5,394 matches
-
T.G. F. și P.A.M., a semnat nota de estimare a valorii achiziției în absența unor documente justificative, fiind astfel stabilită valoarea de achiziție a computerului tomograf, ce a stat la baza procedurii; ... – a semnat răspunsurile prin care au fost respinse nelegal și nejustificat solicitările de clarificări formulate; ... – în calitate de membru al comisiei de evaluare a ofertelor, cunoscând încălcarea principiului accesului egal la procedura de atribuire, a semnat raportul procedurii de achiziție publică care a condus la încheierea contractului menționat, contribuind
DECIZIA nr. 56 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296449]
-
un act ce constituie o ingerință în drepturile sale, însă textul criticat restricționează în mod nejustificat posibilitatea de a exercita calea de atac a recursului în casație într-o situație în care împotriva acestuia s-a pronunțat o hotărâre vădit nelegală care produce consecințe grave. ... 9. Se susține că, în mod aparent, într-o astfel de situație am putea fi în prezența unui caz de contestație în anulare, respectiv cel prevăzut la art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 50 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296586]
-
recursului în casație), în condițiile în care prin hotărârea judecătorească definitivă de condamnare pronunțată în privința sa în mod greșit nu a fost dispusă soluția încetării procesului penal. Consecința acestei configurații legislative este cea a menținerii unei soluții de condamnare nelegală. Or, condamnarea unei persoane la o pedeapsă penală, privativă sau neprivativă de libertate, are însemnate repercusiuni asupra existenței acesteia, restrângând-i exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale pentru perioade de timp considerabile, respectiv până la momentul reabilitării. ... 47. Distinct de aspectele
DECIZIA nr. 50 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296586]
-
respingerea excepției în ce privește drepturile bănești pentru perioada ulterioară datei de 1 martie 2020 și nu doar începând cu 15 martie 2020 și, pe fond, admiterea acțiunii în întregime. ... 19. Pe fondul cauzei s-a arătat că, în mod nelegal, prima instanță a obligat pe pârâtul Tribunalul (...) doar la plata diferenței dintre indemnizația de încadrare majorată cu procentul de 2% și indemnizația primită, deoarece indemnizația de încadrare reprezintă doar un element component al indemnizației brute lunare, la cea dintâi adăugându
DECIZIA nr. 18 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294932]
-
competența personală a instanțelor judecătorești (atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competente). De asemenea, dacă judecătorul de cameră preliminară constată că una sau mai multe dintre probele administrate în faza de urmărire penală sunt nelegale, va proceda la înlăturarea acestora din cadrul probatoriului, probele excluse neputând fi avute în vedere la judecata în fond a cauzei [art. 346 alin. (5) din Codul de procedură penală], iar dacă apreciază că anumite acte de urmărire penală au
DECIZIA nr. 655 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283133]
-
cercetării judecătorești. ... 15. În jurisprudența sa, Curtea a constatat că dispozițiile art. 346 alin. (3) lit. b) și alin. (4) din Codul de procedură penală - care împiedică judecătorul de cameră preliminară să dispună începerea judecății atunci când a înlăturat ca nelegale toate probele administrate în cursul urmăririi penale - țin seama tocmai de principiul separării funcțiilor judiciare, consacrat de prevederile art. 3 din Codul de procedură penală, având în vedere că, într-o astfel de ipoteză, începerea judecății ar însemna ca instanța
DECIZIA nr. 655 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283133]
-
prin prevederile art. 346 alin. (3) lit. c) din Codul de procedură penală, legiuitorul a stabilit că dosarul de urmărire penală se restituie parchetului dacă procurorul de caz solicită aceasta ori nu răspunde încheierii prin care judecătorul a exclus ca nelegale unele dintre probele administrate. Or, în acest fel, legiuitorul dă procurorului posibilitatea de a relua urmărirea penală în vederea desfășurării unei anchete efective. Așadar, în considerarea principiului separației funcțiilor judiciare, dacă procurorul comunică judecătorului de cameră preliminară că, în ciuda
DECIZIA nr. 655 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283133]
-
condițiile legii“. Această normă constituțională cuprinde două teze: prima teză consacră dreptul subiectiv al oricărei părți a unui proces, indiferent de obiectul procesului, precum și dreptul Ministerului Public de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești considerate ca fiind nelegale sau neîntemeiate; cea de-a doua teză prevede că exercitarea căilor de atac se poate realiza în condițiile legii. Prima teză exprimă, în alți termeni, dreptul fundamental înscris în art. 21 din Constituție privind liberul acces la justiție, conținând așadar
DECIZIA nr. 427 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295709]
-
de condamnare. ... 29. Astfel, cu referire la pretinsa încălcare, prin dispozițiile legale criticate, a prevederilor art. 23 alin. (2) din Constituție, respectiv a celor ale art. 5 lit. a) din Convenție, se susține că norma criticată nu instituie o privare nelegală de libertate și nu este, deci, contrară dreptului la libertate și la siguranță. Din contră, în contextul existenței unei hotărâri de condamnare, norma de incriminare analizată asigură conformarea destinatarului legii cu hotărârea instanței și cu mandatul de executare emis în
DECIZIA nr. 557 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295595]
-
285 din Codul penal. ... 40. Cu referire la pretinsa încălcare, prin textul legii analizate, a dispozițiilor art. 23 alin. (2) din Constituție și a prevederilor art. 5 lit. a) din Convenție, se arată că norma criticată nu instituie o privare nelegală de libertate, motiv pentru care nu încalcă dreptul la libertate și la siguranță. ... 41. Se mai arată că art. II din legea contestată încalcă principiul aplicării legii penale mai favorabile, fiind invocată Decizia Curții Constituționale nr. 180 din 28 martie
DECIZIA nr. 557 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295595]
-
altfel ar însemna substituirea de către Curtea Constituțională a autorităților statului, a căror competență este stabilită prin lege (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea nr. 39 din 14 decembrie 2009, precitată). ... 26. În ceea ce privește susținerile referitoare la utilizarea nelegală a platformei TikTok și cele potrivit cărora pe listele electorale au fost menținute persoane decedate, Curtea observă că contestatarul se limitează a prezenta afirmații și opinii personale cu privire la utilizarea platformei TikTok și a unor liste electorale neconforme, fără
HOTĂRÂREA nr. 38 din 9 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298007]
-
la discriminarea candidaților în mass-media în timpul campaniei electorale este respinsă ca tardivă, critica referitoare la modalitatea de prezentare a anumitor sondaje cu privire la intenția de vot este respinsă ca nefiind de competența Curții Constituționale, critica referitoare la utilizarea nelegală a platformei Tik-Tok este respinsă ca nemotivată, critica referitoare la deturnarea campaniei unei candidate în favoarea altui candidat este respinsă ca deja soluționată de o altă autoritate publică (BEC) competentă și - de vreme ce vizează campania electorală - este evident tardivă
HOTĂRÂREA nr. 38 din 9 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298007]
-
procesului penal. Excepția a fost ridicată de Alen Daniel Moisin într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate de acesta împotriva încheierii pronunțate de judecătorul de supraveghere a privării de libertate, pe care o consideră ca fiind netemeinică și nelegală, întrucât nu au fost respectate termenele prevăzute de art. 56 alin. (2), (6) și (7) din Legea nr. 254/2013. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că prevederile criticate sunt discriminatorii, întrucât, potrivit interpretării jurisprudențiale, termenul de 10
DECIZIA nr. 500 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295191]
-
dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică, garantat de art. 52 din Constituție. În esență, persoanele vătămate care ar formula acțiune în anularea unui act administrativ individual nu ar mai putea înlătura niciodată apărările autorității pârâte, întemeiate pe acte administrative nelegale. Or, tocmai pentru a întări cadrul de protecție legală pe care îl oferă art. 23 din Legea nr. 554/2004 justițiabililor vătămați prin acte administrative individuale, Înalta Curte de Casație și Justiție a interpretat că hotărârea judecătorească definitivă de anulare a
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
a unui act administrativ (fie normativ, fie individual), ca urmare a unei hotărâri definitive de anulare din partea unei instanțe judecătorești, nu poate fi considerată o sancțiune pentru particulari și o încălcare a principiului așteptărilor legitime ale beneficiarilor actului administrativ nelegal sau emis/adoptat în temeiul unui act administrativ nelegal. Principiul așteptărilor legitime nu poate justifica nici menținerea în vigoare a efectelor juridice ale unui act administrativ atunci când o instanță de judecată, în mod definitiv, a eliminat, prin anulare în tot
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
ca urmare a unei hotărâri definitive de anulare din partea unei instanțe judecătorești, nu poate fi considerată o sancțiune pentru particulari și o încălcare a principiului așteptărilor legitime ale beneficiarilor actului administrativ nelegal sau emis/adoptat în temeiul unui act administrativ nelegal. Principiul așteptărilor legitime nu poate justifica nici menținerea în vigoare a efectelor juridice ale unui act administrativ atunci când o instanță de judecată, în mod definitiv, a eliminat, prin anulare în tot sau în parte, prezumția de legalitate a actului
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
caracter normativ și actul administrativ cu caracter individual. ... 31. Scopul legii este ca raportul juridic guvernat de dispozițiile actului normativ anulat definitiv pentru nelegalitate să nu fie definitiv consolidat prin supraviețuirea actelor administrative individuale emise în temeiul acestui act normativ nelegal, care, la momentul publicării hotărârii definitive de anulare, erau contestate în fața instanțelor judecătorești (litigii pendinte). ... 32. Așadar, nu se poate reține încălcarea principiului neretroactivității legii, pentru că publicarea hotărârii definitive de anulare a actului administrativ normativ produce efecte pentru
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
instanței judecătorești să producă efecte juridice în continuare și, eventual, chiar să poată să supraviețuiască prin decizia instanței judecătorești. Principiul egalității armelor în proces nu poate justifica supraviețuirea unui act administrativ individual al cărui temei este un act administrativ normativ nelegal. Aceasta ar echivala cu o fraudă la principiul legalității, element fundamental al statului de drept și garanția ultimă că toate drepturile și interesele legitime ale tuturor părților, nu doar ale uneia dintre părți, sunt garantate prin decizia instanței judecătorești. ... 35
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
alin. (6), o aplicare a dispozițiilor art. 1.254 alin. (2) din Codul civil, reglementând efectele admiterii acțiunii în anularea actului administrativ individual formulate de autoritatea publică emitentă. Astfel, în privința efectelor juridice în cazul actului administrativ unilateral constatat ca fiind nelegal, viziunea legiuitorului relevă opțiunea sa, exprimată expres, în sensul reglementării competenței instanței judecătorești ca, în cazul admiterii acțiunii în anulare a unui act administrativ unilateral cu caracter individual nelegal, formulată de autoritatea publică emitentă, să se pronunțe, la cerere, și
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
privința efectelor juridice în cazul actului administrativ unilateral constatat ca fiind nelegal, viziunea legiuitorului relevă opțiunea sa, exprimată expres, în sensul reglementării competenței instanței judecătorești ca, în cazul admiterii acțiunii în anulare a unui act administrativ unilateral cu caracter individual nelegal, formulată de autoritatea publică emitentă, să se pronunțe, la cerere, și asupra validității actelor juridice încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum și asupra efectelor juridice produse de acestea [a se vedea art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
reglementării competenței instanței judecătorești ca, în cazul admiterii acțiunii în anulare a unui act administrativ unilateral cu caracter individual nelegal, formulată de autoritatea publică emitentă, să se pronunțe, la cerere, și asupra validității actelor juridice încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum și asupra efectelor juridice produse de acestea [a se vedea art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004]. Curtea reține, așadar, că, în această ipoteză, legea permite judecătorului cauzei să se pronunțe asupra validității actelor juridice încheiate în baza
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
asupra efectelor juridice produse de acestea [a se vedea art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004]. Curtea reține, așadar, că, în această ipoteză, legea permite judecătorului cauzei să se pronunțe asupra validității actelor juridice încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum și asupra efectelor juridice produse de acestea, dispunând, după caz, fie menținerea, fie înlăturarea lor. ... 70. În același timp, Curtea observă că legea-cadru în materia contenciosului administrativ nu stabilește expres condițiile în care intervine anularea actului individual emis în
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
cărora se constituie completele specializate, raportat la normele cuprinse în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, și dacă acestea se interpretează în sensul că legiuitorul a avut în vedere exclusiv specializarea fiecărui judecător. Se arată că, în contextul soluționării excepției nelegalei compuneri/constituiri a completului de judecată de către membrii completului colegial, s-a susținut că membrii completului de judecată nu trebuie să fie specializați în materia insolvenței, ci este suficient ca aceștia să își fi desfășurat anterior activitatea ca judecători-sindici în
DECIZIA nr. 567 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299994]
-
Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a admis sesizarea și, în consecință, a stabilit că data la care începe să curgă termenul de prescripție pentru introducerea acțiunii în despăgubire reprezintă momentul la care persoana vătămată printr-un act administrativ nelegal a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască întinderea pagubei, nefiind legat în mod direct și aprioric nici de comunicarea actului administrativ nelegal și nici de momentul rămânerii definitive a hotărârii de anulare a acestuia. ... 31. Prin Decizia nr. 18
DECIZIA nr. 203 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299953]
-
de prescripție pentru introducerea acțiunii în despăgubire reprezintă momentul la care persoana vătămată printr-un act administrativ nelegal a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască întinderea pagubei, nefiind legat în mod direct și aprioric nici de comunicarea actului administrativ nelegal și nici de momentul rămânerii definitive a hotărârii de anulare a acestuia. ... 31. Prin Decizia nr. 18 din 29 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 21 mai 2021, Înalta Curte de Casație și
DECIZIA nr. 203 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299953]