2,318 matches
-
6 din Codul de procedură civilă potrivit căruia casarea unei hotărâri se poate cere „când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei. “ Din perspectiva acestui motiv de nelegalitate s-au invocat: o nemotivare a soluției de admitere a cererii de intervenție accesorie, o motivare insuficientă a existenței unui interes al reclamantului, și, respectiv, al intervenientului, precum și o motivare străină de natura actului dedus judecății atunci când prima
DECIZIA nr. 3.741 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285209]
-
acces la activitățile și serviciile care, în prezent, sunt condiționate de prezentarea dovezii trecerii prin boală/a dovezii realizării schemei complete de vaccinare/a dovezii testării. “ Totodată, în considerentele hotărârii atacate, prima instanță, după ce a analizat pe larg toate criticile de nelegalitate invocate de reclamant, a reținut că cererea de intervenție accesorie în interesul reclamantului va fi admisă corelativ, ceea ce înseamnă că au fost avute în vedere aceleași motive de nelegalitate invocate în cererea principală. În plus, prima instanță a precizat
DECIZIA nr. 3.741 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285209]
-
instanță, după ce a analizat pe larg toate criticile de nelegalitate invocate de reclamant, a reținut că cererea de intervenție accesorie în interesul reclamantului va fi admisă corelativ, ceea ce înseamnă că au fost avute în vedere aceleași motive de nelegalitate invocate în cererea principală. În plus, prima instanță a precizat și de ce nu va analiza criticile suplimentare de nelegalitate formulate de intervenient, dat fiind că pe calea intervenției accesorii nu se poate extinde cauza acțiunii principale, ci se pot
DECIZIA nr. 3.741 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285209]
-
accesorie în interesul reclamantului va fi admisă corelativ, ceea ce înseamnă că au fost avute în vedere aceleași motive de nelegalitate invocate în cererea principală. În plus, prima instanță a precizat și de ce nu va analiza criticile suplimentare de nelegalitate formulate de intervenient, dat fiind că pe calea intervenției accesorii nu se poate extinde cauza acțiunii principale, ci se pot formula doar apărări în susținerea motivelor invocate deja prin acțiunea principală, mijlocul procesual al cererii de intervenție accesorie neputând fi
DECIZIA nr. 3.741 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285209]
-
Tot din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, recurenții-pârâți au criticat modul în care instanța de fond a interpretat și aplicat dispozițiile legale atunci când a analizat motivele de nelegalitate ale H.G. nr. 1.242/2021, invocate de intimatul-reclamant. În ceea ce privește procedura de emitere a H.G. nr. 1.242/2021, prima instanță a reținut că ministrul afacerilor interne nu și-a însușit, prin semnătură, proiectul de hotărâre final și adresa de înaintare
DECIZIA nr. 3.741 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285209]
-
5 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 prin raportare la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020, precum și ale art. 84 din Legea nr. 24/2000 coroborate cu H.G. nr. 561/2009. Analizând actele dosarului, prin raportare la criticile de nelegalitate invocate și dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că interpretarea dată de prima instanță referitoare la nerespectarea condițiilor formale de adoptare a H.G. nr. 1.242/2021 este una corectă și se impune a fi menținută. Potrivit art. 108 alin. (4) din
DECIZIA nr. 3.741 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285209]
-
nota de fundamentare a proiectului de act normativ și a contrasemnat Hotărârea nr. 1.242/2021 adoptată de Guvern, acesta nu a realizat dreptul de inițiativă normativă, astfel cum prevăd dispozițiile legale anterior referite. În acest context, față de motivele extrinseci de nelegalitate, reținute de instanță pentru anularea actului administrativ cu caracter normativ, Înalta Curte constatată că nu se mai impune analiza criticilor din recurs cu privire la caracterul just și proporțional al măsurilor impuse ori a celor prin care se contestă starea
DECIZIA nr. 3.741 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285209]
-
fond reținând în mod corect culpa procesuală a acestuia prin emiterea nelegală a actului administrativ cu caracter normativ ale cărui suspendare, executare și, respectiv, anulare au fost dispuse. Prin urmare, odată constatată legalitatea soluției pronunțate de instanța de fond, respectiv nelegalitatea actului administrativ contestat, emis de pârâtul Guvernul României, Înalta Curte va respinge recursul împotriva încheierii de ședință din camera de consiliu de la 14 iulie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal
DECIZIA nr. 3.741 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285209]
-
iar nu instanței constituționale (a se vedea Decizia nr. 103 din 25 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 12 mai 2016, paragraful 21). ... 16. În motivarea excepției sunt, de asemenea, prezentate diferite pretinse nelegalități săvârșite în cursul soluționării proceselor în care autoarea excepției a fost implicată, nelegalități care au condus la nedreptățirea acesteia, ca urmare a faptului că nu a beneficiat de egalitate în fața legii și de un proces echitabil, susținerile sale fiind
DECIZIA nr. 1 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286304]
-
2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 12 mai 2016, paragraful 21). ... 16. În motivarea excepției sunt, de asemenea, prezentate diferite pretinse nelegalități săvârșite în cursul soluționării proceselor în care autoarea excepției a fost implicată, nelegalități care au condus la nedreptățirea acesteia, ca urmare a faptului că nu a beneficiat de egalitate în fața legii și de un proces echitabil, susținerile sale fiind ignorate de judecători, iar interesele sale nefiind apărate de instanța de judecată. ... 17
DECIZIA nr. 1 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286304]
-
art. 7 din Legea 554/2004, prin care a solicitat reexaminarea actului normativ în sensul revocării prevederilor enumerate mai sus, plângere înregistrată la emitent cu nr. R9530/31.07.2020 și la care nu a primit niciun răspuns. Reclamanta a invocat ca argument de nelegalitate, pentru toate dispozițiile a căror anulare o solicită, faptul că Ordinul MMAP nr. 1.400/2020 a fost adoptat cu încălcarea prevederilor art. 77 raportat la art. 42 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă coroborate cu art. 17 din
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
a Ordinului MMAP nr. 1.400/2020 și în alte acte la care trimite acest referat sunt invocate prevederile Ordinului MAAP nr. 478/2003, Ordinului MAPD nr. 512/2004, Ordinului MAPD nr. 393/2002 sau Deciziei MAPPM nr. 10.152/1995. Reclamanta a susținut ca argument de nelegalitate, referitoare la anexele nr. 3- 5 ale Ordinului MMAP nr. 1.400/2020, în primul rând, faptul că aceste anexe au fost adoptate cu încălcarea prevederilor art. 6, art. 7, art. 13, art. 20 alin. (1) și (3) coroborate cu art. 30
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
care nu poate realiza studii din domenii ce aparțin altor instituții/structuri, cunoscut fiind că, până în luna aprilie 2020, au existat două instituții distincte: Ministerul Mediului și Ministerul Apelor și Pădurilor. Pârâtul a considerat că este eronat și motivul de nelegalitate privind lipsa menționării ca temei legal a OUG nr. 57/2007, act normativ care reglementează regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aspecte ce completează dispozițiile Legii nr. 407/2006. Mai mult, vânarea speciilor de faună strict
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
angajat al gestionarului fondurilor cinegetice, sub coordonarea autorității publice centrale care răspunde de vânătoare“, deci se menționează expres în lege că evaluarea se va efectua doar cu privire la speciile de păsări sedentare, și nu migratoare. Referitor la motivele de nelegalitate invocate cu privire la art. 4 din OMMAP nr. 1.400/2020, pârâtul a arătat că, potrivit art. 1 lit. a) din Legea nr. 407/2006, are calitatea de administrator al fondului cinegetic, în integralitatea sa, incluzând structurile teritoriale, respectiv gărzile forestiere. De
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
privind organizarea și funcționarea Gărzilor forestiere, art. 8, art. 9 alin. (2) și art. 12 alin. (1) din OMMAP nr. 456/2016, prin care a fost aprobat Regulamentul de organizare și funcționare a Gărzilor forestiere. În ceea ce privește motivele de nelegalitate invocate prin raportare la dispozițiile art. 10 dinOMMAP nr. 1.400/2020, pârâtul a arătat că, deși este în cunoștință de cauză cu privire la efectele pe care le are virusul PPA, reclamanta dorește anularea prevederilor art. 10 din Ordinul 1.400/2020 care
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
42 alin. (4) din Legea nr. 24/2000, intervenienta a arătat că omisiunea de a menționa în mod expres art. 17 din Legea nr. 407/2006 și art. 33 din OUG nr. 57/2007 în preambulul ordinului nu poate constitui un motiv de nelegalitate, deoarece aceste norme impun indicarea numai a acelor temeiuri juridice pe baza și în executarea cărora actul a fost emis, iar nu a tuturor textelor de lege ale actelor normative incidente și care, inerent, trebuiau respectate. Or, față de obiectul
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
legale incidente, cum sunt cele prevăzute de Legea nr. 407/2006 și OUG nr. 57/2007, directive ale CE, convenții, tratate, acorduri ratificate de România, nu poate fi reținută, față de prevederile art. 11 din Legea nr. 24/2000. Privitor la motive de nelegalitate ale anexelor nr. 3, 4 și 5 ale Ordinului MMAP nr. 1.400/2020 raportat la art. 17 din Legea nr. 407/2006, art. 33 din OUG nr. 57/2007 și preambulurile din Directiva 2009/147/CE, ale Convenției de la Bonn, ratificată prin Legea nr.
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
în care nici legislația națională și nici cea europeană nu prevăd o metodologie de stabilire a unor astfel de cote, modul de stabilire fiind utilizat de pârât încă din anul 2014, nefiind sancționat de forurile internaționale de profil. Privitor la nelegalitatea prevederilor art. 4 dinOMMAP nr. 1.400/2020, intervenienta a invocat faptul că, în opinia sa, interpretarea reclamantei este greșită, întrucât nu ține cont de principiul interpretării sistematice a actelor normative, potrivit căruia o normă juridică nu există pur și simplu, ci
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
condițiilor ecologice din cuprinsul fiecărui fond cinegetic și a mișcărilor naturale de efective când se produc migrări/concentrări ale faunei cinegetice de pe un fond cinegetic pe altul, producând pagube culturilor agricole în anumite perioade din an. Privitor la motivele de nelegalitate a dispozițiilor art. 10 dinOMMAP nr. 1.400/2020, intervenienta a menționat că aspectele menționate în cuprinsul Scrisorii ANSVSA nr. 7.148 din 18.05.2020 privitoare la Recomandările emise la nivel european reprezintă simple recomandări, fără a fi obligatorii pentru statele membre, acest document
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
de vânătoare anterioare“ fără nicio justificare cu privire la impactul capturării asupra exemplarelor vii ale speciilor respective, fără existența unor informații esențiale pentru stabilirea cotelor de recoltă, cum sunt cele referitoare la exemplarele vii ale populației unei specii. Motivele de nelegalitate invocate prin acțiune de către reclamantă cu privire la Ordinul ministrului apelor, pădurilor și mediului nr. 1.400/13.07.2020 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, pentru perioada 2020-14 mai 2021
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
3) din ordin prin care se reglementează excepții de la recoltarea exemplarelor de vânat pentru speciile de mistreț, șacal, vulpe, cioară grivă și coțofană, în situația zonelor afectate de cazuri de pestă porcină africană. Cu privire la primul argument de nelegalitate, referitor la formula introductivă a Ordinului nr. 1.400/2020, în sensul că sunt încălcate prevederile art. 77 raportat la art. 42 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă coroborate cu art. 17 din Legea nr. 407/2006, art. 33 și
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
în baza căruia a fost emis, fie ca urmare a aplicării principiului interpretării sistematice, nu echivalează cu imposibilitatea instanței de contencios administrativ de a verifica legalitatea emiterii actului astfel întocmit cu aceste norme omise. Analizând în continuare următorul motiv de nelegalitate, referitor la cotele stabilite în anexele nr. 3-5, Curtea constată că acesta este fondat. Cu titlu prealabil, Curtea reține că art. 431 alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează elementele autorității de lucru judecat, în manifestarea acesteia, de efect
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
nr. 1.400/2020, care permit structurilor teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de vânătoare posibilitatea de a modifica/reaproba cotele de recoltă aprobate de pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin Ordinul nr. 1.400/2020, Curtea constată că argumentele de nelegalitate invocate de către reclamantă sunt întemeiate. Astfel, potrivit art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006, competența legală de stabilire și aprobare anuală a cotelor de recoltă pentru speciile admise la vânătoare aparține administratorului faunei cinegetice, respectiv pârâtului
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
legii, nu pot duce la o interpretare contrară a art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006, unde legiuitorul a fost explicit în desemnarea autorității competente să stabilească aceste cote de recoltă. În ceea ce privește motivele de nelegalitate invocate prin raportare la dispozițiile art. 10 dinOMMAP nr. 1.400/2020, Curtea constată că argumentele reclamantei sub acest aspect nu sunt fondate. Astfel, în temeiul prevederilor Directivei 2002/60/CE de stabilire a dispozițiilor specifice de combatere a pestei porcine africane și de
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]
-
emiterii ordinului contestat, conform Adresei nr. 1.148 din 18.05.2020 (filele 102-103 vol. IV). Faptul că există noi recomandări europene în privința eradicării PPA, pentru care ANSVSA a luat măsuri pentru modificarea planului în vigoare, conform aceleiași adrese, nu poate atrage nelegalitatea actului administrativ în litigiu, deoarece recomandările europene invocate de către reclamantă nu sunt cuprinse în acte juridice care, conform TUE și TFUE, produc efecte directe în dreptul național. Prin urmare, până la momentul implementării acestor reglementări în dreptul național, printr-
SENTINȚA nr. 111 din 18 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/275555]