juridic diferit, el rezumându-se practic la o simplă negare a observației Consiliului Legislativ, fără o motivare corespunzătoare. Față de cele de mai sus, se reține că și acest motiv de nelegalitate este întemeiat. Suplimentar celor de mai sus, instanța apreciază, cu referire atât la cerința inițierii actelor normative de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
privește faptul că măsurile aduc atingere drepturilor și libertăților, se constată că, într-adevăr, din perspectiva persoanelor care nu sunt vaccinate/trecute oficial prin boală/testate, dar dețin anticorpi neutralizanți SARSCoV2, dispozițiile de mai sus nu constituie restrângeri ale drepturilor și libertăților, ci negări, anihilări ale lor, persoanelor în cauză fiindu-le refuzată în mod absolut exercitarea acestor drepturi/libertăți. Or, un drept care nu poate fi exercitat nu există, dat fiind că, după cum s-a arătat în privința dreptului de acces la justiție
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
probă admisibile. ... 11. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că textul legal criticat nu contravine dispozițiilor art. 21 și 126 din Constituție, întrucât stabilirea unei unice căi de atac judiciare nu reprezintă o negare sau o restrângere a accesului liber la justiție ori a dreptului la apărare, ci are menirea de a asigura cadrul legal în vederea exercitării de către părțile interesate a dreptului de a se adresa instanței de judecată pentru apărarea drepturilor
DECIZIA nr. 684 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281906]
-
imposibilității restituirii în natură, prin acestea fiind protejate așadar persoanele îndreptățite (fie ele fizice sau juridice sau de altă categorie), neexistând așadar nici măcar o măsură de protecție suplimentară pentru alte persoane decât cele fizice, în încercarea de justificare a negării dreptului de cumpărare chiriașilor, care ar putea opta pentru cumpărare doar în măsura în care restituirea în natură nu mai este posibilă. Autorii excepției susțin că ar putea fi înțeles un asemenea tratament diferențiat în măsura în care, pornind de
DECIZIA nr. 667 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281971]
-
Legea fundamentală. ... 8. În final, este invocată jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la restrângerea dreptului la un proces echitabil. Se susține că o restrângere atât de drastică a dreptului la un proces echitabil, prin negarea dreptului de acces la o instanță independentă, este contrară dispozițiilor art. 11 și 20 din Constituție. ... 9. Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale. Astfel, Curtea a
DECIZIA nr. 685 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282029]
-
de subiecți activi, infracțiunea neputând fi reținută în lipsa acestei pluralități naturale. Or, admiterea acțiunii civile și obligarea unui participant la încăierare la plata unor daune morale sau materiale către un alt participant care a suferit vătămări conduc practic la negarea vinovăției participantului despăgubit pentru suferirea unui prejudiciu moral sau material. ... 59. Practic, un inculpat care răspunde sub aspectul laturii penale pentru săvârșirea infracțiunii de încăierare, fiind parte a subiectului activ plural, ajunge să fie despăgubit ca și cum ar avea
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
la dispozițiile art. 1.371 alin. (1) din Codul civil, a fost apreciată ca fiind eronată susținerea conform căreia obligarea unui participant la încăierare la plata unor daune morale sau materiale către un alt participant care a suferit vătămări conduce la negarea vinovăției participantului despăgubit pentru suferirea unui prejudiciu moral sau material. ... 150. Totodată, s-a considerat ca fiind greșită susținerea conform căreia acordarea de despăgubiri în cazul infracțiunii de încăierare ar permite folosirea propriei vinovății pentru obținerea unui drept la reparație
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
regulile concursului de acțiuni cauzatoare de prejudiciu și ale concursului de vinovății. ... 198. Se constată că admiterea acțiunii civile și obligarea unui participant la încăierare la plata unor despăgubiri către un alt participant care a suferit vătămări nu conduc la negarea vinovăției participantului despăgubit pentru suferirea unui prejudiciu sau la concluzia că, prin implicarea în încăierare, participantul și-a asumat posibila vătămare corporală. ... 199. Această concluzie este susținută de dispozițiile art. 1.371 din Codul civil, potrivit cărora, în cazul în care
DECIZIA nr. 49 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290304]
-
faptului că legiuitorul deleagă stabilirea mărimii sporului pentru condiții de muncă, precum și condițiile de acordare a acestuia prin acte de reglementare secundară (regulament-cadru care se aprobă prin hotărâre a Guvernului), Curtea a reținut că, departe de a constitui o negare a rolului Parlamentului de unică autoritate legiuitoare, prevederile de lege criticate nu fac altceva decât să dea expresie opțiunii legiuitorului în materia reglementării sporului pentru condiții de muncă, fără a încălca dispozițiile art. 61 din Constituție. Așa fiind, prin prisma
DECIZIA nr. 48 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284116]
-
nr. 887 din 14 decembrie 2011, abrogate de art. 44 alin. (1) pct. 27 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice]. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenței sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilității economice a țării și să ia măsuri în consecință (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 90 din 7
DECIZIA nr. 34 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283449]
-
a libertăților fundamentale, se susține că o persoană care a dobândit un drept de proprietate prin hotărâre judecătorească definitivă beneficiază de un „bun“, în sensul Convenției europene, însă obligarea la parcurgerea procedurii administrative reglementate prin Legea nr. 165/2013 echivalează cu negarea acestui drept de proprietate. Invocă în acest sens cele statuate în Decizia Curții Constituționale nr. 686 din 26 noiembrie 2014. ... 6. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. În acest sens, arată că autorul
DECIZIA nr. 606 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282970]
-
interpretat extensiv și, în consecință, recunoscut dreptul la acțiune în justiție și pentru titularul pensiei de urmaș. ... 81. Chiar dacă instanța de trimitere a prezentat două posibile interpretări antinomice pe care chestiunea de drept le-ar suscita (prima fiind de negare, iar secunda de recunoaștere a unui asemenea drept, în beneficiul titularului pensiei de urmaș), totuși punctul de vedere exprimat de completul de judecată nu demonstrează dificultăți real întâmpinate în a discerne care este varianta de interpretare juridică adecvată și nici
DECIZIA nr. 6 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279696]
-
diminuează standardele de legalitate și calitate a serviciilor publice, cu afectarea directă a statului de drept, consacrat de art. 1 alin. (3) din Constituție. Mai mult, teza imposibilității contestării în fața unei instanțe judecătorești a raportului de respingere echivalează cu negarea atribuțiilor constituționale proprii ale instanțelor și a menirii justiției, de serviciu de interes public. Teza contravine prevederilor art. 1 alin. (3) din Constituție referitoare la caracterul României de stat de drept, în care drepturile cetățenilor reprezintă valori supreme, în rândul
DECIZIA nr. 541 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279406]
-
cu interesul particularilor de a beneficia de un drept prevăzut de lege. „Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe. [...] Departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigențe dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exercițiului unui anume drept având consecință fie negarea, fie amputarea drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cărora statul este ținut să le acorde ocrotire, în egală măsură
DECIZIA nr. 78 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280101]
-
poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe. [...] Departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigențe dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exercițiului unui anume drept având consecință fie negarea, fie amputarea drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cărora statul este ținut să le acorde ocrotire, în egală măsură, în deplină concordanță cu dispozițiile art. 53 din Constituție“ (Decizia nr. 61 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 78 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280101]
-
nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigențe dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exercițiului unui anumit drept având consecință fie negarea, fie amputarea drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cărora statul este ținut să le acorde ocrotire, în egală măsură
DECIZIA nr. 512 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279653]
-
și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigențe dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exercițiului unui anumit drept având consecință fie negarea, fie amputarea drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cărora statul este ținut să le acorde ocrotire, în egală măsură. Curtea Constituțională a amintit și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 10 mai 2001, pronunțată în Cauza
DECIZIA nr. 512 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279653]
-
nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigențe dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exercițiului unui anumit drept având consecință fie negarea, fie amputarea drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cărora statul este ținut să le acorde ocrotire, în egală măsură
DECIZIA nr. 153 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286711]
-
și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigențe dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exercițiului unui anumit drept având consecință fie negarea, fie amputarea drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cărora statul este ținut să le acorde ocrotire, în egală măsură. Referitor la încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție, instanța judecătorească arată, după invocarea jurisprudenței Curții Constituționale referitoare la principiul egalității
DECIZIA nr. 153 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286711]
-
nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigențe dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exercițiului unui anumit drept având consecință fie negarea, fie amputarea drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cărora statul este ținut să le acorde ocrotire, în egală măsură
DECIZIA nr. 153 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286711]
-
și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigențe dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exercițiului unui anumit drept având consecință fie negarea, fie amputarea drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cărora statul este ținut să le acorde ocrotire, în egală măsură. Mai mult, în jurisprudența sa referitoare la dreptul de acces la justiție, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut, prin
DECIZIA nr. 153 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286711]
-
procedurii insolvenței are loc ca urmare a solicitării creditorilor. Având în vedere că accesul liber la justiție poate fi exercitat în anumite limite rezonabile impuse de legiuitor, condiționarea accesului la procedura insolvenței de varietatea naturii creanțelor nu echivalează cu o negare a dreptului. De altfel, autoarea excepției de neconstituționalitate antamează anumite situații-premisă în raport cu o situație particulară (existența unei sentințe penale definitive prin care s-a dispus dizolvarea societății în cauză), aspecte care țin de modul de interpretare și aplicare
DECIZIA nr. 478 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284710]