1,279 matches
-
eseul Ethik (1914) scris pornind de la cartea despre Kant a lui Houston Stewart Chamberlain, Broch, influențat de neokantianism, afirmă, dimpotrivă, că acel Kant al rațiunii practice, cu al său "scepticism eroic" demolator al edificiilor dogmatismului, ar fi deschis drumul unui "nihilism mult mai profund" și ar fi realizat o "răsturnare a valorilor cu mult mai radicală" decât Nietzsche. Prin determinarea pe care a dat-o libertății, el ar fi dat curs "scepticismului celui mai influent din toate timpurile"135. Dar rațiunea
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
rămas pentru Benn, în pofida oricărui lucru, "uriașa figură dominantă a epocii post-goetheene" și "după Luther, cel mai mare geniu al limbii germane", cel care a îndurat și anticipat toate experiențele spirituale decisive ale timpurilor moderne, înainte de toate pe cea a nihilismului și a depășirii sale prin intermediul artei 137. În autobiografia din 1949 declară: Într-adevăr, tot ceea ce a discutat generația mea, toate lucrurile cu care s-a confruntat în plan interior, s-ar putea spune: ce a îndurat, sau de asemenea
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ce a îndurat, sau de asemenea: ce a discutat pe toate părțile toate acestea fuseseră deja exprimate și epuizate, și își aflaseră o formulare definitivă la Nietzsche. Restul a fost exegeză 138. Experiența decisivă anticipată de Nietzsche este cea a nihilismului și a noului tip de om capabil să facă față manifestărilor succesive ale nimicului. Nietzsche (...) a inaugurat "al patrulea om" despre care se vorbește atâta în prezent, omul cu "pierderea centrului", un centru pe care romanticii au încercat să-l
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ale expresiei. Este o greșeală să mai credem în continuare că omul mai are încă un conținut sau trebuie să aibă unul (...) de fapt, omul nici nu mai există, există de acum numai simptomele sale139. Din perspectiva fragmentărilor produse de nihilism, Benn încearcă să explice și stilul aforistic al lui Nietzsche: Acum înțeleg îi transmite lui Oelze pe 27 decembrie 1949 de ce Nietzsche scria prin aforisme. Cel care nu mai vede conexiuni, sau urma vreunui sistem, se poate exprima numai prin
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
care trebuie verificată, întrucât faptul de a spune că adevărul nu poate sta în fragment echivalează indirect cu faptul de a presupune că discursul prolix îl conține în întregime. Dar ceea ce contează este că, în fața dezorientării și vidului cauzate de nihilism, Benn reacționează, pe urmele lui Nietzsche, cu forța creativității artistice, cu metafizica expresiei și a formei. Arta este atitudinea capabilă să corespundă impulsului forței dionisiace a vieții, să-i exprime curgerea eternă și perspectivismul inevitabil. Și acest lucru se întâmplă
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
-i exprime curgerea eternă și perspectivismul inevitabil. Și acest lucru se întâmplă pentru că arta produce forma, așadar reprezentarea creativă care pătrunde realitatea devenirii mai bine decât o poate face conceptul metafizic de adevăr. Din punctul de vedere al artistului, destinul nihilismului mai mult decât "îndurat cu bărbăție" după cum dorea Weber trebuie trăit din plin și cu bucurie: "Nihilismul este un sentiment de fericire"141. Într-o epocă "în care nu spiritul lui Dumnezeu plutește peste ape, ci nihilismul", pentru Benn este
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
reprezentarea creativă care pătrunde realitatea devenirii mai bine decât o poate face conceptul metafizic de adevăr. Din punctul de vedere al artistului, destinul nihilismului mai mult decât "îndurat cu bărbăție" după cum dorea Weber trebuie trăit din plin și cu bucurie: "Nihilismul este un sentiment de fericire"141. Într-o epocă "în care nu spiritul lui Dumnezeu plutește peste ape, ci nihilismul", pentru Benn este valabilă așadar teza lui Nietzsche "că arta este singura activitate metafizică la care viața ne mai obligă
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
al artistului, destinul nihilismului mai mult decât "îndurat cu bărbăție" după cum dorea Weber trebuie trăit din plin și cu bucurie: "Nihilismul este un sentiment de fericire"141. Într-o epocă "în care nu spiritul lui Dumnezeu plutește peste ape, ci nihilismul", pentru Benn este valabilă așadar teza lui Nietzsche "că arta este singura activitate metafizică la care viața ne mai obligă încă"142. Acest motiv central pe care Benn îl reia aproape literal în fragmentul 853 din Voința de putere va
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
să răscumpere viața cristalizând-o în forme statice. De aici și apelul său la o "metafizică statică" a ființei, care o distanțează de exaltarea nietzscheană a devenirii. Este vorba despre un experiment estetico-metafizic ce ar vrea să se proiecteze dincolo de nihilism. Fapt este că, dincolo de aceste aspirații postnihiliste ale sale, Benn rămâne alături de Jünger, Heidegger și Carl Schmitt printre cei care au experimentat în profunzime destinul nihilist al secolului XX și care au încercat să deschidă căi și perspective pentru a
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
aspirații postnihiliste ale sale, Benn rămâne alături de Jünger, Heidegger și Carl Schmitt printre cei care au experimentat în profunzime destinul nihilist al secolului XX și care au încercat să deschidă căi și perspective pentru a i se sustrage. Capitolul 10 Nihilismul european în istoria ființei: Heidegger și Nietzsche Toate adevărurile duc spre un singur adevăr dar potecile sunt întrerupte. "Îmi privesc uneori mâna, gândindu-mă că țin în mână destinul umanității: îl rup inevitabil în două, înaintea mea, după mine..."143
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și Heidegger și care condiționează pathosul modului său de a filozofa, dar nu observăm încă referirea precisă la corpusul textelor și fragmentelor nietzscheene. Am văzut în ce mod receptarea operei lui Nietzsche a contribuit la caracterizarea climatului epocii, marcate de nihilism, relativism, deziluzie și Kulturpessimismus. Problemele deschise în perioada "post-Nietzsche" trebuiau să se intersecteze inevitabil cu reflecția tânărului Heidegger care îndemnat de exigențe filozofice autentice, mai ales de studiul experienței protocreștine a existenței și de confruntarea cu filozofia practică a lui
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
mai ales conexiunea dintre doctrinele voinței de putere și ale eternei reîntoarceri, ca aspecte complementare ale "singurului gând" al lui Nietzsche, așadar ale concepției sale despre ființare. • În trimestrul al doilea din 1940 confruntarea a fost reluată prin cursul "Nietzsche: nihilismul european", publicat în volumul al doilea al cărții din 1961, și acum și în HGA, XLVIII. • În august 1940 Heidegger a continuat să îl studieze pe Nietzsche pregătind un curs ulterior, "Metafizica lui Nietzsche", în care furniza o concisă expunere
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
curs: "Imnul lui Hölderlin Andenken", dar a inserat textul în cartea din 1961. Astăzi a fost republicat în HGA, XL, alături de cursul din semestrul de iarnă 1944-1945 "Introducere în filozofie. Gândire și poezie", care tratează pe larg despre Nietzsche. De ce nihilismul? Odată ajunși aici, se naște în mod spontan o întrebare: în ce moment termenul "nihilism" intră în vocabularul filozofic heideggerian, dat fiind că în Ființă și timp (1927) acesta nu apare încă? Și când devine reperul unei întrebări, pentru el
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
fost republicat în HGA, XL, alături de cursul din semestrul de iarnă 1944-1945 "Introducere în filozofie. Gândire și poezie", care tratează pe larg despre Nietzsche. De ce nihilismul? Odată ajunși aici, se naște în mod spontan o întrebare: în ce moment termenul "nihilism" intră în vocabularul filozofic heideggerian, dat fiind că în Ființă și timp (1927) acesta nu apare încă? Și când devine reperul unei întrebări, pentru el, crucială? Sau o categorie filozofică fundamentală? Răspunsul pare de la sine înțeles: de când Heidegger s-a
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de la lectura de tinerețe a Voinței de putere, devenind limpede în Ființă și timp, pentru a fi și mai manifest încă la sfârșitul anilor '20, mai ales în timpul cursului din 1929-1930. Dar până aici, în ciuda prezenței lui Nietzsche, termenul de nihilism nu își face încă apariția. Ca acesta să apară trebuie așteptat ca interesul pentru Nietzsche să se îmbine cu atenția pentru negativitatea care caracterizează epoca modernă, și în general istoria metafizicii și istoria ființei înseși. Iată că atunci, dar numai
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
își face încă apariția. Ca acesta să apară trebuie așteptat ca interesul pentru Nietzsche să se îmbine cu atenția pentru negativitatea care caracterizează epoca modernă, și în general istoria metafizicii și istoria ființei înseși. Iată că atunci, dar numai atunci, nihilismul va deveni una dintre categoriile privilegiate pentru a interpreta, dacă putem spune astfel, latura nocturnă a Occidentului. Menționarea aparent ocazională a lui Nietzsche în celebrul discurs despre Autoafirmarea universității germane, despre care s-a vorbit mai sus, semnalează întrepătrunderea acestor
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
cu perspectiva lui Hegel, pe care însă o respinge ca insuficient de radicală, considerând-o doar logico-speculativă, fie cu Nietzsche, cu care în schimb se angajează într-o confruntare strânsă. Abia în acest punct Heidegger începe să folosească termenul de nihilism în chip revelator. Mai întâi în contexte sporadice, apoi în mod tematic. Primul indiciu este întâlnit în cursul despre Schelling din vara lui 1936, existent în două versiuni: cea publicată de Heidegger însuși (Schelling. Über das Wesen der menschlichen Freiheit
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
publicată de Heidegger însuși (Schelling. Über das Wesen der menschlichen Freiheit [1809], Niemeyer, Tübingen 1971) și cea editată în Gesamtausgabe ca vol. 42 (Schelling: Vom Wesen der menschlichen Freiheit [1809], Klostermann, Frankfurt a.M. 1988). Heidegger menționează în acest curs fenomenul nihilismului, punându-și în mod deschis problema depășirii sale. Îi recunoaște așadar lui Nietzsche meritul de a fi experimentat pe propria piele întreaga forță a nihilismului, de a fi elaborat o "cunoaștere însemnată" a acestuia și de a fi dat impuls
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Wesen der menschlichen Freiheit [1809], Klostermann, Frankfurt a.M. 1988). Heidegger menționează în acest curs fenomenul nihilismului, punându-și în mod deschis problema depășirii sale. Îi recunoaște așadar lui Nietzsche meritul de a fi experimentat pe propria piele întreaga forță a nihilismului, de a fi elaborat o "cunoaștere însemnată" a acestuia și de a fi dat impuls unui contracurent, nu numai abstract, ci și purtător al unor autentice decizii istorice. Aici textul autorizat de Heidegger închide discursul despre Nietzsche și trece la
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
contracurent, nu numai abstract, ci și purtător al unor autentice decizii istorice. Aici textul autorizat de Heidegger închide discursul despre Nietzsche și trece la examinarea problemei libertății 160. În schimb, textul original al cursului, publicat în Gesamtausgabe, continuă considerațiile despre nihilism și contracurentele sale posibile cu o frază asupra căreia merită să atragem atenția: Este arhicunoscut printre altele continuă Heidegger că cei doi oameni care, în Europa, au dat curs, în moduri respectiv diferite, unor contracurente pe baza configurației politice a
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
poporului, adică Mussolini și Hitler, au fost influențați sub diferite aspecte de Nietzsche în chip esențial, fără ca autenticul cadru metafizic al gândirii nietzscheene să fie valorizat în mod direct 161. Aici trebuie să ne întrebăm: cum se face că problema nihilismului, care aici este pe punctul de a se naște, dar care în curând va deveni obsedantă și constrângătoare, este asociată cu două personalități istorice atât de sumbre astfel încât, în ediția din 1971, numele lor vor fi eliminate? Asocierea lui Nietzsche
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
este pe punctul de a se naște, dar care în curând va deveni obsedantă și constrângătoare, este asociată cu două personalități istorice atât de sumbre astfel încât, în ediția din 1971, numele lor vor fi eliminate? Asocierea lui Nietzsche și a nihilismului cu evenimentele epocii este pur și simplu episodică? Instrumentală? Oportunistă? Sau eliminarea din 1971 semnalează o conexiune nu foarte edificatoare, dar din acest motiv nu mai puțin adevărată și esențială? Își croiește drum o ipoteză care trebuie verificată în întregime
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
nu foarte edificatoare, dar din acest motiv nu mai puțin adevărată și esențială? Își croiește drum o ipoteză care trebuie verificată în întregime, dar nu mai puțin fascinantă. Heidegger s-ar fi putut simți provocat și îndemnat să aprofundeze chestiunea nihilismului de anumite motivații legate de lupta ideologică declanșată în cadrul mișcării național-socialiste pentru un leadership cultural. După aderarea la partid și accesul la rectorat, datorită faimei de care se bucura ca urmare a succesului obținut cu Ființă și timp, Heidegger începea
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
național-socialistă "Volk im Werden", condusă de el, scria în februarie 1934: Perspectiva ideologică de fond a doctrinei lui Heidegger este definită de conceptele de Grijă și Angoasă, care țintesc amândouă Nimicul. Sensul acestei filozofii este un ateism fățiș și un nihilism metafizic, analog celui reprezentat mai cu seamă de scriitorii evrei, cu alte cuvinte un ferment al depravării și distrugerii poporului german 162. O utilizare atât de grosieră și instrumentală a unui concept filozofic elevat precum cel de metafizică, asupra căruia
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ferment al depravării și distrugerii poporului german 162. O utilizare atât de grosieră și instrumentală a unui concept filozofic elevat precum cel de metafizică, asupra căruia Heidegger medita la acea vreme și asocierea lui cu un termen precum cel de nihilism, care apărea din plin în textele lui Nietzsche, dar a cărui semnificație mai profundă mai trebuia definită din temelii, echivalau pentru Heidegger cu o provocare insolentă și jignitoare. El a acceptat însă provocarea și, în tăcere, fără a-l numi
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]