2,074 matches
-
de viață” • „Suma înțelepciunii umane nu este conținută într-o singură limbă, iar limba nimănui și nici o singură limbă nu poate exprima toate formele și gradele înțelegerii umane” (Ezra Pound). 6. Comentați afirmația următoare: „Cultura are propriul sistem de comunicare nonverbală. Copiii învață acest sistem încă înainte de a stăpâni deprinderile comunicării verbale și se bazează pe el ca pe cel mai important mijloc de comunicare. Pe măsură ce cresc, comportamentele nonverbale devin atât de ancorate în psihicul lor încât recurg la acestea aproape
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Ezra Pound). 6. Comentați afirmația următoare: „Cultura are propriul sistem de comunicare nonverbală. Copiii învață acest sistem încă înainte de a stăpâni deprinderile comunicării verbale și se bazează pe el ca pe cel mai important mijloc de comunicare. Pe măsură ce cresc, comportamentele nonverbale devin atât de ancorate în psihicul lor încât recurg la acestea aproape inconștient” (Almaney și Alwan, 1982, p. 16, apud Dale G. Leathers, „Cross-Cultural Differences in Nonverbal Communication”, în Succesful Nonverbal Communication: Principles and Aplications, Macmillan, New York, 1986, p. 256
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pe el ca pe cel mai important mijloc de comunicare. Pe măsură ce cresc, comportamentele nonverbale devin atât de ancorate în psihicul lor încât recurg la acestea aproape inconștient” (Almaney și Alwan, 1982, p. 16, apud Dale G. Leathers, „Cross-Cultural Differences in Nonverbal Communication”, în Succesful Nonverbal Communication: Principles and Aplications, Macmillan, New York, 1986, p. 256). 7. Comentați: „...fiecare limbă este și ea [...] înțelepciunea lumii într-una din versiunile ei”. IV. CULTURI ÎN CONTACT 1. Întâlnirea dintre culturi Contactul dintre culturi poate fi
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cel mai important mijloc de comunicare. Pe măsură ce cresc, comportamentele nonverbale devin atât de ancorate în psihicul lor încât recurg la acestea aproape inconștient” (Almaney și Alwan, 1982, p. 16, apud Dale G. Leathers, „Cross-Cultural Differences in Nonverbal Communication”, în Succesful Nonverbal Communication: Principles and Aplications, Macmillan, New York, 1986, p. 256). 7. Comentați: „...fiecare limbă este și ea [...] înțelepciunea lumii într-una din versiunile ei”. IV. CULTURI ÎN CONTACT 1. Întâlnirea dintre culturi Contactul dintre culturi poate fi indirect (prin tipărituri, prin
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
acestui tip de comunicare individul își atinge scopurile personale, dar neglijează regulile de adecvare sociocontextuală prin agresivitate verbale, machiavelism, înșelătorie, încălcarea drepturilor altora; comunicarea optimă are trăsăturile [+ eficiență, + adecvare]; interlocutorii își ating scopurile personale recurgând la un comportament verbal și nonverbal adecvat situației de comunicare. O parte importantă a competenței de comunicare interculturală o reprezintă capacitatea individului de negociere a identității sale culturale. Cupach și Imahori (1993, apud Gudykunst, 2003) sunt de părere că, deși indivizii au identități sociale diferite, ei
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a celuilalt, capacitatea de a face predicții corecte, deschidere și interes pentru noutate, capacitate de automonitorizare, complexitate cognitivă, abilitatea de a rezolva probleme, sensibilitate interculturală, relaxare socială, sentimente pozitive față de cultura celuilalt, capacitate de empatizare, capacitate de decodare a semnelor nonverbale, flexibilitate comportamentală etc. (vezi Gudykunst, 2003, p. 203). Comunicarea interculturală presupune deci adoptarea unor strategii speciale de interacțiune. Bowe și Fernandez (1996, apud FitzGerald, 2003, p. 172) identifică șase strategii comunicative utile în situații de comunicare interculturală: Colaborarea interlocutorilor, astfel încât
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
tu ce i-ai răspuns?”, „dar nu a întrebat de ce?”. Prin acest mod de a iscodi - aparentă curiozitate -, interlocutorul caută să afle cât mai multe detalii care să-i permită să contextualizeze și să interpreteze mesajul cât mai corect. Elementele nonverbale joacă un rol important, iar intuiția îi ajută pe români să înțeleagă foarte bine semnificațiile transmise implicit. Cuvântul săteanului este un cuvânt-gest. El exprimă stări sufletești subiective și prea puțin înțelesuri obiective. Pe acestea din urmă săteanul n-are nevoie
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cea a interlocutorului. Relevanța este adeseori influențată de gradul de dependență contextuală a mesajului; mesajul pare vag, confuz, deloc la subiect pentru că intenția comunicativă nu este precisă, mesajul se bazează excesiv pe informația contextuală partajată, se face apel la elemente nonverbale numeroase, iar structura este neelaborată. Maniera de formulare a mesajului este adeseori prolixă din cauza unor fraze ample; confuză, din cauza lipsei unei intenții comunicative clare sau a unui scop precis determinat; neclară din cauza folosirii unor termeni vagi sau a lipsei de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nu semnifice neapărat acordul real cu vorbitorul. În principiu, un număr mare de elemente pot funcționa contextual ca semnale de recepție, iar același semnal se încarcă funcțional, din context, cu semnificații variate, marcate prin intonație. Frecvente sunt semnalele de recepție nonverbale. Funcționarea semnalelor de recepție este reglată de principiul politeții: când se adoptă strategii ale politeții deferente în raport cu un superior, semnalele de recepție sunt, în general, nonverbale, pentru a se evita întreruperea vorbirii superiorului; când relațiile dintre vorbitori sunt de egalitate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
funcțional, din context, cu semnificații variate, marcate prin intonație. Frecvente sunt semnalele de recepție nonverbale. Funcționarea semnalelor de recepție este reglată de principiul politeții: când se adoptă strategii ale politeții deferente în raport cu un superior, semnalele de recepție sunt, în general, nonverbale, pentru a se evita întreruperea vorbirii superiorului; când relațiile dintre vorbitori sunt de egalitate, atunci semnalele de recepție sunt frecvente, plasate de obicei spre sfârșitul replicii vorbitorului curent. Semnalele de recepție pot fi emfatizate prin mimică și gesturi, prin repetiție
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Uneori, apelative desemantizate în diferite grade sintetizează relațiile dintre interlocutori: fată!, gagiule (intimitatea exprimată argotic), dom’le (nemulțumirea), drăguță (superioritatea de vârstă sau ierarhică), duduie (distanța politicoasă), domnișorică (simpatia), iubită doamnă (aprecierea, respectul), băi (intimitatea informală) etc. Intonația și elementele nonverbale joacă un rol important în negocierea relației interpersonale, iar strategiile politeții negative sau pozitive se plasează în special la nivel lexical. Comunicarea fatică are un rol important în cultura română. Socializarea, întreținerea canalelor de comunicare deschise se realizează prin flecăreală
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
puțin cunoscuți, vorbitorul tinde să empatizeze puțin și superficial. Relațiile bazate pe intimitate, presupun afecțiune și obligații decurgând de aici; expresiile empatizării nu sunt multe, de obicei succinte (înțeleg, te înțeleg, cred, sigur-sigur, vai), rolul principal revenind elementelor paraverbale și nonverbale (de pildă, confesiunea tristă a vorbitorului îl poate determina pe interlocutor să plângă; bucuria vorbitorului se manifestă la ascultător prin mimica bunei dispoziții și prin râs; exprimarea nemulțumirii de către vorbitor poate determina la interlocutor o mimică a nemulțumirii). Adeseori empatizarea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cizelarea relațiilor interpersonale. Emoția de grup prevalează asupra emoției individuale. Românii tind să își exteriorizeze în special emoțiile negative (nemulțumire, indignare, frustrare, dispreț), în timp ce emoțiile pozitive sunt exprimate mai superficial și mai succint. Mărcile în limbă ale emoției sunt preponderent nonverbale și paraverbale. Există două structuri sintactice tipice pentru exprimarea emoției, în care experimentatorul nu apare ca subiect sintactic, ci în poziția de complement direct sau indirect: Mă înspăimântă, Mă enervează, Mă stresează, Mă plictisește, Mă bucură, Mă uimește și Mi-
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Intonațiile joacă un rol important în transmiterea semnificației: interpretarea contextuală a intonației dă indicii în legătură cu sensul intenționat de vorbitor. Tot prin elemente paraverbale se transmit și emoțiile (oftatul, râsul, sunete nazale cu diverse intonații exprimând uimirea, dezaprobarea, curiozitatea, nemulțumirea). Elementele nonverbale însoțesc comunicarea și frecvent o substituie. Se spune că „se înțeleg din ochi”. Și ei sunt „muți”, cum s-a observat a fi Sadoveanu, în sensul că n-au o expresie subiectivă a experienței lor. Comunicarea cu lumea se face
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
definiția comunicării; comunicarea prin limbă; elementele comunicării; caracterisiticile comunicării; procesul comunicării; teoria codului; teoria inferenței; teoria relevanței; factorii care modelează comunicarea; nivelurile comunicării Limba; rolul limbii în comunicare; limba ca sistem de semne; relația dintre limbă și elementele paraverbale și nonverbale; funcțiile limbii; Reducerea anxietății/incertitudinii Semnele lingvistice; relația dintre semnele lingvistice și utilizatori; Elemente verbale, elemente paraverbale, elemente nonverbale; Comunicarea intrapersonală Comunicarea interpersonală; teorii ale comunicării interpersonale; teoria echității; teoria schimbului; teoria penetrației sociale; teoria reducerii incertitudinii; teoria atracției interpersonale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
modelează comunicarea; nivelurile comunicării Limba; rolul limbii în comunicare; limba ca sistem de semne; relația dintre limbă și elementele paraverbale și nonverbale; funcțiile limbii; Reducerea anxietății/incertitudinii Semnele lingvistice; relația dintre semnele lingvistice și utilizatori; Elemente verbale, elemente paraverbale, elemente nonverbale; Comunicarea intrapersonală Comunicarea interpersonală; teorii ale comunicării interpersonale; teoria echității; teoria schimbului; teoria penetrației sociale; teoria reducerii incertitudinii; teoria atracției interpersonale; teoria adaptării interpersonale; variabile care modelează comunicarea interpersonală Comunicarea organizațională Comunicarea publică Comunicarea media Comunicarea interculturală Variabile care modelează
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vorbire; cooperarea; negocierea; structura interacțiunii; inițiativa verbală; accesul la cuvânt; semnalele de recepție; relațiile interpersonale; relația; conversația fatică; grad de deschidere comunicativă și intimitate; politețe și impolitețe comunicativă; empatizarea cu interlocutorul; emoția; consens vs conflict; atitudini comunicative; elementele paraverbale; elementele nonverbale; Rolul limbii în comunicare Stil(uri) comunicativ(e); Gudykunst; Clyne; FitzGerald; Universalismul CAPITOLUL 4 CULTURI ÎN CONTACT Aculturarea; tipuri de aculturare; Asimilarea culturală Adaptarea culturală; Alienarea culturală Ciocnirea culturală; Contactul dintre culturi; Competența de comunicare interculturală; strategii de formare a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
problemelor sale; ajut la structurarea poveștii prin întrebări deschise; nu întrerup fluxul povestirii prin întrebări închise. Ascult cu atenție; las timp de gandire pentru răspunsuri și marchez o pauză înainte de a trece la un alt subiect; facilitez răspunsurile verbal și nonverbal (prin încurajări, tăceri, repetări, parafrazări, interpretăriă. Rezum din când în când ceea ce am înțeles, invitând pacientul să corecteze sau să comenteze acest rezumat; folosesc întrebări și comentarii simple. Înțelegerea perspectivei pacientului Explorez ideile, preocupările și așteptările pacientului. Încurajez exprimarea emoțiilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Structurarea interviului Rezum și verific înțelegerea unei anumite secvențe de conversație înainte de a trece la următoarea secvență; marchez verbal trecerea (propoziții de trecerea. Structurez interviul într-o schemă logică; menține interviul în agendă stabilită Construirea relației terapeutice Acord atenție semnalelor nonverbale. Nu judec opiniile și trăirile pacientului; folosesc răspunsuri empatice pentru a transmite faptul că înțeleg și recunosc legitimitatea emoțiilor și ideilor sale. Tratez cu tact subiectele stânjenitoare sau perturbatoare și durerea fizică (inclusiv în cursul examenului fizică. În timpul examenului fizic
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
might imagine sometimes, and the impact of it upon the development of the human being is vast and paradoxical sometimes. Sometimes, the barrier hâș consisted only în the message, brought into attention at the same time by the verbal and nonverbal communication; it’s clear that we have to deal with a serious breakdown of the efficiency of the communication, puț directly into didactical practice în one or more of such barriers when two (communicationă are not consonant. Thus, the nonverbal
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
nonverbal communication; it’s clear that we have to deal with a serious breakdown of the efficiency of the communication, puț directly into didactical practice în one or more of such barriers when two (communicationă are not consonant. Thus, the nonverbal communication hâș a big measure of credibility, exceeding the verbal communication; more then that, according to Albert Mehrabian (apud DeVito, J., 1988, p.140Ă, we may think a kind of estimation: Total Impact is 0,07 verbal plus 0,38
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
ț forget that some researchers consider that the non-verbal communication tend to be credible for five time more than the verbal communication. But, also there is a reverse of the situation: sometimes, teachers/professors can deliberately use the verbal and nonverbal messages that might be în contradiction. Thus, a criticism made with a smile played on the lips is less difficult of acceptance by the criticized person and, many times, it will have a stronger and lasting effect than a criticism
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
a behavior truly operates. The scientific methods provides convincing evidence because the scientists use the events în nature aș the basis for studying behavior and see how differ from nonscientific approaches. Most facts observed în psychology are behaviors: verbal behavior, nonverbal communication, psychological activity and șo on. Chapter four, Organizing a Research Experiment, describes how a research article is created by demonstrating what goes into the manuscript for a research report. The organization of a research report follows the logical order
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
pe zeci de experimente, ea readuce în discuție importantă unor varii elemente aparent anodine, dar cu o contribuție imposibil de neglijat în procesul de persuasiune.Sunt descrise atât celebrele prețuri psihologice cât și modul în care muzica, mirosul, culorile, comportamentul nonverbal al vânzătorului pot duce la implementarea unei strategii eficiente de vânzare. Cartea este presărată și cu diverse rețete psihologice, cu mesaje și tehnici de influențare. Lucrarea debutează cu un cuvant înainte în care autorul evidențiază importantă și forță factorilor cognitivi
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de argumentare pe parcursul ședinței și pentru a determina reacțiile acestuia față de ședința terapeutică. Când a fost cazul, terapeutul și-a modificat comportamentul ca răspuns la feedback-ul primit. Pe parcursul ședinței, terapeutul a fost foarte abil în provocarea feedbackului verbal și nonverbal din partea pacientului și în exprimarea răspunsului la acesta (de exemplu, a stimulat exprimarea reacțiilor pacientului față de ședință, a verificat sistematic înțelegerea aspectelor abordate, a contribuit la sumarizarea punctelor esențiale la finalul ședinței). 3. COMPREHENSIUNEA În repetate rânduri, terapeutul nu a
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]