1,823 matches
-
se bucură de o viață veselă, precum se bucură fiecare cînd vede, mai ales iarna, bradul verde. Mirilor intrați în biserică să se cunune li se așterne sub picioare o scoarță sau alt așternut pe care se aruncă și bani, nesocotind prin aceasta materialul sunător, călcînd în picioare toate măririle deșarte care se fac prin bani, dorind numai fericirea casnică. Dacă se prezintă în biserică mai multe părechi la cununie, apoi do rește fiecare ca să steie ca cea dintîi, și anume
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
asociaților ori capitalul social subscris și vărsat; g) s-au încălcat dispozițiile legale privind patrimoniul inițial sau capitalul social minim, subscris și vărsat; h) nu s-a respectat numărul minim de fondatori sau asociați prevăzut de lege; i) au fost nesocotite alte dispoziții legale imperative prevăzute sub sancțiunea nulității actului de înființare a persoanei juridice. (2) Nerespectarea dispozițiilor alin. (1) lit. a), c), d), e), f) și g) se sancționează cu nulitatea absolută". Subsecvent îi conturează un regim juridic identic cu
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
ziceri tipice ale poporului, expresii scoase din marele rezervor al limbii" (T. Vianu). Povestea lui Harap-Alb a fost considerată un "veritabil Bildungsroman fantastic al epocii noastre" (George Munteanu). Feciorul de crai este milostiv și bun, dar iute la mânie, neascultător (nesocotește sfaturile tatălui), fricos și ezitant în fața provocărilor, viteaz și prudent, cel mai reprezentativ dintre eroii pozitivi ai lui Creangă. Acest basm cult se întinde de la duioșie la grotesc. Harap-Alb este ajutat cu sfaturi de Sf. Duminică și de calul năzdrăvan
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
încă mai speră în semne divine: "Creștinii n-au înțeles nici acum că Dumnezeu este mai departe de oameni decât oamenii de el"36. Pascal, ca și Cioran, vede un Dumnezeu cu gând de răzbunare pe ființele care i-au nesocotit porunca și care l-au obligat la exilarea acestora din rai. Ca si cum nu s-ar fi mulțumit cu această pedeapsă, Dumnezeu le da oamenilor una și mai grea, moartea, în care Cioran vede încă o probă de "batjocură" divină: Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
vedere, crede că aventură umană a început prin neputința omului de a fi modest. Dumnezeu i-a cerut să fie umil, să stea liniștit, să nu se ocupe de nimic, insă omul, pentru că e "un băgăcios și un nepoftit", a nesocotit acest sfat, "este principiul lui demonic, iar dacă nu acceptăm acest principiu, nu acceptăm Istoria. Omul a fost corupt de la bun început. Nu cred în păcatul originar în maniera creștină, fără el, însă, istoria universală nu poate fi înțeleasă. Natura
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de suicid. Astfel, morală creștină accepta sacrificiul de sine în vederea unui scop divin, sau cel puțin a cărui necesitate este de natură divină, în timp ce a comite suicid înseamnă a te consideră egal în drept cu Dumnezeu și, totodată, a-i nesocoti poruncile. În Par-delà le bien et le mal19, Nietzsche spune: Gândul că te poți sinucide este foarte consolator. El ne ajută să depășim multe nopți proaste". Ba mai mult: în Humain, trop humain, gânditorul german, dintr-o perspectivă antireligioasa, lansează
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
fundamentale ale culturii noastre originale. În fruntea evenimentelor se află Mihail Kogălniceanu. Minstrul de externe fiind el, proclamă în fața adunării independența Românei dobândită prin jertfe de sânge pe câmpiile Bulgariei. De asemenea, a apărat cu demnitate interesele naționale ale românilor nesocotite de marile puteri la Congresul de la Berlin. La orice răspântie a culturii noastre din veacul trecut aflăm pe Mihail Kogălniceanu. Din cei o sută de ani de istorie și cultură modernă, el, domină cincizeci. Îi domină printr-o activitate, o
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
fost recunoscut formal dreptul de a participa ca aliat la Conferință, dar nu ca aliat cu drepturi egale. Marile puteri au redus la minimum participarea delegației țării la lucrările Conferinței de Pace. Ele au urmat politica faptului împlinit, de a nesocoti interesele statelor mici, acestea trebuind doar să semneze ce se hotăra în Consiliul Celor Patru, organul 51 Alexandru Lapedatu, Problema graniței nord-vestice din Crișana, în Miscellanee..., p. 168-172. 52 Idem, Raporturile etnice din teritoriul politic al românilor din Transilvania și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
fost recunoscut formal dreptul de a participa ca aliat la Conferință, dar nu ca aliat cu drepturi egale. Marile puteri au redus la minimum participarea delegației țării la lucrările Conferinței de Pace. Ele au urmat politica faptului împlinit, de a nesocoti interesele statelor mici, acestea trebuind doar să semneze ce se hotăra în Consiliul Celor Patru, organul 51 Alexandru Lapedatu, Problema graniței nord-vestice din Crișana, în Miscellanee..., p. 168-172. 52 Idem, Raporturile etnice din teritoriul politic al românilor din Transilvania și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
fundamentale ale culturii noastre originale. În fruntea evenimentelor se află Mihail Kogălniceanu. Minstrul de externe fiind el, proclamă în fața adunării independența Românei dobândită prin jertfe de sânge pe câmpiile Bulgariei. De asemenea, a apărat cu demnitate interesele naționale ale românilor nesocotite de marile puteri la Congresul de la Berlin. La orice răspântie a culturii noastre din veacul trecut aflăm pe Mihail Kogălniceanu. Din cei o sută de ani de istorie și cultură modernă, el, domină cincizeci. Îi domină printr-o activitate, o
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
bătrânul Russell, evoluția gândirii fostului său prieten pare să fi rămas însă o enigmă. În autobiografia intelectuală, pe care a publicat o după moartea lui Wittgenstein și după apariția Cercetărilor, Russell nu-și ascunde nedumerirea că Wittgenstein a putut să nesocotească cea mai de seamă dintre înzestrările sale, talentul de logician. Pe Russell îl surprindea nu numai că nu a găsit nimic interesant în Cercetări (ceea ce se spune aici afirmativ i s-a părut banal, remarcile critice neîntemeiate), ci și interesul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
261 A. Maurois, op. cit., pp. 62-64. 262 John Milton scria în acel timp "Împuternicirile regilor și ale judecătorilor", în care susținea cu curaj condamnarea regelui la moarte: "A afirma, deci, că regii sunt răspunzători numai în fața lui Dumnezeu, înseamnă a nesocoti orice lege și orice orânduială"; apud C. Mureșan, op. cit., p. 211. Milton a fost "secretarul latin" al Consiliului de stat și om de încredere al lui Oliver Cromwell. A se vedea A. Maurois, op. cit., pp. 78-79. 263 Ph. Marsden, op. cit
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
costumul, pieptănătura și chiar gestul, privirea și zâmbetul ei", care "sunt desăvârșit de armonioase" și "alcătuiesc un tot de o deplină vitalitate. Elementul acesta trecător, fugitiv, cu atât de dese metamorfoze, nu aveți dreptul să-l disprețuiți sau să-l nesocotiți" [1971, p.194]. În Salonul din 1955, noțiunea de modern se referă la viață, care rezumă și concentrează istoricitatea în frumusețe. 104 Gérad Bauer invocă drept trăsături ale Parizienei "délicatesse du corps, délicatesse du sentiment, du procédé" [p.21]. "On
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
prăbușirii apocaliptice și revelatoare a acestuia. Fiindu-i totul permis, omul-zeu va depăși nivelul alterității contructive, al recunoașterii conciliante și deschise a celuilalt și va ignora limitele impuse de moralitate”221. Altfel spus, va Înceta de a mai fi Om; nesocotind toate legile, va acționa după bunul său plac și se va transforma În orice altceva decât Într-o ființă umană: om-rob, om-fiară, om-ucigaș. O asemenea ipostază, de a se vrea mai sus de condiția sa umană, Înlocuind-o fie și
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
al cadrului: "Cei mai bătrâni mureau făcându-și cruce; mulți însă din cei mai juni se apărau cu turbare; scaunele, talgerele, tacâmurile mesii se făceau arme în mâna lor; unii, deși răniți, se încleștau cu furie de gâtul ucigașilor și, nesocotind rănile ce priimeau, îi strângeau până-i înădușeau. Dacă vreunul apuca vreo sabie, își vindea scump viața". Deznodământul execuției colective este implacabil ca destinul, iar amestecul de substanțe vitale de pe podea imprimă tabloului static din final un cromatism violent: "Mulți
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
textul se rescrie în continua sa recitire: „The ultimate truth is that the text is a mere play of differences and displacements“. Ca simbol, textul capătă viață și trebuie, așadar, asumat în infinitatea scriiturii sale. Alegoria, după cum spuneam mai sus, „nesocotește“ textul în sensul său literal. Simbolul procedează tocmai prin radicalizarea acestei literalități: ea nu se raportează la o alteritate sem nificantă, ci conține alteritatea ca auto-diferențiere sau, cu termenii lui Derrida, ca diferanță. Infinitatea revelației poate locui litera textului doar
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
capul, nici capul fără să ținem seama de trup, cu atât mai mult nu trebuie să Încercăm a vindeca trupul fără a căuta să tămăduim sufletul; cauza pentru care cele mai multe boli nu se supun artei medicilor Helladei este că ei nesocotesc Întregul pe care s-ar cuveni să-l Îngrijească, iar dacă acestui Întreg nu-i merge bine, nu poate să-i meargă bine nici părții. Așadar, zicea tracul meu, de la suflet pornesc cele rele și cele bune pentru corp ca
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
foștii funcționari superiori ai acestei poliții, nu s’a întors nici unul, deși Dl. Dr. Neamțu Sabin a dar ordinul de serviciu nr. 1 anexat în copie și pe care afară de gardieni, doi comisari ajutori și câțiva agenți, restul l-au nesocotit cu toții în frunte cu Dl. Dr. Neamțu”. r. Starea sanitară a Bârladului sub ocupație sovietică După ce trupele germane fuseseră izgonite din oraș de puhoiul sovietic, situația începuse să se normalizeze. Încet, încet oamenii ieșeau din ascunzișurile lor sau începuseră să
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
timp irosit în zadar pentru a combate minciuna care îi contaminase nu doar pe staliniști, ci și pe tovarășii lor de drum, progresiști și socialiști, și toate acele spirite oficiale, convenționale, superficiale, care adoră Puterea, se supun Faptului împlinit și nesocotesc orice deviere. Victorie, victorie, cugetam, plîngînd din nou, pe cînd ascultam violoncelul lui Rostropovici. Era victoria milioanelor de oameni de acolo, a cîtorva mii de oameni de aici, victoria noastră fără răzbunare, fără pedeapsă, fără zile de mîine pline de
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
lumii se va dezlănțui nebunia care îi va împinge pe Dominatori către sinucidere. Tocmai Apogeul puterii europene este, în mod necesar, stadiul ultim dinaintea Abisului. De fapt, statele nu sînt atît "monștri reci", cît monștri smintiți. Ele au devenit paranoice, nesocotind din acest moment orice regulă a jocului atunci cînd acesta deservește interesele lor. După cum spunea Bismarck, strateg politic și trișor diplomatic implacabil, "Austria și Prusia sînt state mult prea mari pentru a se socoti ținute de textul unui tratat". Astfel
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
În sprijinul ambelor abordări, deși experiența precedentă (de exemplu criza economiilor și creditelor din SUA) sprijină mai mult schema unui sistem mai bazat pe reguli. Oricum, cum criza actuală a și arătat deja, regulile pot fi și adesea și sunt nesocotite În timpuri rele (inconsistente În timp). Trebuie folosită o combinație Între o abordare bazată pe risc Împreună cu una bazată pe reguli suficiente (de exemplu, reguli prompte de corectare a acțiunilor) și metodologii de verificare a tranzacțiilor (revizuirea procedurilor de audit
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
tragedizare. Dar nu orice om atins de un mare viciu este, în mod necesar, un erou tragic. Gravitatea viciului nu implică măreția caracterului, ascuțimea minții sau tăria personalității. Caracterul dramatic al "beteșugului", ca și al bolii, nu ne îndreptățește a nesocoti remediile de bun simț ca puțină îngăduință față de tine însuți, oarecare zâmbet și modestie. Ghiță se ia prea în serios. Se grăbește să admită că ceea ce trăiește e mai mult decât o belea, e un blestem pe care, din această
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
student la Princeton.] că facem o selecție destul de îngustă atunci când alegem datele pe care ne testăm teoriile. Cum putem ști, în cazul în care am crea o teorie dedicată unor fenomene pe care nu punem mare preț și care ar nesocoti anumite fenomene de care am fi interesați acum, că nu am fi putut construi o altă teorie care să aibă puține în comun cu cea actuală și care, totuși, să explice la fel de multe fenomene ca și teoria prezentă?" Trebuie să
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
ceea ce căutăm. Nimeni nu este surprins că, atunci când ne punem ochelari cu lentile albastre, lumea ne apare albăstruie. Propun să vă arăt câteva exemple pentru a ilustra cât de adevărată este această aserțiune pentru știința contemporană. Pentru aceasta, voi mai nesocoti o dată o mulțime de credințe larg răspândite și puternice. Așadar, vă rog să fiți atenți. Am luat mai devreme exemplul omului de știință dintr-un motiv întemeiat. Pentru mine, Pitagora este primul mare fizician. El a fost cel care a
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
văzând în ce chip împărțim dreptatea și, îndeobște, cum gospodărim Cetatea, rămâne aici, îl considerăm obligat, prin însuși faptul rămânerii lui, să asculte toate poruncile noastre, iar dacă nu ni se supune, îl socotim de trei ori vinovat: pentru că ne nesocotește pe noi, care i-am dat viață, pe noi care l-am crescut și, în sfârșit, pentru că, deși a acceptat de bună voie autoritatea noastră, el nici nu i se supune, nici nu se străduiește să ne convingă că s-
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]