7,995 matches
-
a izbucnit după ce au trecut printr-o situație-limită. Dar mai avem și cazul sinestezicilor, cei care simt muzica cu alte simțuri decît cele cuvenite sunetelor, de pildă cu văzul. Pentru astfel de oameni, gamele și arpegiile au culori precise, cu neputință de confundat. Aceste culori nu pot fi schimbate printr-un efort de voință sau prin imaginație. E ca și cum o relație prestabilită leagă un anumit ton muzical de o anumită tentă cromatică. De exemplu, sol minor e învăluit în ocru sau
Estropiații melomani by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6965_a_8290]
-
din toată țară și din lume ca să vadă acest eseu teatral, această viziune tulburătoare a lui Silviu Purcărete asupra unui text copleșitor, asupra unei povești sub care este așezată, ab initio, relația omului cu sinele, cu divinitatea, cu păcatul, cu neputințele. Mă gîndeam la eroarea flagrantă, fățișă împotriva acestui spectacol, cînd la Galele Uniter de acum doi ani a luat un singur premiu, acela obținut de Ofelia Popii pentru performanța sa în Mefisto. Nici regizorul, nici spectacolul, nimic. O bîjbîială totală
Edinburgh semnează pactul cu Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6978_a_8303]
-
cunoscut fericirea în locul acela, în acel lugar entrańable, dar acum am pierdut-o. La fel, cu o reală tristețe, explica și vindea cuvântul despe-dida, care venea tot din castiliană, și care este un adio pentru totdeauna. Spunea că e cu neputință să rostești acest cuvânt fără să simți o strângere de inimă și fără să-ți vină lacrimi în ochi. Îl simțea ca pe o adevărată imagine a vieților noastre. Orice cuvânt reușit ca formă și sunet îl făcea să exulte
Jean-Claude Carrière - Povestiri filosofice by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6981_a_8306]
-
mine și interesul ce ați manifestat pentru Șezătoarea, îmi dau curajul să vă fac încă o cerere, pentru care vă rog mult să nu vă supărați. D[omniei] voastre datoresc numirea mea ca supleant la Constanța, dar îmi este cu neputință să stau aici. Mai întâi, revista trebuie să înceteze. În Fălticeni era centrul în care adunam pe învățătorii care cotizau lunar pentru susținerea revistei, și nefiind eu acolo, totul încetează. Astfel, pe lângă nemulțumirea ce aș simți de a vedea nimicit
Un cărturar autentic – Artur Gorovei by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2675_a_4000]
-
la vremuri de nevoie mă mână gândul înspre dșumneaț vșoastrăț. După cum mi-am permis să vă spun prin altă scrisoare, caut să scap din exilul acesta, se înțelege că am toată preferința pentru Fălticeni, dar dacă acolo ar fi cu neputință pentru moment, mi-ar conveni și alt Tribunal din Moldova. Aud că peste câteva zile se vor face schimbări în unele tribunale din Moldova, dacă d[umnea]v[oastră] ați binevoi să puneți un cuvânt, pentru mine, pe lângă dșomnuțl Marghiloman
Un cărturar autentic – Artur Gorovei by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2675_a_4000]
-
lună și mai bine de când stau aici, nu am mai putut face nimica pentru Șezătoarea care, de fapt, a și încetat. Dacă aș fi în Moldova, mai aproape de Suceava, aș putea să reîncep publicarea revistei, ceea ce aici îmi este cu neputință. De la d[umnea]v[oastră] atârnă totul, de aceea vă rog încă o dată să nu vă supărați de libertatea ce-mi iau de a vă ruga să faceți să fiu transferat la un Tribunal din Moldova. Primiți, vă rog, și
Un cărturar autentic – Artur Gorovei by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2675_a_4000]
-
a cauzat mereu probleme apărării sârbe. Are abilitatea de a face jocul simplu“, a declarat Andy Roxburgh, membru al Comisiei Tehnice a F.I.F.A. La prima sa partidă, Serbia-Muntenegru, cu doar un singur gol primit în preliminarii, a dezamăgit, lăsând impresia neputinței, deși a evoluat cu un atac alcătuit din Kezman și veteranul Savo Miloșevici (în- locuit la pauză), iar la mijloc cu Dejan Stankovici (Internazionale Milano). „Am avut câteva momente bune și ne-am creat ocazii, ceea ce ar fi trebuit să
Agenda2006-24-06-fotbal () [Corola-journal/Journalistic/285050_a_286379]
-
143), numai că de la nivelul cuantic nu primim impresii senzoriale, și atunci nu poți spune cine urmează cui și unde încetează cauza ca să apară efectul. Iar cînd cauzalitatea moare, locul ei e luat de probabilitate, termen prestigios menit a defini neputința de a prevedea cursul naturii. Căci tot ce e probabil nu e precis, ceea ce înseamnă că acolo jos, în intimitatea minusculă a trepidațiilor, natura e supărător de vagă, ba mai mult ea își are propriul arbitru, dar un arbitru care
Patru constrîngeri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2854_a_4179]
-
în favoarea pangrafiei: ori descrii tot procesul, ori te lași păgubaș. E ca o clipocire ubicuitară care face ca o particulă să nu se mai deosebească de alta, fizicianul mulțumindu-se cu clipoceala și întorcînd spatele particulei. A doua restricție privește neputința omului de a folosi limba atunci cînd simțurile nu-l mai ajută. Și cum nivelul cuantic cere fizicianului să renunțe la impresii vizuale pentru simplul fapt că ordinul de mărime e atît de mic că nici o imagine plăsmuită nu poate
Patru constrîngeri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2854_a_4179]
-
au acea însemnătate pe care n-o găsești decît în textele inaugurale, ce țin de începutul unei științe. E acel răstimp nebulos cînd disciplina, nefiind închegată, seamănă cu un șantier în care fizicianul, ros de îndoieli, începe să filosofeze din neputința de a da explicații verosimile. Și chiar asta face Bohr, cade pe gînduri și ajunge să accepte că fizica atomică e posibilă doar cu prețul renunțării la trei condiții: cauzalitate, individualitate și continuitate. Lumea cuantică e un monstru în al
Patru constrîngeri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2854_a_4179]
-
fruntea în pămînt. Nu mai poate vedea cerul. înșiși așa-zișii spiritualiști, - spunînd tare că omul este un spirit încarnat, uită esența lui spirituală și nu mai teoretizează decît despre: pămînt, rădăcini, biologie, rasă, specific etnic, tradiție (a pămîntului), destin, neputință de comunicare a oamenilor între ei, piețe, economie, etc..., etc... Omul se întunecă treptat. Niciodată, cred, nu s-a vorbit mai puțin decît în vremea noastră despre Cer. Chiar în hulitul secol al nouăsprezecelea, Napoleon III făcea războaie împotriva intereselor
Altă scrisoare de Eugen Ionescu, pierdută și regăsită by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/9167_a_10492]
-
război. Cu acest prilej vizitează Parisul, descoperind paradisul bibliotecilor de pe malul Senei, amintirea lor inspirîndu-l mai tîrziu în scrierea lui Philobiblon. Cum diligențele diplomatice se dovedesc zadarnice, Războiul de o Sută de Ani izbucnește în 1338, iar cancelarul, convins de neputința căreia îi cad victimă fețele bisericești care cochetează cu ambiții politice, se retrage în Mînăstirea Auckland, unde își va întocmi în latină cea mai mare parte a Philobiblion-ului, pe care îl va încheia cu un an înaintea morții, în 1344
Biblioteca perfectă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3899_a_5224]
-
-i ridică capacitatea de luptă, folosind anumite surse care îi protejează puterea, cum ar fi: informația, statutul, asocierea cu oameni sau organizații puternice, suplimentarea abilităților de comunicare, energizarea pentru a rezista la stresul determinat de confruntare, insuflarea curajului și altele. Neputința părții de a-si echilibra puterea duce la resemnare și la consecințele ei. Aliniatul 9 - Lupta pentru depășirea propriilor așteptări conduce la câștigarea întrecerii cu adversarul. Pentru reușita discuțiilor între părțile divergențe se impune mult tact și diplomație în satisfacerea
Primul cod orientativ privind procedura medierii conflictelor de la A la Z by Mihaiu Șanța () [Corola-publishinghouse/Law/705_a_993]
-
jertfei ți-ai/ adunat ucenicii la sîn/ și cu invidie le-ai zis:/ «Adevărat, adevărat grăiesc vouă, fericiți/ sînteți că puteți să vă/ cufundați în voluptatea/ morții!/ nu vă plîngeți,/ slugi netrebnice,/ că suferiți - / cu adevărat cumplită nu e/ decît neputința de/ a muri!»”. (veșnicia patimilor). Valeriu Stancu e astfel apropiat de modalitatea care se numea în interbelic „poezia de concepție”. Valeriu Stancu, Răstălmăcirea jocului, Ed. Cronica, 1998, 100 p.
Lirică meditativă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3924_a_5249]
-
aceea în care scriitorul de azi simte că „marea literaturii” s-a umplut de capodopere, de opuri care se bat de maluri necitite, ignorate și atunci se simte, bietul, un fir de nisip pe fundul acestei ipotetice mări. E o neputință descurajantă, aceea de a nu mai putea anticipa o postumitate ... glorioasă, reparatorie. În plus, fenomenul de globalizare a dus la crearea unei elite scriitoricești continentale (universale) care a luat locul literaturilor naționale, l-au trimis la colț pe scriitorul care
Întoarcerea la literatură by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/4306_a_5631]
-
că un tip impulsiv, cu gura mare, provocator, iubitor de manevre și fără scrupule în . Despre , Cristina Țopescu se întreabă dacă acesta se va retrage din politică, în condițiile în care Traian Băsescu se va întoarce la Cotroceni. Reconcilierea - o neputința pe toată linia Autor: Cristina Țopescu "Pe-aici, prin România, după Revoluție nu s-a instalat pacea, ci au venit peste noi războaie. Mai mici, mai mari și toate sângeroase. Un fel de Ghilgames din zilele noastre, războinic și viteaz
Cristina Țopescu, o analiză necruțătoare despre Băsescu, Ponta și Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/43251_a_44576]
-
despre rosturile, funcțiile și expresivitatea limbajului. Cum priviți, azi, acest început și cum circumscrieți contextul socialistoric al acestei apariții editoriale de debut? Meditația despre cuvinte era, într-un anumit sens, și o meditație asupra ființei, asupra condiției umane, marcată de „neputința de a ieși din cuvinte”? Cînd am intrat la facultate, în 1957, dorința mea era să studiez literatura română veche, Psaltirea Scheiană, Codicele Voronețean, Dosoftei, cronicarii, Antim Ivireanu, Cantemir. Profesorul de literatură veche era însă (dacă îmi este permis să
Toma Pavel: „Ființa umană nu trăiește numai și numai exact unde și cînd se află” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4321_a_5646]
-
cel care se ridică deasupra gusturilor personale - expresia e jalnică în absurditatea ei -, ci cel care reușește să impună altora propriul gust. Dar pentru asta are nevoie de o filosofie menită a-i argumenta gustul. Drama criticilor literari stă în neputința unei filosofii proprii din interiorul căreia să-și poată formula verdictele estetice. Neavînd orizont speculativ, judecățile lor stau în aer, ca niște improvizații care caută să se muleze pe conturul operei comentate. Și fiindcă nu au punct de sprijin în afara
Ochiul de muscă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4206_a_5531]
-
-i înlesnească autorului o tresărire mucalită. Chiar inteligente, glumele coboară ținuta expunerii apropiind-o de frivolitate, pesemne ultimul lucru pe care și l-ar fi dorit un autor de inteligența lui Mihai Neagu. Dar temperamentul, care e expresia umorală a neputinței de a ne lupta cu predestinarea genetică, are la Mihai Neagu un efect antiestetic prin înclinația umoristică. Al treilea parametru e revărsarea de laude când persoana evocată se bucură de simpatia vorbitorului, accesele encomiastice scăzînd tonul discursului. Dincolo de metehne, rămîne
Conștiința ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4226_a_5551]
-
ei sunt europeni și ne vom bate cu USL care a dovedit că nu vrea să devină europeană, că nu vrea să guverneze pentru români și care a dovedit că vrea numai scandal și transferă ura împotriva președintelui României cu neputința pentru viața cu zi de zi a fiecărui român”. Totodată, democrat-lberalul a dorit să le transmită celor aflați la Putere și un mesaj: ”Vreau să le transmit copreședinților USL, ca doi foști militari, cred că au făcut armata, deși nu
Cezar Preda: Motivele pentru care NR nu este partid: naivitatea, tinerețea și neștiința () [Corola-journal/Journalistic/42295_a_43620]
-
ștreang, poeziile fiindu-i așijderea ștreanguri, unde nu există inimă, ci doar „o seninătate sulfurică”, atroce, care îi „mănîncă poemul”. Nimic de făcut așadar cu prezentul care e pur și simplu o oroare incorigibilă. Dar trecutul? Acesta e marcat de neputința împlinirii, reprezentînd o transpoziție retroactivă în prezentul rebarbativ, „zeitatea sau ceea ce crezi că ești”. Id est o complicitate malefică între sublim și abject. La rîndul său, viitorul nu e decît un Neant atît de cutremurător în promisiunea sa grandioasă încît
O criză a transcendenței by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4232_a_5557]
-
ori niciodată lămuritele afaceri de familie, e secretul. Oricât ar fi de diurn bătrânul Caragiale, este, la el, miezul tainelor neguroase ale lui Mateiu. Fie și pentru că lucrurile sunt lăsate în coadă de pește. De pildă, autorul lui își declară neputința, limitele omniscienței, să zicem așa, în privința destinului dlui Lefter. Schița se poate preta unei abordări noir, deși felul nostru de-a o citi s-a păstrat, de obicei, în registrul comediei. Evident că e plin de pericole, destinul acesta care
Ceva secret by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4269_a_5594]
-
stângaci, timid, retractil, pe care viața l-a cocârjat sufletește. Efectul e cu atât mai puternic cu cât starea acestui ins „intimidat până în pragul leșinului”, incapabil de a mai recupera ceva din vitalitatea trecută, se poate ghici în relieful unor neputințe banale. Iată-l, de pildă, încercând să facă pe „unchiul memorabil” la McDonalds după un meci de fotbal: „Să încep să-i spun că România- Franța e primul meci de fotbal pe care l-am văzut pe viu în nocturnă
Dialog despre neputință by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4453_a_5778]
-
sufletești. E impresionant, de altfel, peste tot în Până la capătul liniei, ritmul vertiginos cu care teme grave se infiltrează în imaginarul de zi cu zi. Obiectele din jur, cărțile din bibliotecă, ritualurile cotidiene sunt, toate, pretexte pentru meditații substanțiale despre neputință, boală și moarte. Ar fi putut lipsi, în schimb, din volumul acestui prozator rafinat și profund, pasajele strict diaristice. Fragmente precum „Să trăiți, șefu!” sau „Vrei un job? Taie-ți aripile!”, diatribe impersonale la adresa Șefului în general sau a uniformizării
Dialog despre neputință by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4453_a_5778]
-
cu care li se cultivă peste generații un sentiment de culpă care a aparținut bunicilor e proporțională cu dorința ca spiritul valkiric să nu mai dea iarăși tonul hegemoniei în Europa. Efectele însă sunt sub așteptări, propoganda arătîndu-se lamentabilă în neputința de a inhiba imboldul ancestral. Așa se face că vîna teutonică se impune din nou, Germania fiind astăzi nu doar atelajul economic care trage după sine obositele țări europene, dar și locul unde numărul minților care gîndesc echt deutsch („autentic
Secundum non datur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4471_a_5796]