957 matches
-
Câți dintre camarazii noștri n‑au căzut În luptă ca să rămână credincioși unui Împărat pământesc ! Oare noi nu vom jertfi viața aceasta pentru credința În adevăratul Împărat ? Câți făcători de rele n‑au suferit moartea, pentru că au fost surprinși săvârșind nelegiuiri ? Oare noi nu vom suferi moartea pentru dreptate ? Să nu ne dăm Îndărăt, camarazi ! Să ne luptăm cu diavolul ! Trupurile noastre nu sunt decât trupuri ! Să nu le cruțăm ! Pentru că trebuie negre‑ șit să murim, să murim ca să trăim !ă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ai supus nu ne‑au atins, corpurile noastre sunt la fel de sfinte ca Înainte”. Lysias le răspunse : „Speram să vă Îndreptați : de aceea nu am vrut să vă fac să Îndurați torturi prea aspre. Acum Însă când văd că persistați În nelegiuirea voastră și că nu doriți să sacrificați zeilor, voi pune să fiți legați cu lanțuri și aruncați În mare”. Sfinții Îi răspunseră : „Fă așa cum dorești ; astfel, vei cunoaște puterea Domnului nostru”. Soldații Îi Înlănțuiră pe toți și Îi duseră către
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ușurare și mângâiere. Izbăvirea din abisul suferințelor, a Încercărilor și a necazu‑ rilor este dorită și cu scopul de a se Învrednici din nou de posibilitatea de a‑L preamări pe Dumnezeu pe Care Îl uitase sau Îl mâniase prin nelegiuirile sale : „S‑a umplut sufletul meu de răutăți și viața mea s‑a apropiat de iad. Socotit am fost cu cei ce se pogoară În groapă ; ajuns‑am ca un om neajutorat, lăsat Între cei morți ... Oare se vor cunoaște
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
suficient de direct] pentru a capta atenția unui public mai larg: „Tot ceea ce am înf]țișat pan] aici s-ar putea întâmpla într-un anumit fel chiar dac] am fi de acord - ceea ce ar însemna s] înf]ptuim o mare nelegiuire - c] nu exist] Dumnezeu sau c] el nu poart] de loc de grij] treburilor lumești” (1625, Prolegomene). Grotius nu era un ateu, deci insistența să asupra acestui aspect este cu atât mai semnificativ]. Deși nu exist] o specificare clar] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este Întotdeauna o chemare la o comuniune și relație, o atracție care are drept scop unirea, satisfacerea dorului existențial de comuniune. Luna nu are strălucirea Soarelui, pentru că acesta, Îndrăgostindu-se de ea, Dumnezeu, ca să nu se Întâmple o astfel de nelegiuire, a pus pe unul să fugă ziua și pe altul noaptea. Iar pentru ca luna să nu vadă frumusețea fratelui ei și să se Îndrăgostească, a orbit-o. Petele de pe chipul ei le-ar fi făcut Într-o altă variantă, un
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
leită-poleită mă-sa) și Fata din sfeșnic (când te-i Însura, să nu iei altă nevastă decât p-a de i-o veni În deget ineliu meu), basmele nu relatează decât modul În care ambele fete au reușit să Înlăture nelegiuirea. Același caz Îl Întâlnim În povestea Piele de măgar. Regina Îi cere Înainte de moarte regelui: Statul are dreptul să pretindă moștenitori, și, cum eu nu ți-am dăruit decât o fată, trebuie să te grăbești să-i dai fii care
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o cină pe propriul ei fiu - Carol al IX-lea, după o ceartă aprinsă pe care o avuseseră. Fapt este că după acest ospăț, Carol a murit, la tron urmând Henric al III-lea, fiul preferat. In afara multor altor nelegiuiri, s-a mai zvonit că tot ea a fost cauza morții dofinului Francisc, fiul cel mare al regelui cavaler Francisc I, permițând astfel urcarea pe tron a soțului său Henric al II-lea, zis regele sportiv.), iar ședințele de magie
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
scoțând din buzunar Noul Testament cu psalmi, citi versetul întâi din Psalmul 13: „Zis-a cel nebun în inima sa: «Nu este Dumnezeu»”. Vezi, adăugă preotul, asemenea nebuni erau și pe vremea regelui David, dar erau mai modești, pentru că gândeau asemenea nelegiuiri numai în mintea lor, nu strigau în gura mare, cum faci dumneata. 9. Nu există suflet? Un necredincios, care ajunsese medic, întreabă o dată cu ironie un preot: Sfinția Ta, porți numele de păstor de suflete, dar ai văzut vreodată un suflet
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
și pe Cuvier. 101 Isidore Auguste Marie François Xavier Comte (1798-1857) sau Auguste Comte, filosof francez, fondatorul pozitivismului sau scientismului. Promovează ideea utopică a lui Henri de Saint-Simon despre o filosofie bazată pe știință, ca o încercare de a îndrepta nelegiuirile Revoluției Franceze. Pozitivismul său influențează pe Karl Marx. Concepția lui propovăduiește altruismul ca o religie a umanității. 102 Claude Bernard (1813-1878). Fiziolog francez agnostic, empirist și scientist, introduce metoda științifică în practicarea medicinei. El introduce, în cercetarea științifică, "experimentul orb
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
este întotdeauna o chemare la o comuniune și relație, o atracție care are drept scop unirea, satisfacerea dorului existențial de comuniune." Luna nu are strălucirea Soarelui, pentru că acesta, îndrăgostindu-se de ea, Dumnezeu, "ca să nu se întâmple o astfel de nelegiuire, a pus pe unul să fugă ziua și pe altul noaptea. Iar pentru ca luna să nu vadă frumusețea fratelui ei și să se îndrăgostească, a orbit-o." Petele de pe chipul ei le-ar fi făcut într-o altă variantă, un
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
leită-poleită mă-sa") și Fata din sfeșnic ("când te-i însura, să nu iei altă nevastă decât p-a de i-o veni în deget ineliu meu"), basmele nu relatează decât modul în care ambele fete au reușit să înlăture nelegiuirea. Același caz îl întâlnim în povestea Piele de măgar [Charles Perrault, Povești cu zâne]. Regina îi cere înainte de moarte regelui: "Statul are dreptul să pretindă moștenitori, și, cum eu nu ți-am dăruit decât o fată, trebuie să te grăbești
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
aflat la loc de cinste în Scriptură, denumind actul dragostei.) Este dușmanul lor cel mai înverșunat, în măsura în care îi ignoră. Un cronicar povestește că adevăratul Burlador a murit asasinat de câțiva călugări franciscani, ce au vrut "să pună capăt desfrâului și nelegiuirilor lui Don Juan care, prin naștere, sta în afara oricărei pedepse". Apoi, au spus că a fost lovit de trăsnetele cerești. Dar nimeni n-a făcut dovada acestui sfârșit ciudat, după cum nimeni n-a dovedit contrariul. Fără a mă întreba dacă
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
La 2 martie 1938, începe al treilea proces de la Moscova care îi vizează pe „cei de dreapta”, printre care Buharin, Rîkov, Krestinski, Rakovski și Iagoda. Krestinski își schimbă „mărturiile”, dar a doua zi își asumă din nou răspunderea pentru toate nelegiuirile prevăzute de acuzare. Buharin își admite responsabilitatea generală, dar neagă că ar fi încercat să-l asasineze pe Lenin în 1918. Ceilalți mărturisesc tot. Procurorul, Andrei Vîșinski, se dezlănțuie, numindu-i pe acuzați „grămadă împuțită de scursori omenești”, „reptile blestemate
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Atena și Roma. Dacă aspectul magnific provoca admirația secolelor și dacă înțelepciunea oracolelor a atras amabilitatea împăraților și generozitatea demnitarilor, lucrările militare au adăugat la incinta solidă și au redus din aspectul estetic și din efectul pozitiv, în general. În ciuda nelegiuirilor invaziilor succesive și cutremurelor catastrofale, oricine poate savura priveliștea atractivă și de neuitat prin prospețimea livezilor aflate în apropiere. Memoria apelează la trecut și adaugă la misterul locului faimos. Baal a fost identificat de romani ca Jupiter, sau tatăl zeilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
și ne-a lăsat în pace... Bunica îmi istorisea și ea tot felul de întâmplări despre lupi. Îmi spunea că Cel de Sus îi trimitea uneori în sat, la anumite case, să pedepsească pe câte unul care-a făcut o nelegiuire, să plinească un județ, or să-l avertizeze pe altul că ar fi cazul să se astâmpere, să se cumințească. Nu veneau niciodată la voia întâmplării. Și, de câte ori îmi relata câte-o întâmplare, în final zicea încet, ducând degetul arătător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Uraaa !.. uraaa !”, ovaționa mulțimea în delir. „ Jos moșierii... jos burghejii..!”, urla activistul în pâlnia de tablă cu o ură care cutremura... Comuniștii sprijiniți de organizațiile de partid, ajunseseră mai obraznici și mai periculoși ca oricând. Nimeni nu era apărat împotriva nelegiuirilor lor. Lupta de clasă... Ura transformată în lege... Duhul rău al lui Lenin plutea încă printre noi. Graba cu care se făceau toate, te înfricoșa. Iar, ura pusă la lucru, fără limite... era pornită să distrugă totul, să înfricoșeze, să
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
îi căra noaptea, ca furii, sus pe deal, și zvârliți în groapa fără nume. Elita țării se stingea, și, odată cu ea și țara... Întunecimea în care intra țara, nu se va risipi prea curând... „ - De ce, oare, Dumnezeu a îngăduit așa nelegiuiri ?!”. ...Pios omagiu luptătorilor din munți.. și, martirilor de la Sighet, care s-au opus ocupantului străin și opresiunii comuniste, cu prețul jertfei de sânge. Ce înseamnă suferința noastră, pe lângă sacrificiul lor !... Geme pământul sub noi... urlă sufletul din noi... Cum, oameni
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
oarbă... Îți dădea o senzație de pustiire și tristețe nemărginită. Școala Ieromonahului Veniamin era părăsită... Cei patru Evangheliști de sus, de sub cornișă, binecuvântau.. „Fiți liniștiți, nimic nu se întâmplă fără voia Domnului..!” „.. Cum oare, Dumnezeu a îngăduit o astfel de nelegiuire..?!” Mă întrebam la nesfârșit, ca o placă de patefon spartă. „ - Noi nu putem să-l judecăm pe Dumnezeu..!”, îmi șopti rar, un gând. Simții cum fiori cu spini otrăviți îmi trecură prin trup. Unul din colegi, cu voce joasă, reținută
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
apele primordiale. Oița năzdrăvană A venit să mă vadă un rege trac ce voia să învețe de la mine arta de a fi poet. Mi-a recitat un cântec de-al lui, povestea unei oițe ce-și anunță păstorul despre o nelegiuire pusă la cale împotrivă-i. Intriga e simplă: mica făptură îi spune stăpânului că, în amurg, ceilalți doi fârtați vor încerca să-l ucidă. Reacția păstorului e cu siguranță contrară față de ceea ce ne-am aștepta. El nu încearcă deloc să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
pe vremuri porunci blajine, Îndemnând la ordine morală și o viață etică. Apoi au apărut neo-musulmanii. O religie inocentă și mărinimoasă, ale cărei versete interzic tăierea copacilor, cu excepția cazurilor de necesitate urgentă, care denunță crima drept cea mai abominabilă dintre nelegiuiri, care afirmă explicit că uciderea unei persoane echivalează cu uciderea omenirii ca Întreg, a fost transformată Într-un mesaj global al urii, Într-un strigăt de război universal... Nu ne putem spăla numele de rușine dacă nu recunoaștem adevărul dureros
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
cei slabi... Isbăvește-Te, Dumnezeule, întru slujitorii Tăi. Până la marginile pământului să se audă strigarea celor fără de lege. Arde-i pe ei cu focul mâniei Tale! Și stârvurile lor nici corbii să nu le mănânce, că s-a îngrețoșat firea de nelegiuirea lor! Auzit-a Domnul glasul plăcuților Lui și S-a preamărit într-înșii! În haină de omăt i-a îmbrăcat și cu cunună de binecuvântări i-a binecuvântat. Căci isopul rugăciunii lor a bineplăcut Domnului și cerul a săltat de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
au căzut să înțeleagă că nu se pot mândri cu prima biruință, desconsiderându-i pe ceilalți; diavolul dă asalt după asalt, mai ales asupra celor pe care nu i-a putut birui, pentru ca toți cei drepți să-și întindă spre nelegiuiri mâinile lor. Cei trimiși la Gherla erau caracterizați în scriptele ofițerului politic mistici, ideologi și intransigenți. Asupra lor acționau slugile celui nevăzut ca să nu rămână nimeni curat. Dacă vor mai ieși vii din temniță, conștiința dezertării, a trădării, a crimei
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cu viața comunității și sunt ținuți la distanță. A nu te spovedi, a nu te împărtăși, a nu-ți boteza copiii, a nu te cununa sau a nu face pentru morți parastasele rânduite de Biserică, toate aceste neîmpliniri sunt considerate nelegiuiri și atrag excluderea din comunitate, prin izolarea tacită, unanimă. Țăranul și păstorul știu mai multă teologie și cunosc mai bine metodele de păstrare a sfințeniei, decât orășeanul și intelectualul infatuat, plin de filosofia lumii înșelătoare. Viața țăranului român este o
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
atît la Universitatea din București, cît și la Vălenii de Munte, am văzut care erau relațiile lui Iorga cu el în timpul războiului și că, la cererea Reginei Maria, Iorga chiar a scris o carte ca să-l disculpe pe Carol de nelegiuirile sale. Dar mai important (pentru o ființă umană atît de individualistă ca Iorga) era faptul că Iorga îl îndrăgea pe Carol. A fost întotdeauna împotriva exilării acestuia și în egală măsură împotriva regenței. Iorga a menținut legături mult mai strînse
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
dominau. Exact ca un copil, nu-și dădea seama de existența pericolului. Această ignorare a primejdiei nu era mai puțin copilărească decît inocența și capacitatea lui de a se înfuria. Uneori, după cum își amintea doamna Liliana, atunci cînd afla de nelegiuirile și crimele legionarilor, izbucnea: "Mă voi omorî!" Dar era vorba doar de un moment trecător. Doamna Catinca era fatalistă, dar nu și sora ei, doamna Lucia! Aceasta era cea mai conștientă de pericol și se străduia din răsputeri să-l
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]