2,642 matches
-
din brațe nevasta”. Influența lui Bacovia poate fi trasată nu doar în atmosfera și imagistica versurilor, dar și în supralicitarea lirismului prin sarcasm, patetism și expresivitate excesivă. Oscilând între poza damnării și tonalitatea elegiacă, poetul rămâne programatic contestatar, fixând în notații dramatice - chiar dacă adesea teatrale - o dureroasă marginalizare: „În fuga lor, toți oamenii Cetății/ Călcau, nepăsători, pe trupul meu bubos,/ Lăsându-mă, sfârșit și rupt, pe jos./ Îngrozitoare, ghearele singurătății/ Rupeau din răni fâșii de carne crudă,/ Și nimeni nu voia
CORLACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286417_a_287746]
-
prima și ultima-nvățătură e moartea”; „numai cel ce ignoră știe să uite”. În Manualul bunului singuratic (1997), sunt cultivate strategii lirice diverse: de la nostalgia cuvântului primordial la sublimarea metaforică și aforistică concentrată, de la sentență la parabolă și monolog, de la notația concentrată la invocația amplă. Retractilitatea contemplativă se întâlnește cu firescul răbufnirilor de orgoliu poetic, descinderile în necunoscut își găsesc reversul într-o profundă stare de însingurare, iar aceste două pulsiuni opuse sunt conciliate în intensitatea emoțională a versurilor. Fire romantică
CORBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286412_a_287741]
-
poetice, obținută prin intelectualizare, prin dezinteriorizare, prin captarea de priveliști ale existenței obiective, mai cu seamă urbane, prin profesarea, în consecință, a poeziei-reportaj, menită să procure nu emoții, ci senzații. Refuzând atât elaborarea după reguli cât și confidența, poeții practică notația de senzații, coerente sau disparate, stârnite de spectacolul vieții curente, spectacol ce include, prin transfigurarea realului în conștiință, nebănuite frumuseți. Așa procedează, exemplar (dar nu în textele „constructiviste”), Ion Vinea, revărsând „prundiș” de figuri, construite altfel decât o cer poeticele
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
comentariu deviat și subtil ironic: „A primit să stea în intimitatea oului de furat. Mecena național: pozează pentru Grigorești. / Agricultor în orele libere, îngrașă pământul. / În raport cu taurul, e pur și simplu o vacă. / Iar după mamă e supus elvețian” (Boul). Notații aforistice, asocieri neașteptate sunt placate pe texte scrise deja sau pe un univers domestic. Pagina e încărcată cu viniete executate cu minuție și har. Cea mai bună caracterizare îi aparține lui G. Călinescu: „Jules Renard, tratat în maniera Urmuz”. SCRIERI
COSTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286442_a_287771]
-
personaj al presei bucureștene din ultimii treizeci de ani, publicând enorm, pestriț, când bonom, când acid, pe o scală extrem de întinsă, de la reflecții de moralist dezabuzat, la tablete fotbalistice, de la considerații despre triumful energiilor staliniste până la eseuri despre Charlie Chaplin, notații despre Isaac Babel, Leon Troțki, Arthur Koestler și Albert Camus, trecând prin gastronomie, hipism, ciclism, melomanie, cinefilie, cu Caragiale și calamburul la butonieră, într-o nonșalanță tipică intelectualului de stânga, pentru care idealurile nu sunt altceva decât o perpetuă mirare
COSASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
deputat în 1859, este numit apoi ministru ad-interim la Departamentul Dreptății și ministru al Cultelor. În 1882 a devenit membru de onoare al Academiei Române. Debutul lui C. se leagă de „Curierul românesc” al lui I. Heliade-Rădulescu, unde în 1847 publică notații satirice în proză și cronici teatrale, urmate de versuri patriotice, apărute fie aici, fie în „Pruncul român”, „Popolul suveran” ori în „România viitoare” și „Republica rumână”, reviste scoase la Paris de emigrația română. Are un rol însemnat în înființarea societății
CREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]
-
cotidian dă substanța povestirilor din volumele Marele premiu (1983) și Pluta răsturnată (1990). Iluzia libertății (Circuitul tristeții în natură), iluzia erotică (Nimicuri femeiești), culpabilizarea (Faptul divers), cu fete care se pierd în tablouri, împlinindu-se în vis, dar și cu notația băiețoasă a prozelor cu mediu studențesc și „ceaiuri în gașcă”, umorul tandru și maliția bonomă dovedesc ceva mai mult decât simplul capriciu narativ al unei sensibilități poetice. SCRIERI: Lumină cât umbră, București, 1973; Spațiul de grație, București, 1976; Arcașii orbi
CRASNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286479_a_287808]
-
și din fosta Iugoslavie. Debutează publicistic în gazeta „Banatske novine” (Timișoara, 1967), iar editorial cu volumul în limba sârbă, Kad pucaju pupolci [Când plesnesc mugurii]. A publicat în limba română volumul Nemuririle ierbii (1984). În poezia de confesiune și de notație, bucolică în esență, ca și în versurile care interoghează asupra veacului și a civilizației moderne - construite, epic și epigramatic, în jurul câte unui simbol livresc, B. adoptă teme ale actualității literare, se încredințează mărturisirii, vorbește despre un spațiu de predilecție naturist
BARZIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285661_a_286990]
-
o semisomnolență în care instinctul vital alterat posedă nu știu ce încordată luciditate; materia în dezagregare are un fel de conștiință de sine, vizibilă în însuși propriul ei proces de dezatomizare; ea umple toată conștiința reflexivă a poetului, manifestată printr-o atentă notație. Oricâtă simplitate și stângăcie verbală dovedește lirica bacoviană, acestea sunt și semnele neîndoioase ale lucidității lui artistice; conștiința umană se prăbușește în reacții fiziologice, dizlocate, fără nici o putință de se ridica pe un plan egal sau analog, dar numai o
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
o gazetărie de atitudine, degajată de atonia și întunecările liricii lui monocorde. Reportajele vădesc și simpatie, și compasiune pentru dezmoșteniții soartei. Broșura Pacea universală perpetuă (1935), încropită împreună cu Crăciun C. Dronca, dovedește că poetul oltean are acces la utopie. În notațiile critice pe marginea unor scrieri literare, el preferă textele de substanță „natural emotivă”. În comentariul, cu ton panegiric, Poezia lui Al. T. Stamatiad (1937), criticul de circumstanță își varsă năduful pe felul de a scrie, „anarhic, arbitrar și absurd”, prin
BASSARABEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
din afara ciclului, dar ținând totuși de atmosfera lui), vânzătorul de bragă și „zaharicale”, rămâne nu doar o „nălucă” venind dintr-un timp dus, al copilăriei, ci și prilejul unei revărsări de materialitate, văzută cu o prospețime și o acuitate a notației senzoriale care fac din relieful și vibrația picturală a detaliilor „metafora” unei bucurii a concretului, așa cum se oferă ea unei inocențe a simțurilor. Domnișoara Hus, ca o altă Pena Corcodușa, din alt „veac”, este, pe linii încercate până la un punct
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
aceea enunțată de poetul însuși, „stampe lirice”, în care muntele, turnurile, bruma sunt simboluri ale înaltului și purității glaciale, ale verticalității și solitudinii. După „fractura” (Ilie Constantin) proletcultistă, se revine la registrul contemplativ, solemnitatea rituală a rostirii, tonul elegiac, alături de notația meditativă, alegoria ironică, viziunile grotești. Poezia lui B. își adaugă un registru reflexiv, care se arată dominant, chiar și în incantațiile elegiace. Tema lirică principală este timpul, ca biografie și ca istorie. Locul reveriilor îl iau interogațiile fără răspuns, neliniștea
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
obișnuit îl dovedesc și cele opt proze, unitare ca stil și tematică, din volumul Iulia în iulie (1986). Prozatoarea nu își idealizează, dar nici nu își caricaturizează personajele, privite cu atenție, inteligență și umor. Lumea este reconstituită cu acuitate a notației realiste, prin acumularea detaliilor și printr-o rafinată tehnică a colajului. Din câteva trăsături sigure, B. schițează caractere și reface ambianța locurilor, din care se rețin unele interioare decrepit mateine sau străzile Bucureștiului, cu atmosferă uneori stranie, evocate și în
BITTEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285751_a_287080]
-
patos reținut, de vervă și umor, portretele beneficiază de tușe rapide și decise. Pentru istoria literară, deosebit de importante sunt amintirile privitoare la Urmuz. Portretistul dispune de un simț ager al observației și de capacitatea de a surprinde esențialul unei existențe. Notațiile includ, fără ostentație, calități și defecte omenești, oferind deseori date inedite asupra unor personalități care au decis destinele teatrului românesc sau ale literaturii naționale. Considerarea critică a operei lui C. relevă un scriitor inegal, oscilând între realizări superlative și însăilări
CIPRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286273_a_287602]
-
și explica unele procese tehnologice prezentate sub formă de scheme sau sub forma unor imagini ce redau secvențe dintr-un proces tehnologic sau dintr-o procesualitate fizică desfășurată În laborator. În același mod, prin activitatea dirijată desfășurată În clasă (prin notații și figurări la tablă) se formează la elevi capacitatea de a citi modelele structurale prezentate În manual. În manualele de fizică avem prezentate multiple imagini. În funcție de modul În care elevii vor fi Învățați să urmărească adecvat sensurile acestor imagini - să
Aspecte metodice în realizarea lecțiilor de fizică, în vederea îndrumării activității independente a elevilor. In: Învăţământul românesc în context european by Coman Marian () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2354]
-
actori instituționali; -funcția predicatului: asigurarea, pe un orizont de timp previzibil, împotriva formării de cercuri vicioase (pe baza reacțiilor de tip feed-back pozitiv), atât în sensul creșterii proceselor economice cât și în sensul scăderii lor; 3. Gradul de dominanță fiscală notația predicatului: DFfbME ; -definiția predicatului: prevalența, în materia politicilor de ajustare macroeconomică, a regulilor și țintelor fiscale, în raport cu obiectivele și țintele monetare; -funcția predicatului: corelarea dinamicii ofertei de monedă (adică a surselor monetare) cu dinamica deficitelor sectorului public; C.2. Sistemul
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
garanție. Este bazat pe o ambivalență fatală, o dialectică nesigură a cantității, pe limba încîlcită a lui Esop. O singură certitudine: nu există progres fără distrugere. Ceva s-a pierdut din gîndirea simbolică multidimensională a societăților dinaintea apariției scrisului cu notație fonetică, este evident, dar cîștigul mnemotehnic a fost de atunci încoace considerabil. Scrisul a adus încă de la început supunerea analfabeților față de cei cu știință de carte, dar a venit și cu o posibilitate de emancipare ulterioară prin alfabetizarea celor dintîi
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ce recomandă, fără dubii, progrese în chirurgia ginecologică. Cu toate acestea, nu intenționez să dezvolt aceste subspecialități în această carte. Până și publicul "laic" mai mult dar, mai ales, mai puțin avizat, posedă "cunoștințe" în domeniu. Mi-am propus câteva notații despre chirurgia "clasică", principiile sale rămânând valabile. Nu știu cât, dar progresele considerabile nu le vor elimina. De aceea trebuie respectate, obligație ce revine medicilor dar, într-un fel cu totul special privind și publicul, care în ultimă analiză rămâne beneficiar. Bineînțeles
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
scală nominală. O variabilă ordinală poate fi transformată în una numerică folosind procedura AUTOMATIC RECODE sau folosind COMPUTE IF. În unele cazuri, când avem numere foarte mici sau foarte mari, ieșirea (în fișierul de reazultate Output) poate fi exprimată în notații științifice cum ar fi 5E+5 sau 2.7E-4. Numărul exponențial (+5, -4 în acest exemplu) ne spune cât de mult să mutăm locul zecimalei pentru a obține numărul în formă normală. Dacă exponentul este pozitiv, săgeata zecimală este mutată
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
normală. Dacă exponentul este pozitiv, săgeata zecimală este mutată la dreapta și dacă este negativ, este mutată la stânga. Deci 5E+5 înseamnă că începem cu 5.00 și mutăm săgeata zecimală 5 locuri la dreapta astfel încât numărul este 500000.00. Notația științifică 2.7E-4 înseamnă că începem cu 2.7 și mutăm zecimala 4 locuri la stânga astfel încât numărul este 0,0027. Versiunile mai noi de SPSS cer automat și încadrarea variabilei într-unul din tipurile nominal, ordinal și cantitativ (de raport
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
centrală a unei variabile și variația indică gradul de dispersie (sau variabilitate)26. Media = ∑(Xi) / N (i = 1, 2, ..., N) = E(X) = [3] Variația = ∑[Xi E(X)]² / N (i = 1, 2, ..., N) = E[X E(X)]² = Vx [4] Vom folosi notația E ca o prescurtare pentru suma tuturor valorilor și împărțirea acestei sume la numărul total de cazuri. Dacă variabila este distribuită normal, atunci aceste două teste statistice sunt suficiente pentru caracterizarea distribuției probabile a variabilei. Cele 5 variabile din exemplul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
b1F + d1U1]² (fiecare este obținută exprimându-l pe X1 în termenii variabilelor de bază) = E[b1²F² + d1U1² + 2b1d1FU1] Constantele pot fi extrase după cum urmează: = b1²E[F²] + d1²E[U1²] + 2b1d1E[FU1], ceea ce ne permite să recunoaștem faptul că termenii asociați cu notația presupusă au fost definiți ca variație sau covariație. Din acest motiv, variația poate fi descompusă după cum urmează: = b1²Var(F) + d1²Var(U1) + 2b1d1Cov(F,U1). [8] Ecuația 8 este formula generală care se referă la cazul în care o variabilă este
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
A.A.S.), Guide de l’UNESCO pour les professeurs de sciences (1981) stabilește o listă de 13 procese specifice științei, care urmează să devină, În același timp, tehnici de lucru În Învățământ și obiective de realizat. Acestea sunt: observarea, clasificarea, notația numerică, măsurarea, stabilirea de raporturi spațio-temporale, comunicarea, predicția, deducția, definițiile operaționale, formularea ipotezelor, interpretarea datelor, identificarea și controlul variabilelor și experimentarea. Unele dintre aceste operații prefigurează o serie de metode specifice, așa cum sunt: metoda observației, metoda experimentului de laborator și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pentru simplificare, se vor utiliza datele de la modelul anterior. 3. Se evaluează atractivitatea segmentelor strategice identificate, după cum este ilustrat în tabelul 9.2. Tabelul 9.2 4. Poziția fiecărei unități strategice de afaceri este evaluată în tabelele 9.3-9.8. Notația poziției competiționale este făcută pe scara următoare: • foarte slabă: 0; • slabă: 1; • mai degrabă slabă: 2; • medie: 3; • mai degrabă tare: 4; • tare: 5; • foarte tare: 6 Tabelul 9.3 Tabelul 9.4 Tabelul 9.5 Tabelul 9.6 Tabelul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
să se influențeze reciproc și să facă schimb de idei. Tabelul 16.2. Întrebări și ipoteze legate de modul în care domeniul afectează rata creativității 1. Cum sunt înregistrate informațiile? Cu cât este mai limpede și mai precis sisemul de notație, cu atât se asimilează mai ușor cunoștințele existente și se face pasul următor către inovare. 2. Cât de bine integrate sunt informațiile din acel domeniu? Dacă informațiile sunt foarte integrate, s-ar putea să fie greu de modificat; însă, dacă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]