1,464 matches
-
sufere din cauza acestor gunoaie sociale scoase la suprafața apei și împinse pe malurile ei unde n- ai cum să-ți mai faci baie sau să te întinzi la soare. Guralivi, dătători din coate și mușcători pe la spate, își joacă rolul nestingheriți, circulând cu nerușinare și prin slugarnica mass-media pe post de sfătuitori, de dătători cu părerea, de protejatori în continuare ai varanilor comuniști. Acești malverseuri ai adevărului sunt cei care au îndemnat pe toate cărările bătătorite sau nu, pe români să
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
s-o contrazică pe Vilma acceptă invitația. Merseră toți trei la un restaurant-bar, o terasă foarte mare așezată chiar pe malul rîului, lîngă podul suspendat. Aici Nilda a băut o halbă mare de bere și a Început să vorbească tare, nestingherită, dîndu-i cu cotul din cînd În cînd lui mister și tot povestea mereu despre pădurea virgină Vilrna, În schimb, urmărea conversația zîmbînd, dar fără să se amestece, fiindcă Peter, așa-l chema pe pictor, fusese În pădurea virgină și cunoștea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și totuși prematur cumva. Pentru mine reprezinți tot ce-i mai bun în oameni. Niciodată nu te-am considerat o persoană mai bună decât te consider acum. Fragilă, voise să spună. În nevoie. Care greșise. Lăsă judecata lui să treacă nestingherită. Se cuibări la pieptul lui slab, încercând să-și înăbușe cuvintele chiar din clipa în care îi ieșeau pe gură. —Spune-mi că din chestia asta mai poate ieși totuși ceva bun. Poate, spuse el. Orice cruzime era bună, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
nu se putea furișa nevăzut. Iernile aveau să fie foarte grele, desigur. I-ar fi plăcut să vadă un februarie aici. Săptămâni în șir de zăpadă cu o crustă de gheață, de temperaturi sub zero grade, de vânturi revărsându-se nestingherite dinspre munții Dakota pe o distanță de sute de kilometri. Cercetă o culme mărginită de grâne de la o fermă veche, puțin mai acătării decât o cocioabă. Se văzu pe sine într-una dintre casele astea gri-albicioase acoperite cu șindrilă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
dura casele oamenilor și viețuitoarele, ha - ha! Ce-a fost asta? - se alarmează Ana -, o altă zmeoaică? Fii liniștită, Ana - zâmbește blând Împăratul -, e Ploaia, o copilă zburdalnică și cam fără minte.. Se bucură că își poate face de cap nestingherită. Nu vrea să facă rele dar uneori le face. Un alt glas, mult mai așezat și mai puternic vine tot de afară: ─ Ana, Ana, sunt și eu pe aici, bătrânul stejar secular de pe vremea lui Ștefan cel Mare, eu, prietenul
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
procur și niște mere pentru tine, acum însă m-am convins cât de puțin îți pasă de noi“. Aici mi se pare necesar să amintesc greșita mea părere de pe atunci potrivit căreia Zenobia lăsa aparențele să se desfășoare cam prea nestingherite, precum și nevoia mea, la fel de greșită, de a încerca să o stimulez, nevoie datorată mai mult naivității și neîncrederii în mine, nu în ea. În asemenea momente vor beam ca acum (spuneam și eu niște vorbe, dar câteodată mă supăram, sincer
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
și am început iar să aud, aș fi putut în schimb să nu vorbesc, să mă autoamuțesc, dar mi se părea aiurea, ar fi fost necinstit și apoi, oricât te-ai amuți, cuvintele tot le auzi, ele ți se strecoară nestingherite prin măduvă, așa că mi-am văzut de treburile mele. 8. O dată, mai demult, eram într-un lan de porumb, spre toamnă, porumbul se uscase; acolo, în mijlocul lanului, se aflau șopronul unei fierării și, la vreo douăzeci de pași, o căsuță
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
prăfuit sau noroios, după vreme. În așa măsură încît farfuriile antenelor parabolice întorc ostentativ spatele acestui trecut revolut. Foarte repede, instalațiile industriale și antrepozitele de aici cedează locul. Cheiul se urbanizează și oferă pietonilor un pavaj ordonat. Privirea poate admira nestingherită fluviul și ambarcațiunile de croazieră, care zăbovesc aproape întotdeauna aici. Pe partea opusă a debarcaderului, o grilă lungă deschide calea către vechile terenuri ale uzinelor Citröen, transformate acum într-un parc modern. Pe aceste terenuri, cumpărate de Municipalitate în 1972
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
își închipuise el la început. Porni așadar înapoi spre navă și răsuflă ușurat când zări monstrul tolănit în tihnă pe o stâncă, sub razele soarelui. Grosvenor își opri naveta la oarecare distanță, pe un deal, de unde putea să-l observe nestingherit. Rămase acolo vreo douăzeci de minute, până când auzi, în receptorul lui acustic, cutremurătoarea veste că un grup de oameni care explorau orașul dăduseră peste cadavrul sfârtecat al doctorului Jarvey, de la secția de chimie. Grosvenor își nota indicațiile privitoare la locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
din navă. În partea de jos a acesteia nu există ecluze pneumatice. - Ce ai de spus în legătură cu această problemă? îl întrebă Morton pe Grosvenor. - Există o ecluză pneumatică la capătul coridorului de lângă sala mașinilor. Trebuie să-l lăsăm să pătrundă nestingherit acolo. Căpitanul Leeth spuse, ridicându-se în picioare: - Așa cum i-am mai declarat domnului Grosvenor când a venit să mă vadă, noi, militarii, avem o atitudine mai îndrăzneață în astfel de cazuri. Ne așteptăm chiar să fie și unele victime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
la moarte nevinovat a fost atât de mare, suferința lui atât de concretă și de fizică, încât mama și papa au renunțat să mai crească animale. Și Jacques, și eu ne bucurăm când rămânem de capul nostru. Așa că am cântat nestingheriți până ne-a apucat foamea. De mult nu l-am mai văzut pe Jacques mâncând cu atâta poftă. Am observat că bucuria e cel mai bun medicament, asta chiar și papa acceptă. Și probabil că și atât de supăratul domn
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
morții pot să fie nu numai o pasăre (bufniță, cucuvea, ciuhurez), ci și lupul și semnele din palmă, cu personificările mitice, care poartă leacul, conform unei tradiții despre naștere și moarte, semnificând inițierea, peste poduri simbolice, pentru suflet. Se plimbă nestingherit printre cei vii, de aceea se pune un pahar cu apă sau pâine deasupra ferestrei sau a ușii de la intrare. Imaginea corpului este aceea care mediază între cele trei instanțe psihice clasice - inconștientul pulsional, Eul și Supraeul - prin fantasme semnificative
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
poșetei. Câteva feliuțe ajung până ne aranjăm. Cam asta-i totul, dragul meu. Lăsă obloanele și trase perdelele chicotind. ― Cineva și-ar putea închipui că ne pregătim de culcare. Și acum, Mirciulică, să profităm de ultimul prilej de a discuta nestingheriți. Nu-ți cer decât un singur lucru! Să fii în-țe-le-gă-tor. În rest, lasă totul pe seama mea. Oare te-am dezamăgit vreodată? Ai să iei un mic somnifer ca să poți dormi. Jumătate de diazepam cred că e suficient. Frânse pastila, o
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
să se deranjeze. Dealtfel, și-a schimbat, văd, atitudinea! Acum trei ore era vorbăreț, amabil și plictisitor. Acum tace. Singurul lucru bun care mi se întîmplă de trei ore. Nu mă mai obosește cu conversația lui. Am timp să privesc, nestingherit, cum crește întîrzierea dumitale, ca a trenurilor iarna. Și de ce? Pentru că ocupi o funcție? Dacă eram "cineva" m-ai fi lăsat să aștept? Nu cred. Dar, iată că în loc să mă revolte, acest fapt mă liniștește. Nefiind altceva decât o funcție
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
care corupția a invadat întreaga structură a statului, în care Parlamentul îi apără pe hoții notorii, în care justiția face grevă sau dă mâna cu hoții și tâlharii cei mari, care nu pot suporta pușcăria! Legile dorm, iar viermele roade nestingherit la răbdarea noastră seculară și că trebuie să găsim în noi puterea de a ieși din această junglă mlăștinoasă a istoriei contemporane, consecință a comunismului distrugător! Ca fapt divers, am fost stupefiat de câtă corupție se află în țara noastră
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
BMW-ul îl izbi mai tare ca niciodată. Fu suficient ca să propulseze roțile din dreapta ale mașinii lui Kishon peste margine. Încercă disperat să se redreseze pe carosabil, dar simțea deja diferența: mașina nu mai avea nici o aderență, roțile învârtindu-se nestingherite în aer. Îi simți ușurimea, când aceasta plonjă aproape grațios timp de cinci, șase sau șapte secunde, înainte să lovească primul pâlc de stânci. Impactul îi strivi coloana și aproape că-i desprinse capul de pe umeri. Când, în cele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
băut? Apă? — Nu. Nu pot sta prea mult. Avem foarte puțin timp. Shapira se întoarse de la chiuvetă, unde umpluse un pahar și se uită la invitatul lui. —OK, ce e? Ochii lui Ra’anan se îndreptară spre dormitor. — Putem vorbi nestingheriți aici? —Bineînțeles! Asta e casa mea. Ra’anan făcu din nou semn din cap în direcția dormitorului. —Soția ta? șopti el. Shapira se îndreptă spre ușa care despărțea bucătăria de hol și de dormitoare și o închise. — Mulțumit acum? —Akiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Nu putea scăpa de sentimentul că mai avea ceva de făcut. Cu toate acestea, despre orice era vorba, nu era așa de important precum faptul de a sta sprijinit de ușă și de a privi fumul de țigară. Scrumul cădea nestingherit pe podea. Porfiri era învălui de fum, studiindu-l ca pe un mister ce putea fi rezolvat. Când termină țigara, strânse chiștocul, simțindu-i căldura aspră între degetul mare și arătător, în timp ce se îndepărta de ușă. Camera deveni vizibilă, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
să se deranjeze. Dealtfel, și-a schimbat, văd, atitudinea. Acum trei ore era vorbăreț, amabil și plictisitor. Acum tace. Singurul lucru bun care mi se întâmplă de trei ore. Nu mă mai obosește cu conversația lui. Am timp să privesc, nestingherit, cum crește întârzierea dumitale, ca a trenurilor iarna. Și de ce? Pentru că ocupi o funcție? Dacă eram „cineva” m-ai fi lăsat să aștept? Nu cred. Dar, iată că în loc să mă revolte, acest fapt mă liniștește. Nefiind altceva decât o funcție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Îmi cer scuze, Îi răspund, verificîndu-mi ceasul și sperînd că n-o să Întîrzii, dar eram deja invitată undeva și, În plus, doar ca să știi, maică-ta nu a părut să se supere deloc. — Asta din pricină că acum poate să se bucure nestingherită de prezența preaiubitului ei Dan. Ridic din sprînceană și zic cu răutate: — Te rog, spune-mi că astea nu au fost chiar cuvintele ei. Sigur că nu. Dar chiar dacă ei nu-i e dor de tine, mie Îmi e. — Măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Seara, cablul era necesar, pentru că nu puteam căra toată biblioteca după noi, iar peste internet am sărit, că era deja prea mult. Într-un hotel de cinci stele frigiderul ne aștepta gol-goluț fără apă sau băuturi răcoritoare, iar gândacii făceau nestingheriți jojing în baie. Ce să mai spun despre pahare refolosibile la tonetele de pe plajă. După ce ai consumat un suc, o bere, venea un nene, le strângea într-un coș nu tocmai plăcut la vedere, le spăla și apoi ți le
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
cunoștea. Prâslea merse să cunoască această lume, dar lui i se părea prea zgomotoasă și agitată. Obișnuit cu niște curți mari, unde se plimba în voie, ajunge mai întâi pe o șosea plină de mașini care îl claxonau, deoarece mergea nestingherit prin fața lor. Era impresionat de ceea ce vedea: case mari, oameni mulți, mașini colorate, iar cerul senin luminat de soarele puternic îi încălzea puternic spatele, unde avea arcul cu săgețile. Se luă după câțiva oameni și intră într-un magazin. Prâslea
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
ne repezim la una mică la Izvorul Rece. Ce zici? Cameramanul dă din cap a aprobare și își strânge uneltele. Astea le las la portar, spune el, mai mult ca să se convingă pe sine. Și ministerul rămâne să-și vadă nestingherit de ale lui, tăcute la ora tăcută a serii care mai cade încă. Cum zici că o cheamă? întreabă Alexandru. Tocmai urcă împreună cu Iulia pe Știrbei Vodă pe lângă Casa Radio. Te ia cu fiori când treci prin fața ei, nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Înainte de a se porni sarabanda fluierăturilor, reveni în realitate. Se uită de jur împrejur și fu șocat. Oamenii înghețaseră, rămăseseră nemișcați, ca niște stane de piatră (de carne...) mașinile nu se mai mișcau, vântul încetase. Doar picăturile de ploaie cădeau nestingherite, iar Scriitorul își spuse drace, bine că nu plouă de jos în sus, atunci chiar că ar fi fost o imagine de neuitat. Și, colac peste pupăză, numai eu, Scriitorul Ratat, aș fi devenit singurul martor al evenimentului. Trist. Ce
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
de doi metri, la al cărei capăt se afla un cârlig de măcelărie cu care agățam băieți - la propriu. Îi agățam, le spuneam poezii, iar pe unii Îi sărutam. Poezia mă făcea fericită ca o hârtie de napolitană care zboară nestingherită pe străzile Bucureștiului, ca perechile de adidași rupți agățați de firele de telegraf din Bronx sau ca un șirag de mărgele lucioase și colorate prinse Într- un copac din New orleans. m-am apucat Însă cu adevărat de scris numai
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]