895 matches
-
renunțare și de iubire care să-i facă, da, eficienți într-o lume dezorientată și ruinată de lăcomie și de ură: să readucem în acest moment decisiv preoții și persoanele „ad Apostolicam vivendi formam” (= la Forma de viață apostolică). Inima Neprihănită a Mariei să ne obțină din partea Inimii dumnezeiești a lui Isus harul, ca această carte, atât de folositoare, să afle în rândurile clerului cea mai largă și vastă răspândire în timp și spațiu; să fie citită și meditată repetat și
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
intervenție faptică și minunată a Maicii lui Dumnezeu în ceasul decisiv prin care trece omenirea. Acum, după gestul hotărât al Vicarului lui Cristos, care, într-un moment de îngrijorare pentru neamul omenesc, a invitat întreaga creștinătate să se consacre Inimii Neprihănite a Mariei (31 oct. 1942), nu mai poate exista nici o îndoială că destinul nostru nu ar fi intim legat de protecția cerească a Mariei. Dar totul depinde de luarea lucrurilor în serios, de a nu ne mulțumi cu o ceremonie
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
asupra lumii creștine ca niște glasuri puternice, de trezire religioasă. Biserica, care nu e asistată zadarnic de Duhul Sfânt, a urmat cu autoritate planurile Domnului. [Fericitul papă] Pius al IX-lea (1846-1878) o preamărește pe Maria în definiția dogmatică a Neprihănitei Zămisliri (1854). Leon al XIII-lea (+1903) face să reînflorească devoțiunea Rozariului (1891) prin glasul puternic al enciclicelor sale maiestuoase. Benedict al XV-lea (+1922) orientează lumea însângerată spre Maria, Regina păcii (1915). Pius al XI-lea (+1939) ținea aprinsă
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
lumea însângerată spre Maria, Regina păcii (1915). Pius al XI-lea (+1939) ținea aprinsă prin îndemnuri frecvente flacăra devoțiunii mariane, dăruind Bisericii Solemnitatea Maternității Mariei (1931). Pius al XII-lea (+1958) consacră creștinătatea, din nou răvășită de ororile războiului, Inimii Neprihănite a Sfintei Fecioare Maria (1942) și proclamă dogma Înălțării ei la cer (1950). Cine nu vede în această însuflețire crescândă a evlaviei creștinătății către Maica cerească un aspect foarte delicat al Inimii Fiului ei, mereu atent pentru mântuirea noastră? Cine
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
nu este la fel de grea ca aceea pe care au înfruntat-o ucenicii Domnului. Avem nevoie de credința lor. Să credem cu fermitate în Iubirea infinită, care pulsează în Inima euharistică a lui Isus. 4) Să valorificăm consacrarea noastră în fața Inimii Neprihănite a Mariei, Care, în această oră definitivă, intervine pentru salvarea omenirii. 5) Să ne folosim de toate mijloacele omenești permise, și chiar să le potențăm; dar să ne concentrăm mai ales pe viața interioară, pe rugăciune, pe sfințenie. 6) Să
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Calabria dăruiește-ne harul pe care ți-l cerem acum cu încredere... - Slavă Tatălui... Rugăciune către Divina Providență V. Ajutorul nostru este în numele Domnului. R. Care a făcut cerul și pământul. -Preasfântă Inimă a lui Isus Miluește-ne pe noi! -Inimă Neprihănită a Mariei, Roagă-te pentru noi! -Providență a lui Dumnezeu Ajută-ne (îți mulțumim / îți cerem iertare). V. Privește-ne, o Marie, cu milostivirea ta. R. Ajută-ne, o, Regină, cu caritatea ta. (Bucură-te Marie...) O, Tată, Fiule, Duhule
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
să fie și mai bine înțeles. Dar mai cu seamă le vorbea de problemele lor locale. Oamenii pot fi seduși de chemările spre înălțimile idealului, numai că ostenesc repede și ajunge o ispitire a realității materiale, ca năzuințele lor spre neprihănitele culmi ale unui ideal să fie oprite. Henrik Ibsen, în poemul dramatic Brand, a realizat o cumplită satiră asupra năzuinței spre culmile idealului. Brand a reușit să antreneze, grație puterii sugestive a verbului, pe credincioșii parohiei lui spre înălțimi, dar
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
mai degrabă vâscos nici urmă de pește, de pânză ori de port la orizont. Albastrul mat abia se ghicește sub vălul alburiu al căldurii care o acoperă ca o năframă. Ioan Botezătorul a trecut, se pare, prin această comunitate de neprihăniți trăitori departe de semenii lor, obsedați de curăție și de băi rituale. Vedere de ansamblu splendidă, călătorie un pic cam plicticoasă. Mici ziduri de piatră, rezervoare făcute să primească apa acum uscate, scări în trepte, mici încăperi lipsite de personalitate
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
poate. Prea patetic. Și înseamnă a uita Ierusalimul. Șicanele și dedesubturile sale. Să strivim infamul*: "Urăsc ferocea imbecilitate a credințelor religioase, urăsc aceste sisteme de intoleranță care ne fac să luăm niște ciori drept porumbei și alter-ego-ul nostru drept un neprihănit contagios. Cer o contracarare a educației religioase. Cer dreptul de a nu se inventa bomba atomică și punerea în afara legii a energiei electrice, precum și restabilirea în toate drepturile și în starea de superioară demnitate a omului fără de Dumnezeu". Vrei să
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
chef nebun, Căci o dată zice omul tinereței rămas bun! Iară ție, o! amice, care atâția ani în șir Îmbolditu-ne-ai la lucru, adunând al nostru bir La comoara cea comună; luptător neobosit Ce ținut-ai cu tărie steagul sus, neprihănit, Ș-ai pus pieptul în vremi grele, și-ai pus umerii la jug, Astăzi când prețuim roada adunată de sub plug, Ție cu deosebire tot onorul se cuvine Pentru nobila lucrare, pentru oarele senine Ce în vălmășagul vieții ne-a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
aflu câteva zile mai târziu, după ce i-am dat unei dactilografe să-mi bată trei copii după manuscrisul îngălat de mâna editorului. „Doamnă - i-am zis -, nu țineți cont de mâzgălelile dobitocilor ălora. Copiați doar textul meu, cel dintâi și neprihănit. Și cu Dumnezeu înainte!“ Expresia „cu Dumnezeu înainte!“ vroia să însemne că intenționam să-i înapoiez editurii cartea fără nici una dintre intervențiile bigote ale politrucilor ei, ceea ce, de altfel, am și făcut. „Vezi, maestre - mi-a zis ironic, dar nițel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
care în mod deschis vorbeau contra Prea Sf. Fecioare Maria, că acum Ea nu e în cer, pentru că Ea a fost o femeie ca și oricare, că ar fi avut mai mulți copii și deci Ea nu e Fecioară, nici Neprihănit Zămislită așa cum cred catolicii sau ortodocșii. Tot în mod deschis vorbeau împotriva Papei și a preoților pe care-i considerau aidoma cu preoții templului, care L-au condamnat pe Isus Cristos. De aceea, evitam orice discuții cu ei. Făceam rugăciuni
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
într-un spital de boli contagioase din orașul Tulcea unde, însă, nu am rămas decât vreo două săptămâni. Și de această dată Maica Domnului a voit parcă să-mi dea un semn al asistenței sale, căci iată că în ajunul Neprihănitei Zămisliri ea m-a ajutat să ajung cu o salvare în spitalul Văcărești chiar în ajunul Neprihănitei Zămisliri. Aici mă simțeam ca acasă căci mă găseam în prejma unor biserici și locuri pe care le vizitasem și călcasem de atâtea
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
săptămâni. Și de această dată Maica Domnului a voit parcă să-mi dea un semn al asistenței sale, căci iată că în ajunul Neprihănitei Zămisliri ea m-a ajutat să ajung cu o salvare în spitalul Văcărești chiar în ajunul Neprihănitei Zămisliri. Aici mă simțeam ca acasă căci mă găseam în prejma unor biserici și locuri pe care le vizitasem și călcasem de atâtea ori în anii petrecuți la Catedrală. În spitalul Văcărești, bolnavii se bucurau de o îngrijire mai atentă
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
neîncetată meditație, căci Mântuitorul nostru ne zice că omul lui Dumnezeu „trebuie să se roage pururi și să nu se lenevească...” (Lc 18,1). Să avem o evlavie deosebită față de Sfânta Euharistie, către Preasfânta Inimă a lui Isus, față de Inima Neprihănită a Mariei și față de sfântul Iosif. Să fim, după cum spune Sfântul Paul: „orationi instantes” - dedicați rugăciunii - iar pentru a reuși, să iubim tăcerea (Rom 12,12) și reculegerea spirituală și să ne deprindem în a vorbi puțin cu făpturile și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
ca să-i fie Mamă. Sufletul Mariei este demult pregătit pentru aceasta. Din cea dintâi clipă a existenței sale, harul a copleșit-o așa de mult încât nu a fost loc nici pentru cel mai mic păcat. Ea știa că este Neprihănită și voia să rămână ca atare pentru totdeauna. De aceea întreabă pe înger: „cum se va face aceasta, căci fiind Fecioară, eu nu cunosc bărbat?” Atunci îngerul vestește Mariei, pământului și cerului cum se va îndeplini întruparea Fiului lui Dumnezeu
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
le subscriu. - Alte lucruri mai importante nu am de semnalat. Le cunosc desigur mulți alții, mai bine decât mine. Cele ce le-am relatat, îmi iau toată răspunderea că sunt adevărate. Pr. Gheorghe Patrașcu Marie, Maica vieții noastre Către Inima Neprihănită a Mariei Marie, Maica vieții noastre, Stăpână-a lumii și Regină, Neprihănitei tale inimi Popoarele-n genunchi se închină. Ref. Fii veșnic binecuvântată, În cer și pe pământ mărită; Fecioară, Maică Preacurată, Cu Inima Neprihănită. În lumea noastră de ispite
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
desigur mulți alții, mai bine decât mine. Cele ce le-am relatat, îmi iau toată răspunderea că sunt adevărate. Pr. Gheorghe Patrașcu Marie, Maica vieții noastre Către Inima Neprihănită a Mariei Marie, Maica vieții noastre, Stăpână-a lumii și Regină, Neprihănitei tale inimi Popoarele-n genunchi se închină. Ref. Fii veșnic binecuvântată, În cer și pe pământ mărită; Fecioară, Maică Preacurată, Cu Inima Neprihănită. În lumea noastră de ispite, De vicii și păcate plină, Tu fost-ai singură scutită De-a
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Maica vieții noastre Către Inima Neprihănită a Mariei Marie, Maica vieții noastre, Stăpână-a lumii și Regină, Neprihănitei tale inimi Popoarele-n genunchi se închină. Ref. Fii veșnic binecuvântată, În cer și pe pământ mărită; Fecioară, Maică Preacurată, Cu Inima Neprihănită. În lumea noastră de ispite, De vicii și păcate plină, Tu fost-ai singură scutită De-a Evei strămoșească vină. Arhanghelul venind din ceruri Ți-a zis: “Fii binecuvântată!”, Căci cu nespus belșug de haruri Erai de Domnul înzestrată. Si
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
un purice, nădăjduind că fapta nu va fi dată în vileag. Tremuram. Mă luase transpirația. Doamna profesoară tocmai făcea prezența. Deodată a picat trăsnetul: Doamna dirigintă, Aciocîrlănoaiei mi-a mâncat mălaiul! Am rămas paralizat. M-am înroșit instantaneu ca macii neprihăniți ai câmpului, cu ochii bulbucați și părul zbârlit în vârful creștetului. Se terminase. Fusesem electrocutat mortal. Timpul se oprise pe loc, marcând dureros istoria, precum catastrofa nucleară de la Hiroșima. Fusesem condamnat fără nici cea mai mică șansă de apărare. Ajută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
păstrez în mintea și inima mea cu iubire, cu dragoste aleasă și infinită gingășie așa precum scoica își apără comoara neprețuită sub formă de mărgăritar. Îi caut și îi chem permanent și tot mai emoționat, amintindu-mi perioada fascinantă și neprihănită a copilăriei apusă pentru totdeauna, însă păstrată surprinzător de proaspătă și de reală într-un colț al creierului meu ca în picăturile rășinoase și colorate ale chihlimbarului descoperite de neobosiții arheologi dornici să ne aducă în prezent fragmente din trecutul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
că sunteți gata să vă dați viața pentru mine. Și eu vă iubesc mult, mult de tot. Sunt atât de fericit! Și continua să zâmbească îngerește, radiind o stare de adâncă purificare celestă din toată făptura lui gingașă, micuță și neprihănită. Vrăjiți de minunata făptură înfășată în costumașul crinilor albi, simbol al purității absolute, frații Aciocîrlănoaiei au dat glas unei imperioase chemări lăuntrice, și în căsuța noastră părăginită și amărâtă a răsunat cel mai frumos cântec de leagăn ce și-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
închipuie [...] că poate să tipărească volume degajate de imperativele de partid, plătind în schimb această falsă libertate cu articole de gazetă unde dă Cezarului ce este al Cezarului. Scriitorul există prin cuvânt [...] și, o dată terfelit, cuvântul nu se mai întoarce neprihănit de pe pagina de ziar în volumul ce se voia (la) adăpost de concesii“. Această imposibilitate de a separa discursul de gazetă de discursul literar elevat este, probabil, explicația plafonării multora dintre cei care au încheiat pactul cu diavolul. Dacă în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
nota V. I.) „Ca primăvara asta timpurie Ți-e inima, ca soarele-n livezi. Întâia oară tu acum votezi, Feciorul meu, și-o faci cu voioșie. Pe cei aleși, cu firea lor cinstită, Tu știi că-s dârji și sunt neprihăniți. Nu-s deputați de oligarhi năimiți Deprinși cu sinecură și cu mită.“ („Alegătorul“, Gazeta literară, nr. 9, 27 februarie 1958) „De-atunci în promontoriul tău mă mișc osie roșie de stea. Râvnit obelisc, Solarul tău disc Trece prin inima mea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în conturarea zonelor reprezentative ale orașelor noastre.“ („Valorile simplității și ale optimismului colectiv“, Scînteia, 7 octombrie 1984) LILĂ Ion „I se închină munții, i se închină câmpiile, El este conducătorul înțelept al cetății. Sub lumina tâmplei sale, Patria stă întreagă, neprihănită. El transformă Corăbiile visului în realitate. Istoria noastră nu a mai trăit un asemenea timp fericit Timp comunist, suind spirale înalte de flori roșii. Ne scriem sufletul în trei cuvinte: Partidul, Ceaușescu, România!“ („Omagiu“, Săptămîna, 26 ianuarie 1978) LIVESCU Cristian
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]