789 matches
-
culese din cultura materială, care, de altfel, sunt discontinue ca distribuție geografică și consistență. Primele mărturii despre cult, legate esențialmente de ciclul productiv și de vânătoare, și cele mai vechi reprezentări ale unor „ființe” divine, antropomorfe și teriomorfe, apar În neoliticul târziu: de la Çatal Hüyük - cca 6500-5500 Î.Hr. - Mellaart, 1970 -, până la limita sudică a câmpiei Konya, și de la Hacilar - cca 5400-4800 Î.Hr. - Mellaart, 1970 - până la lacul Burdur, provin statuete feminine de lut reprezentând nuduri („zeiță mamă”), uneori cu un
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unesc continentul grec, insulele Ciclade, Asia Mică și Africa septentrională. Încă din mileniul al VII-lea Î.Hr. ea a luat parte la răspândirea civilizației neolitice, care a lăsat numeroase urme pe teritoriul ei. În orice caz, abia la sfârșitul neoliticului Creta Începe să intre În contact sistematic cu continentul și cultura cicladiană. În epoca succesivă, a bronzului timpuriu, fază ce precedă dezvoltarea palatelor și este numită minoic timpuriu sau prepalatin, civilizația cretană nu apare Încă omogenă. Probabil la Începutul acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fi vorba despre o limbă Înrudită cu cele din aria anatoliană și analogiile oferite de materialele arheologice au Împins mai mulți cercetători să interpreteze expresiile religioase ale civilizației cretane În lumina unor forme analoage ce s-au dezvoltat deja din neolitic pe coastele Mediteranei de răsărit și mai ales În Anatolia, dacă nu să situeze de-a dreptul originea caracterelor fundamentale ale religiei minoice În aceste regiuni. S-a voit chiar să fie pus În legătură cu Asia Mică și sugestivul și misteriosul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
tradiție ajunsă până la Etymologicum Magnum, prezența unui număr relevant de ofrande votive și de resturi de sacrificii a permis identificarea ca locuri de cult a numeroase peșteri ale insulei. Această utilizare a lor poate fi, În unele cazuri, Împinsă până În neolitic. Grota din Scotino, În apropiere de Cnossos, a restituit, În afară de o secure cu două tăișuri, niște figuri În bronz și unele imagini gravate pe pereți, iar cea de la Vernafeto, desenul unei figuri feminine nude, cu arc și săgeți În mâinile
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lungă de timp. Dar la organizarea panteonului grec și-ar fi putut aduce aportul și ar fi putut contribui la Îmbogățirea patrimoniului mitologic grec și frecventele contacte și schimburi culturale care, pe parcursul precedentei vârste a bronzului și chiar și În timpul neoliticului, avuseseră loc Între Grecia continentală și insulară și civilizațiile Orientului Apropiat. Rămâxe "Uranus"ne oricum valabil faptul că elementele sau influențele derivate În Grecia din Orientul Apropiat au fost reelaborate și adaptate la specificitatea ei culturală. În această perspectivă, „mitul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
parte, incerte și, În parte, prea puțin relevante. Problemele de fond rămân următoarele: (a) diferitele momente În care fiecare popor proto-italic s-a separat de un „popor originar” Înțeles În manieră mai mult sau mai puțin unitară (de exemplu, În neolitic sau În perioada culturilor „câmpurilor cu urne”); (b) diferitele căi de emigrație (prin Alpi sau prin regiunea adriatică); (c) consistența probabilă a religiei pe care aceștia au adus-o cu ei când au intrat În peninsula apenină; d) substratul mai
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Mesopotamiei (Luigi Cagni) 113 1. Primele mărturii: din paleoliticul mijlociu până la sfârșitul calcoliticului 113 1. Credințele oamenilor din Mesopotamia În paleoliticul mijlociu (cca 120 000-35 000 Î.Hr.): Înhumarea În peșteri 113 2. Aspecte al vieții religioase În Mesopotamia În timpul neoliticului (9 000-5 500 Î. Hr) 114 3. Religia mesopotamiană În timpul calcoliticului (cca 5 500-3 000 Î.Hr.) 115 2. Sumerienii, semiții Și alte popoare, autori ai civilizației calcolitice În Mesopotamia - unitatea religiei mesopotamiene 118 1. Sumerienii, semiții și alte popoare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
trăit prin partea locului sau dacă a fost adus de apele Siretului odată cu pietrișul. Perioada în care se cuprinde cel mai îndepărtat trecut al unei așezări omenești pe teritoriul comunei, dintre cele documentate arheologic până în prezent, este epoca neolitică, respectiv neoliticul târziu, denumit și eneolitic. Urmele materiale ale unei asemenea așezări se află în partea de nord-est a satului Tămășeni, prin grădinile locuitorilor Pricope Bulai, Ion Șt. Bulai și pe fostul teren al C.A.P-ului din estul satului, densitatea maximă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu producția pentru vânzare-cumpărare, de un interes aparte s-ar fi bucurat îndeletnicirea creșterii animalelor, ca ramură mai lesne realizabilă economic. Cultura plantelor se reducea doar la îndestularea consumului din obște. Și totuși, numărul mare al râșnițelor de mână din neolitic, ca și acelea asemănătoare, folosite în epoca metalelor (bronz și fier), piesele din rocă conglomerat ce vor lua aspectul primelor pietre de moară de mai târziu, deci acele râșnițe getice și din perioada daco-romană, ca și menționarea documentară a numeroaselor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a)1. Așezare din paleoliticul Comuna Mitoc, satul Mitoc Botoșani superior (în punctul "Malu Galben") a)2. Așezare paleolitică Comuna Ripiceni, satul Ripiceni Botoșani (în punctul "Izvor") a)3. Vestigii de locuire Orașul Băile Herculane Caraș- din epocile: epipaleolitic, Severin neolitic, eneolitic și bronz (în punctul "Peștera Hoților") a)4. Niveluri de locuire Comuna Baia de Fier, Gorj din paleoliticul mijlociu satul Baia de Fier și postpaleolitic cu unelte în special din cuarț (în punctul "Peștera Muierilor") a)5. Niveluri de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Ohaba Ponor Hunedoara musteriană (în punctul "Peștera Bordul Mare") a)6. Peșteră cu pictură Comuna Letca, satul Cuciulat Sălaj rupestră din paleoliticul superior (în cariera de piatră) b) Așezări neolotice și eneolitice ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────���─── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul b)1. Tell neolitic - Comuna Poduri, satul Poduri Bacău culturile Precucuteni și Cucuteni (în punctul "Dealul Ghindaru") b)2. Așezare - cultura Comuna Traian, satul Zăpodia Bacău Cucuteni b)3. Așezare - cultura Comuna Frumușica, satul Rădeni Botoșani Cucuteni (în punctul "Dealul Boia") b)4. Așezare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
2. Fortificație dacică; Orașul Cugir Alba necropolă tumulară (în punctul "Cetățuie") e)3. Cetatea dacică Apoulon Comuna Cricău, satul Craiva Alba (în punctul "Piatra Craivii") e)4. Davă antică; complexe Comuna Negri, satul Brad Bacău arheologice reprezentând așezări succesive din neolitic (Cucuteni A-B) și epoca bronzului (cultura Costișa și Monteoru) (în punctul "Zargidava") e)5. Dava antică Tamasidava; Comuna Horgești, Bacău necropolă tumulară; satul Răcătău de Jos fortificație din epoca bronzului, cultura Monteoru (în punctul "Cetățuie") e)6. Fortificație dacică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
prezente. 2.4. Informații socio-economice și culturale Teritoriul actual al satului Bosanci a fost locuit din vremuri străvechi. Astfel, în punctul "La pod la Rediu", aflat la kilometrul 5, al șoselei Suceava-Pașcani, au fost descoperite urme ale prezenței umane din neolitic. Acolo a fost scos la iveală un sit arheologic, inclus pe lista monumentelor istorice din județul Suceava, sub codul SV-I-s-B-05399. Acest sit arheologic este format din 2 obiective: a) o necropolă cu două morminte de incinerație - datând din sec. IV-III
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
județul Suceava, sub codul SV-I-s-B-05399. Acest sit arheologic este format din 2 obiective: a) o necropolă cu două morminte de incinerație - datând din sec. IV-III înainte de Hristos, cultura La Tene, și având codul SV-I-m-B-05399.01; ... b) o așezare, datând din neolitic și având codul SV-I-m-B-05399.02. ... Satul Bosanci este una dintre cele mai vechi așezări din județul Suceava, prima atestare documentară datând din 14 august 1432, când "Ilie Voievod, fiul lui Alexandru cel Bun, dăruiește boierului său Isaiea, satele Tișăuți, jumătate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]