846 matches
-
a pus-o Emil Constantinescu În confruntarea televizată din ajunul alegerilor prezidențiale din 1996. Iliescu s-a fâstâcit și nu prea a știut ce să răspundă. A Încercat, cam neconvingător, să argumenteze că „liber-cugetător“ nu Înseamnă chiar ateu. Cinstit — dar nepolitic — ar fi fost să spună că este ateu. Nu este o crimă să fii ateu! Dar În România, astăzi, nu se mai poate, cel puțin dacă ești om politic. Pierzând alegerile, Iliescu a mai făcut un pas (În speranța că
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
îi notifică chiar venirea generalului Coandă la guvern. El nu se temuse și nu ar fi găsit naturală decât pe a liberalilor. Ionel însă credea că în astfel de clipe unirea națională se putea face mai lesne de o personalitate nepolitică. Persoana lui nu conta. Gl Averescu sperase să fie el ales și rămase foarte decepționat, dar Antanta știa că lucrase pe sub mână cu ger manii. Stere și Arion, dinastici înfocați, propovăduiau un minister al tuturor românilor, bineînțeles cu dânșii în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
tehnologia sudurii, meserie considerată „constructivă“ și „devotată“ Statului, în vreme ce îndeletnicirea mea trecea drept distructivă. Nu știa o boabă de germană și n-avea habar despre ce scriam. Poate că de aceea regimul vedea în prietenia noastră doar o treabă muierească nepolitică. și totuși prietena mea era o ființă eminamente politică din cauza naturii ei imprevizibile, a felului în care respingea servilismul pentru că-i provoca o scârbă fizică și a faptului că era de o mai mare consecvență morală decât unii dintre cei
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
dezvolte în permanență capacitatea creatoare, fantezia și inventivitatea, să fie originali și profund receptivi la sensurile înnoitoare ale artei autentice, adversari ai falselor inovații și ai «modelor de import ».“ (Săptămîna culturală a Capitalei, 12 noiembrie 1971) LUCA Eugen „Un scriitor nepolitic e un nonsens. Un nonsens, iarăși, un scriitor care să nu aleagă poziția forțelor înaintate. Pe căi directe sau întortocheate, scriitorii noștri au ajuns la acest adevăr. Care explică adeziunea lor la cauza partidului, avangarda societății noastre, identificarea lor cu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pentru unitatea de neam, de limbă și pentru reîntregire, președintele societății Ginta Latină a preluat și președinția F. P. R. acceptându-se Însa deosebirile celor două organizații. Ginta Latină păstra prevederile din declarația din octombrie 1989 ca organizație neguvernamentală și nepolitică. În 26 decembrie se reia legătura cu Centrul Cultural al Partidului de Unitate Națională de la Alassio - Italia iar pe 28 decembrie apare primul număr din Buletinul Societății. Publicația avea 4 pagini În format mic. Pe prima pagină este redată sigla
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
acțiunile șovine din martie de la Tg. Mureș. Se stabilesc legături cu Uniunea Vatra Românească, Partidul Unității Naționale din Transilvania și Frontul Popular Român (Iași), dar nu se intenționează o Înțelegere pragmatică sau alianță. Ginta Latină rămâne ca formațiune neguvernamentală și nepolitică. În luna martie 1990 au loc contacte de intelectuali de la Chișinău și Cernăuți. Se difuzează apelul către românii din afara țării. 17 martie București. Comemorarea poetului Al. Mateevici la biserica Precupeții Noi. Scrisoare adresată din partea comisiei de Ecologie Umană Parlamentului European
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Încheia tratate comerciale fără consimțământul Porții Otomane. În replică, ministrul de externe, Vasile Boerescu, a adresat o notă legațiunilor străine În care se arata că din cuprinsul Firmanului de investitură reieșea limpede că România avea dreptul de a Încheia tratate nepolitice cu statele vecine. În ședința Camerei din 27 iunie 1875 a fost criticată, de o parte a deputaților, Convenția comercială Încheiată de România cu Austro-Ungaria, sub motivul că era considerată periculoasă. Astfel, Manolache Costache Epureanu pretindea că articolul care prevedea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
motiv că aceste provincii au făcut parte o mie de ani din Imperiul German! Ca și cum acest argu-[306]ment ar putea avea valoare față de un popor cu un nivel cultural și social atât de ridicat ca acel ceh! Soluția total nepolitică adoptată de Germani - dând Slovacilor, mai puțin civilizați, libertatea formală refuzată Cehilor mult mai înaintați - n-ar fi putut fi menținută decât prin forță, și asemenea soluții sunt cele mai rele soluții, la care un om politic nu se oprește
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
și crima? Dovezi avem suficiente. Să le căutăm și să începem cu cazul cel mai îndurerat. Cine l-a țintuit pe Cruce pe Hristos Dumnezeu? Cine stăpânește lumea finanțelor și sunt sprijiniți de marii oameni și forțe oculte, politici sau nepolitici, creștini sau necreștini, sub puterea și robia banului? Legionarul a mers până la sacrificiu pentru credința sa, pentru o bucată de pâine mai bună pentru neamul său și pentru un loc demn în societate. Pentru aceasta a îndurat chinuri inumane până la
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Zygmunt Bauman etc. Fritz Stern, de exemplu, analistul „politicilor disperării culturale”, consideră că „trebuie să acceptăm faptul că acest tip de rebeliune împotriva modernității este latentă în societatea occidentală și că programul ei confuz și fantast, retorica sa irațională și nepolitică dau dovadă de aspirații la fel de autentice, chiar dacă nu la fel de generoase și tangibile, precum aspirațiile ce susțin oricare alte mișcări de reformă” (Stern, 1974, xxii). Dihotomia introdusă de Isaiah Berlin în „Introducerea” la cartea sa despre Vico și Herder, între o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
că existau circa două sute de publicații catolice (a cincea parte din toate titlurile existente în Spania), dintre care jumătate (incluzând buletinele diocezei) nu aveau caracter politic. Din cele aproximativ o sută de ziare politice, jumătate erau carliste și integraliste. Publicațiile nepolitice rămase însumau 108 și aveau o distribuție totală de 163.820 de exemplare. Raportul menționa slaba răspândire a presei catolice la nivelul clasei muncitoare și semnala lipsa ei de pregătire profesională: publicitate puțină, formare profesională deficitară și interesul scăzut al
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de dezvrăjire a lumii. Acesta este procesul îndelungat de-a lungul căruia omul își revendică, de la divinitate, lumea sa și viața sa pe acest pământ. Creștinismul a permis cel mai pregnant acest proces de dezvrăjire sau de îndepărtare de originile ,,nepolitice" ale lumii noastre. Prin politică înțelegem aici ceea ce a înțeles și Aristotel adică asocierea din ce în ce mai sofisticată, organizarea ,,împreună" din ce în ce mai complexă. Este interesant cum, chiar și în urma unor violențe de nedescris, creștinismul va permite totuși un pas lateral al omului, dar
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
prestatori) și respectiv de către agenții economici cu activitate de comerț, specificîndu-se cauzele care determină majorarea și consecință directă în nivelul prețurilor cu amănuntul. În aceste cazuri, intenția de majorare va fi anunțată și organizațiilor sindicale, precum și altor asociații cu caracter nepolitic care apără interesele salariaților și ale altor categorii ale populației. 2.3. Termenul de "cel putin 30 de zile" prevăzut la art. 10, alin. (2) din Hotărîrea Guvernului nr. 412/1992 începe a) de la data comunicării făcută primului agent economic
ORDIN Nr. 844 din 5 august 1992 pentru aprobarea Normelor tehnice cu privire la renegocierea preţurilor şi tarifelor precum şi la modificarea adaosurilor comerciale şi a cotelor de comision înregistrate conform Hotărîrii Guvernului nr. 412/1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108977_a_110306]
-
individuală, care erau îndreptate împotriva oamenilor. Obștescul rămâne că terminologie, el semnifică, în context, un interes general (vezi și art. 41 din Constituție) al societății, ține de binele comun. Obștescul este mult mai vechi decât socialismul, este o categorie universală, nepolitica, semnificativă, expresiva. Ca atare, nu expresia avut obștesc ridică probleme în ce priveste tratamentul penal, ci sfera acestuia și deci dimensiunile și limitele răspunderii penale. În legătură cu acest aspect, trebuie să se observe că regimul sancțiunilor este prevăzut de un cod
DECIZIE nr. 38 din 7 iulie 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, avocatul autoarei excepției solicită admiterea acesteia, arătând că fundațiile județene pentru tineret și a municipiului București sunt persoane juridice de drept privat și de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, nepolitice și fără scop lucrativ, al căror scop este elaborarea, organizarea și finanțarea de programe specifice și instruirea, educarea și formarea tineretului în spiritul tradițiilor umaniste, al valorilor democrației și aspirațiilor societății românești. Conducerea acestor fundații era asigurată de către adunarea generală
DECIZIE nr. 475 din 4 noiembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) lit. a) şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti şi al Fundaţiei Naţionale pentru Tineret. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164470_a_165799]
-
dispozițiilor de lege criticate trebuie să se pornească de la dispozițiile art. 2 din Legea nr. 146/2002 , care dispune că fundațiile județene pentru tineret și a municipiului București sunt persoane juridice de drept privat și de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, nepolitice și fără scop lucrativ. Astfel, autonomia acestui tip de persoană juridică este încălcată prin impunerea în conducerea acesteia a unor persoane care nu sunt alese prin voința nemijlocită a membrilor săi, ci sunt numite de către consiliul județean. Membrii consiliului de
DECIZIE nr. 475 din 4 noiembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) lit. a) şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti şi al Fundaţiei Naţionale pentru Tineret. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164470_a_165799]
-
tineret a 3 membri reprezintă o imixtiune a politicului în activitatea unei persoane juridice de drept privat. Caracterul de utilitate publică al fundației, prevăzut de art. 2 din Legea nr. 146/2002 , nu poate justifica încălcarea caracterului autonom, neguvernamental și nepolitic al fundației decât dacă se acceptă limitarea neconstituțională a dreptului de proprietate privată, a dreptului la libera exprimare și a dreptului de asociere. Tribunalul Mehedinți - Secția comercială și de contencios administrativ consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest
DECIZIE nr. 475 din 4 noiembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) lit. a) şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti şi al Fundaţiei Naţionale pentru Tineret. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164470_a_165799]
-
veniturilor obținute în anul fiscal precedent din activitățile prevăzute la alin. (1) și din sursele prevăzute la alin. (2), defalcate pe fiecare tip de activitate și sursă. ... Articolul 17 (1) Dacă un partid este asociat, conform legii, cu o formațiune nepolitică, aportul financiar al acesteia din urmă la forma respectivă de asociere nu poate depăși într-un an fiscal valoarea de 500 de salarii de bază minime brute pe țară, la data de 1 ianuarie a anului respectiv. ... (2) Aportul financiar
LEGE nr. 334 din 17 iulie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179377_a_180706]
-
forma respectivă de asociere nu poate depăși într-un an fiscal valoarea de 500 de salarii de bază minime brute pe țară, la data de 1 ianuarie a anului respectiv. ... (2) Aportul financiar total în forme de asociere cu formațiuni nepolitice nu poate avea într-un an o valoare mai mare decât echivalentul a 0,006% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv. ... (3) Sumele primite cu încălcarea prevederilor alin. (1) și (2) se confiscă și se fac
LEGE nr. 334 din 17 iulie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179377_a_180706]
-
Fundația Națională pentru Tineret Articolul 13 (1) Fundațiile județene pentru tineret și a municipiului București, constituite în baza prevederilor Decretului-lege nr. 150/1990 privind înființarea fundațiilor pentru tineret, sunt persoane juridice de drept privat și de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, nepolitice și fără scop lucrativ, unice la nivelul fiecărui județ și al municipiului București, ale căror adunări generale sunt constituite din reprezentanții organizațiilor neguvernamentale de tineret care își au sediul în unitatea administrativ-teritorială respectivă și care își exprimă adeziunea la scopul
LEGE nr. 350 din 21 iulie 2006 tinerilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179538_a_180867]
-
Modul de organizare și funcționare, precum și alte prevederi privind fundațiile județene pentru tineret și a municipiului București se stabilesc prin lege. Articolul 14 (1) Fundația Națională pentru Tineret este persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, autonomă, neguvernamentală, nepolitică și fără scop lucrativ, a cărei adunare generală este constituită din reprezentanții fundațiilor județene pentru tineret și a municipiului București, care își exprimă adeziunea la scopul acesteia. ... (2) Patrimoniul Fundației Naționale pentru Tineret este constituit din imobile - construcții și terenuri
LEGE nr. 350 din 21 iulie 2006 tinerilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179538_a_180867]
-
obligația de a publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, cuantumul total al veniturilor provenite din alte surse, până la data de 31 martie a anului următor. ... Articolul 13 (1) Dacă un partid este asociat, conform legii, cu o formațiune nepolitica, aportul financiar al acesteia din urmă la forma respectivă de asociere nu poate depăși într-un an fiscal valoarea de 500 de salarii de bază minime brute pe țară, la data de 1 ianuarie a anului respectiv. ... (2) Aportul financiar
LEGE nr. 334 din 17 iulie 2006 (*actualizată*) privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196153_a_197482]
-
forma respectivă de asociere nu poate depăși într-un an fiscal valoarea de 500 de salarii de bază minime brute pe țară, la data de 1 ianuarie a anului respectiv. ... (2) Aportul financiar total în forme de asociere cu formațiuni nepolitice nu poate avea într-un an o valoare mai mare decât echivalentul a 0,006% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv. ... (3) Sumele primite cu încălcarea prevederilor alin. (1) și (2) se confiscă și se fac
LEGE nr. 334 din 17 iulie 2006 (*actualizată*) privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196153_a_197482]
-
În cazul în care alianța politică se va prezenta în alegeri cu liste comune, candidații trebuie să facă parte dintr-un partid politic membru al alianței. Articolul 32 (1) Partidele politice pot realiza și alte forme de asociere cu formațiuni nepolitice, legal constituite, cu scopul promovării unor obiective comune. ... (2) În protocolul de constituire a formelor de asociere prevăzute la alin. (1) se vor menționa denumirea, semnul permanent - dacă este cazul -, organizațiile aliate, obiectivele asocierii, modul de organizare și factorii de
LEGE nr. 14 din 9 ianuarie 2003 (*actualizată*) partidelor politice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195761_a_197090]
-
obligația de a publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, cuantumul total al veniturilor provenite din alte surse, până la data de 31 martie a anului următor. ... Articolul 13 (1) Dacă un partid este asociat, conform legii, cu o formațiune nepolitica, aportul financiar al acesteia din urmă la forma respectivă de asociere nu poate depăși într-un an fiscal valoarea de 500 de salarii de bază minime brute pe țară, la data de 1 ianuarie a anului respectiv. ... (2) Aportul financiar
LEGE nr. 334 din 17 iulie 2006 (*actualizata*) privind finantarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185891_a_187220]