3,943 matches
-
gurii? Cum îmi lingeam degetele de dulceața peștelui? Cum am întins cu mămăligă și am lăsat tigaia strălucind? Bine, nu vă spun! Niciodată nu am mai mâncat carași prăjiți mai dulci ca atunci! După ce ne-am închinat, nenea zice: - Acum, nepoate, hai și la ai tăi, să facem și acolo o prăjeală, scoate cumnatul Gică și o oală cu vin, îîîîh, deja poftesc! Hai! Referință Bibliografică: Prăjeala, autor Vasile Dumitru / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1349, Anul IV
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
nu-mi vii acasă cu un ginere, să stau și eu de vorbă cu el, să bem o cană de vin împreună, să-ți văd obrajii roșii, plesnind de fericire, să țin și eu în brațe un nepot sau o nepoată − că acuși ne-om duce − te rog să mă crezi că eu și maică-ta ...N-a fost chip să mai continue că lacrimile bătrânului i-au făcut pe toți trei să se îmbrățișeze. − Lasă tată, că avem timp, de ce
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
nu am avut-o în toți acești ani. În 20 aprilie 1966 mi-a murit soția, la numai 40 de ani, rămânând singur să-mi cresc cei patru copii: Iulian, Maxim, Lucica și Lenuța. Pentru ei și pentru nepoții și nepoatele mele am scris aceste rânduri, pentru a ști cine am fost, prin ce am trecut și a mă înțelege.” De cinci ori pe frontul front, în linia întâi! Dar și pe urmă, în frontul vieții, tot în linia întâi... Șapte
SI EU AM FOST LA STALINGRAD. MEMORII DIN REFUGIU SI RAZBOI. 1940-1945 de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366978_a_368307]
-
Bine, te rog du-ne la ispravnicul orașului. - Jupân Cristoroceanu vă așteaptă numai pe dumneavoastră. Dumnealor pot aștepta aici, pe hol. Vom avea grijă de tot ceea ce le trebuie, până terminați dumneavoastră cu ispravnicul nostru. - Cum să aștepte aici? Este nepoata ispravnicului! Nu dorește să o cunoască? - Știu jupâniță. Vă rog să mă urmați. Eu sunt un biet funcționar. Astea sunt problemele ce-l interesează pe dumnealui. Ana întâlni (a câta oară!) privirea credincioasei sale doici. Închise ochii, ca un semn
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
sale de lucru. Acestea se petrecură pe când ispravnicul aflase de moartea fiului său. Zile de-a rândul a tot așteptat venirea nurorii sale. Se ruga la Dumnezeu să vie ziua în care să o întâlnească, să-și prindă în brațe nepoata, fiica fiului iubit. Îi era teamă că va închide ochii și nu o va vedea niciodată. Purtarea Anei, cuvintele cu care își încheiase vizita dădeau să înțeleagă că el a rămas indiferent la tot ceea ce se petrecuse cu fiul și
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
până în adâncul inimii. De la fereastră urmărea fiecare mișcare a celor două femei, căutând privirea copilei care se juca cu buclele-i mici ce îi atârnau peste umerii firavi. De ce fusese atât de îndărătnic? De ce nu ceruse să-și vadă propria nepoată, poate singura urmașă a lui Necula? De ce avusese acea atitudine, pe care în adevăr nici nu și-o dorise? Privi portretul soției aflat pe birou, suspină adânc, închise ochii și rămase neclintit, imaginându-și mersul trăsurii ce dispărea în norul
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
o metresă. Mde, om și el... Pe scurt, împăratului îi mai moare și fratele, asasinat de mexicani, niște tipi nespălați care nu prea înțelegeau de ce trebuie ei să aibă un împărat care nici nu știe mexicana, soția acestuia înnebunește, o nepoată ajunsă și ea regină arde de vie într-un incendiu izbucnit într-o biserică, moștenitorul tronului, cam bețiv și opioman, se sinucide împreună cu o amantă cam șturlubatecă, lăsând în urmă o poveste de iubire zguduitoare însă falsă de la un cap
GLORIOASA DOMNIE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367070_a_368399]
-
Alexandra Victoria în data de 29 octombrie 1875, fiica ducelui Alfred de Saxa Coburg și Gotha, cel de al doilea fiu al reginei Victoria, iar mama sa Marea Ducesă Maria Alexandrovna, unica fiică a Țarului Alexandru al II-lea, și nepoata reginei Victoria a Marii Britanii. Maria Alexandra Victoria s-a logodit la 16 ani cu Prințul Ferdinand de Hohenzollern, moștenitor al tronului României. Căsătoria a avut loc la 29 decembrie 1892. Unul dintre exponatele Muzeului Național al României, o cupă de
REGINA MARIA, REGINĂ A ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367071_a_368400]
-
toate amintește-ți, Poporul Meu, că te-am iubit și că te binecuvântez cu ultima Mea suflare. Maria * Revista BISERICA ȘI ȘCOALA, An. LXII, Arad, 14 iulie 1938, Nr. 33-34 Născută Marie Alexandra Victoria, la 29 octombrie 1875 în Anglia , nepoată a Reginei Victoria a Marii Britanii. Minunate scrieri ne-a lăsat Maria, întâia Doamnă a României Întregite, Regină a tuturor Românilor, scrieri dintre care nu ar trebui să lipsească în nici o casă românească: "Gânduri și icoane din vremea războiului, (1919), "Țara
TESTAMENTE UITATE-TESAMENTE CARE DOR...( REGINA MARIA) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367232_a_368561]
-
ocazia petrecerii dată de părinți în cinstea ei, cu o săptămână în urmă. Îi făcuseră o frumoasă surpriză că veniseră de la Trieste pentru ea. Erau în vârstă și bunicul era suferind. Cu toate acestea nu dorise să lipsească de la petrecerea nepoatei lor îndrăgite, pentru nimic în lume. Îi plăcuse mult acest cadou. Ei îl comandaseră pentru ea, special pentru această ocazie. Maria Carla și Diana sosiseră și ele și păreau nedespărțite ceea ce îndreptățea cumva vorbele care circulau pe seama lor, că ar
PETRECERE NEFASTĂ-I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368506_a_369835]
-
eram. Mătușa știa ce spune când afirmă că tineretul italian nu se grăbește să se maturizeze nici la 50 de ani. Mi-a spus destul de serioasă, când eu am incercat sa tratez un pic cam zeflemista discursul său: ,, Ia seama nepoata! Nu aștepta să te maturizezi după ce faci 50 de ani! Acum ești încă în timp să-ți faci un rost în viață și să devii cu adevarat matură.” - Am râs prostește atunci și iată că la mai puțin de trei
PETRECERE NEFASTĂ (7) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368514_a_369843]
-
Atunci am făcut ochii mari, venise Primăvara! - Bună dimineața, bunicule! am strigat veselă. Ce e asta? Toată iarna am visat păduri, zâne și fluturi... Și, acum? - Acum nu mai ești micuța alună care a intrat în somnul iernii. Ai crescut, nepoată dragă!!Acum ești pădurice, alături de noi! O pădurice magică, de aluni! - Ce poveste frumoasă! Într-o zi, am să-ți spun și eu povestea mea. Acum, plec după mâncare, puișorilor le e foame deja. La revedere! - La revedere! zise alunul
POVESTEA ALUNULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368684_a_370013]
-
-și pruncul nenăscut pe care îl aștepta și fiind rănită trupește și sufletește. Drama aceste femei este cumplită, suferind o depresie care o duce până în pragul sinuciderii. Trăiește ororile celor două războaie și este distrusă când află că unica ei nepoată din România îi ascunsese faptul că se căsătorise într-o țară arabă. „Trăia ca toți ceilalți oameni, între cer și pământ, dar uneori avea impresia că intrase într-un tunel în care se rătăcise și nu mai găsea ieșirea.”[ 1
DESPRE IUBIRE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364775_a_366104]
-
Ediția nr. 1302 din 25 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Coboară naibii din maimuță românule că nu-i căruță Ce stai cu chestia pe-afară așa e viața pe la țară S-o bagi întruna și s-o scoți ba în nepoate sau nepoți Și cât o fi ziua de lungă să tragi de ea ca să-ți ajungă Coboară naibii din copac că urc la tine și te fac Costel Zăgan, ODE GINGAȘE Referință Bibliografică: IMN PENTRU COMPATRIHOȚII DE DOI BANI / Costel
IMN PENTRU COMPATRIHOŢII DE DOI BANI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349497_a_350826]
-
umani avariați de diferite maladii sau accidente vasculare. Nu numai faptul că nepotul lor drag termina o facultate i-a determinat să participe la această festivitate, ci și faptul că vor avea posibilitatea să cunoască în premieră părinții viitoarei lor nepoate Andrada. Cristian era îndrăgostit de iubita lui ca un adolescent. Nu știa cu ce atenții să o mai înconjoare. Și Andrada îl iubea pe Cris cu toată pasiunea. El reprezenta prezentul și viitorul ei. Trăiau prin această afecțiune și se
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349484_a_350813]
-
cariera au avut prioritate în fața scrisului și aceasta din dragoste și simț al datoriei. Si-a iubit soțul și pe cele două fiice, pentru care și-a dorit dintotdeauna sa fie sănătoase și deștepte, și la fel de mult își iubește și nepoata pe care a crescut-o până la vârsta de doisprezece ani și pe care o consideră ca fiind al treilea copil al ei. Ea însăși afirmă că nu a avut o viață ușoară, mai ales că adesea tânjea după clipe de
CAND IZBANDA PREAPLINULUI DE DRAGOSTE DA CA ROADA BINELE SI RAUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349609_a_350938]
-
apărut atunci la Editura Masada din Tel Aviv, cu dedicația „Port bonheur în noua patrie“. M-am bucurat că am avut prilejul s-o îmbrățișez pe Dadi, fiica artistului, pe care n-o mai văzusem de mult și pe Miki, nepoata lui. Muzeul, fondat în 1983, din inițiativa unor prieteni și admiratori ai artistului, cu participarea familiei acestuia, este o realizare a spiritului de voluntariat a multor iubitori de artă și cultură, care și-au păstrat anonimatul. Așa cum remarca dl Moshe
MARCEL IANCO (JANCU) ÎNTR-O NOUĂ PREZENTARE de LIANA SAXONE HORODI în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349664_a_350993]
-
care deja se așternuse într-un strat subțire. Un moș hâtru, cu un zămbet larg cât o lună plină. Parcă a fost ieri. Îmi răsună și azi în urechi vocea lui, limpede și clară, sfâșiind liniștea ce se lăsase: - Marine, nepoata asta a ta e tare curioasă! Nepoții mei nu sunt interesați de aceste lucruri și nici post nu țin. - Ioniță, copiii din ziua de azi sunt altfel de cum erau cei de pe vremea noastră. Sunt mai curioși și mai dornici de
INTRAREA MAICII DOMNULUI ÎN BISERICĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349692_a_351021]
-
viziune avusese mătușa Elvira peste ocean hotarele să le atingă prin sufletul „ Raței Oacheșe” Pian avea mătușa acordat în cadența râului cu toboșari Peste prerii adormite Acolo și-a dus fiul@soața peste pietre și bolovani Acolo și-a dus nepoata în ținuturile roșului aprins Acolo și-a dus nepotul O viziune avusese mătușa Elvira peste ocean hotarele să le atingă hotarele „ținutului ticsit în curse” Pian avea mătușa dincolo de oțelul, dincolo de sticla orașului convențional O viziune avusese mătușa Elvira Să
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
lumii și merse, și merse până ce ajunse la o răspântie de drumuri; aici n-a mai știut încotro s-o apuce și aștepta, aștepta... sosi, ca de nicăieri, un copil și îl întrebă: bunicule, vrei să trecem strada împreună? nu, nepoate, vreau să mă duci înapoi, acasă... Referință Bibliografică: ÎNȚELEPCIUNE / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 870, Anul III, 19 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ÎNŢELEPCIUNE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350392_a_351721]
-
lui. Am stat alături de el împreună cu Andrei care tăcea și se ruga în gând. Pentru că tăcerea era prea stânjenitoare am început să-i spun de planurile mele, de activitatea mea la facultatea de filosofie, de materiile care-mi plăceau. - Rătăcești nepoate, dar și rătăcirea asta are savoarea ei, căci mai sfântă o să-ți pară întoarcerea la drumul drept. Aș fi vrut să mergi pe drumul lui Andrei, dar poate că drumurile voastre ... Citește mai mult Tataia era un om puternic și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350413_a_351742]
-
lui. Am stat alături de el împreună cu Andrei care tăcea și se ruga în gând. Pentru că tăcerea era prea stânjenitoare am început să-i spun de planurile mele, de activitatea mea la facultatea de filosofie, de materiile care-mi plăceau.- Rătăcești nepoate, dar și rătăcirea asta are savoarea ei, căci mai sfântă o să-ți pară întoarcerea la drumul drept. Aș fi vrut să mergi pe drumul lui Andrei, dar poate că drumurile voastre ...
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350413_a_351742]
-
lui. Am stat alături de el împreună cu Andrei care tăcea și se ruga în gând. Pentru că tăcerea era prea stânjenitoare am început să-i spun de planurile mele, de activitatea mea la facultatea de filosofie, de materiile care-mi plăceau. - Rătăcești nepoate, dar și rătăcirea asta are savoarea ei, căci mai sfântă o să-ți pară întoarcerea la drumul drept. Aș fi vrut să mergi pe drumul lui Andrei, dar poate că drumurile voastre se vor reuni odată. Poate c-așa e scris
ATHOSUL NEAMULUI MEU (3) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350411_a_351740]
-
vechilul nu se prezentase pe peronul gării înainte de sosirea trenului Express Internațional așa cum fusese stabilit, pesemne că avusese vreun necaz din cauza hârtoapelor de pe drum. Boierii, adică conu Iorgu și secretara care era o fetișcană fâșneață ce putea să-i fie nepoată au coborât din clasa întâia și un hamal le-a adus bagajele în restaurantul gării, căci gara avea o sală de așteptare murdară și plină de mârlani ce duhneau a usturoi și sudoare, ca era august și o zi caldă
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
mai văzut-o de la sfârșitul lunii ianuarie. Parcă era alta, atunci. De ziua ei nu am putut veni ca în anii precedenți, i-am dat telefon s-o felicit. Apoi au fost evenimentele din familia fiului meu( nașterea și botezul nepoatei mele) care m-au ținut în București. Dar de vorbit la telefon am vorbit în fiecare zi. Ochii ei vioi și calzi, sunt aproape neschimbați, dar cu o ușoară nunanță de mirare, ca a unui copil nevinovat. Din ochiul stâng
REÎNTÂLNIREA- FILĂ DE JURNAL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348506_a_349835]