2,627 matches
-
o sănătate deplină, am Încercat să mă Întorc din nou la Alep; Însă În timpul ultimului popas făcut Înainte de a ajunge acolo am căpătat febra În același loc În care mă vindecasem și, lucru curios, ulterior am găsit În jurnal o notiță conform căreia aceasta s-a Întâmplat chiar În ziua În care ea s-ar fi declanșat dacă n-aș fi părăsit localitatea. De aceea, În timpul șederii mele aici, febra mi-a fost un tovarăș permanent - dar Îndată ce mi-am luat
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
din Cluj, traduce poemul Dora de Alfred Tennyson, I. Macaveiu semnează articolul Fabula și fabuliștii români; este recenzată Orizont și stil, cartea lui Lucian Blaga. Cât privește comentariile despre proză, Emil Precup, folosind date comunicate chiar de scriitor, alcătuiește o notiță biobibliografică Ion Agârbiceanu, iar din „Falanga” se reproduc informații despre Liviu Rebreanu. Elevul Grigore Caraba încearcă o dramatizare după O făclie de Paști de I. L. Caragiale, tot el dând drama în cinci acte Mira, fată de-mpărat. Sunt inserate, în
SCANTEIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289533_a_290862]
-
naționale, Cernăuți, 1890; Mișcări culturale și literare la românii din stânga Dunării, în răstimpul de la 1504-1714, Cernăuți, 1897; Familia Sbiera, după tradițiune și istorie și amintiri din viața autorului, Cernăuți, 1899; O pagină din istoria Bucovinei, din 1848-1850, dimpreună cu niște notițe despre familia Hurmuzachi, Cernăuți, 1899; Contribuiri pentru o istorie soțială cetățenească, religionară bisericească și culturală literară a românilor, de la originea lor încoace până în iuliu 1504, Cernăuți, 1906; Grigoriu Ureche. Contribuiri pentru o biografie a lui, București. Culegeri: Povești poporale românești
SBIERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
literară este cea cuprinsă în „sentinții”, unde autorul vorbește despre patria ce trebuie iubită și pentru care e nevoie de multă silință. S. amintește aici despre obârșia romană a locuitorilor țării. La a treia ediție, din 1836, manualul conține și notițe despre geografia celor cinci continente, iar în retipăririle din 1842 și 1846 se aduc lămuriri mitologice privind numele zilelor săptămânii, note de istorie românească generală și chiar versuri despre trecutul îndepărtat al românilor. A doua lucrare a lui S. este
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
N. Pora, H. Coșoi, Ion Minulescu (Ploaie de primăvară), Mihail Lungianu, Ernest Poldi, Adrian Maniu (Parabola săracului bogat). Cu publicistică sunt găzduiți Emil Isac, care în perioada neutralității României ține și o rubrică de „impresii de război” și una de „notițe”, I. Ludo (rar, o cronică ieșeană), Geri Spina, A. de Herz, Ion Vinea (Inspectorele artelor), Ion Costin, N. I. Porfiriu, F. Aderca (Parisul în 1914 și o rubrică „Desacorduri”, cu o patetică evocare a culpei evreiești în Rugăciune). Un supliment al
SEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289588_a_290917]
-
scrieri în proză Ruxanda Berindei Mavrocordat (Tania), Aurel Ganea (Jocul servietelor, Cazul Marienfeld), Paul B. Marian - sub pseudonimul Ion Albotă (Fedor, clownul trapezist, Un domn bine în tramvai, Iubire tristă). Altă rubrică permanentă, „Caleidoscop intelectual”, conține în primii ani scurte notițe (nesemnate, de obicei) despre aparițiile editoriale și evenimentele culturale mai importante. Cu timpul comentariile devin mai substanțiale, iar subiectele alese reflectă chestiunile de interes ale momentului. V. Damaschin e prezent cu însemnări intitulate Anul literar, Rainer Maria Rilke, Literatura religioasă
SEARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289589_a_290918]
-
Foaia poporului român”, Ș. cultivă interesul pentru folclor, promovând totodată și literatura originală menită să contribuie la culturalizare. Acestui deziderat încearcă să îi răspundă și succintele prezentări făcute unor cărturari ca G. Barițiu, Timotei Cipariu, B. P. Hasdeu, Al. Hurmuzachi, notițele istorice despre Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș, precum și multe din articolele apărute în rubrica „Sfaturi practice pentru oamenii de la țară”. Poeziile publicate în Ș., variate ca tematică, dar de un nivel artistic scăzut
SEZATOAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289655_a_290984]
-
Finis), Eugeniu Sperantia, D. Karnabatt, Barbu Solacolu, Alexandru Colorian, Mihail Cruceanu ș.a. Cu toții sunt socotiți de Mihail Cruceanu poeți simboliști, creatori ai „adevăratului vers liber”, în articolul dedicat volumului Din trâmbițe de aur al lui Al. T. Stamatiad. La rubrica „Notițe” sunt consemnate cu regularitate aparițiile revistelor „Vieața nouă” și „Versuri și proză”. Un articol al lui Al. Macedonski, Criteriile în literatură (1/1913), stabilește câteva repere „pentru formarea unei opinii publice literare”: limba (ajunsă la o treaptă de echilibru) și
SARBATOAREA EROILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289491_a_290820]
-
data aniversării sale, sau a unei persoane apropiate, vârsta cuiva din familie sau a unui prieten, cifra care îi poartă noroc, etc.) Va trebui să bareze aceste cifre, tinând minte semnificația pe care le-a acordat-o. Este interzisă luarea notițelor. Cu siguranță vor fi cifre care vor rămâne nebarate... Într-o a doua etapă, fiecare dintre elevii participanți va trebui să bareze cifrele rămase, întrebându-i pe ceilalți elevi semnificația cifrelor pe care nu le-au putut bara. Ei vor
ACTIVITǍŢI LUDICE DE CAPTARE A ATENŢIEI ELEVILOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Istrati Liliana – Florica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_907]
-
să se determine ce principii directoare conduc la folosirea uneia sau alteia dintre metodele de predare. Metodele de predare se împart în două mari categorii: metoda pasivă în care formatorul le furnizează elevilor informații pertinente pentru sopul lecției, aceștia iau notițe și în limita timpului disponibil pun întrebări. Metoda activă în care profesorul utilizează metode care permit interacțiunea cu participanții și punerea în practică a unor aptitudini. Principalele metode pasive sunt demonstratiile realizate de catre profesori, expunerile cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale, examinarea conținuturilor
CUM DETERMINĂM STILUL DE PREDARE POTRIVIT?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cristina Hîncu, Agachi Luminiţa () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_900]
-
înainte, în interacțiunile dumneavoastră zilnice cu personalul de specialitate. Înainte de vizita la medic, este bine să vă notați pe o hârtie întrebările pe care ați dori să i le adresați. De asemenea, v-ar putea fi de folos să luați notițe în timpul discuției cu doctorul sau chiar să înregistrați această conversație. Mulți pacienți preferă să fie de față și un membru al familiei sau un prieten (care să ia parte la discuție, să ia notițe sau doar să asculte). DISCUȚIILE CU
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
putea fi de folos să luați notițe în timpul discuției cu doctorul sau chiar să înregistrați această conversație. Mulți pacienți preferă să fie de față și un membru al familiei sau un prieten (care să ia parte la discuție, să ia notițe sau doar să asculte). DISCUȚIILE CU ALTE PERSOANE Dacă ați discutat opțiunile de tratament cu medicul dumneavoastră, veți dori probabil să conversați despre aceste probleme cu familia și prietenii, personalul medical, asistenții sociali sau cu consilierul dumneavoastră spiritual ori preotul
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
un document; să culeagă, să trieze, să claseze informațiile; să facă un rezumat (generalizare, suprimare, ... ), un plan, o sinteză, o expunere; să facă și să citească un tabel, un grafic, o schemă (plecând de la date scrise sau orale); să ia notițe: să distingă esențialul de accesoriu; notițe structurate (clasate, numerotate); să-și organizeze munca personală: să-și chibzuiască timpul, să-și planifice munca la domiciliu: nu în salturi, ci distribuită în funcție de importanță de-a lungul întregii săptămâni; să lucreze corect cu
O altă viziune asupra transdisciplinarităţii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ungureanu Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1188]
-
să claseze informațiile; să facă un rezumat (generalizare, suprimare, ... ), un plan, o sinteză, o expunere; să facă și să citească un tabel, un grafic, o schemă (plecând de la date scrise sau orale); să ia notițe: să distingă esențialul de accesoriu; notițe structurate (clasate, numerotate); să-și organizeze munca personală: să-și chibzuiască timpul, să-și planifice munca la domiciliu: nu în salturi, ci distribuită în funcție de importanță de-a lungul întregii săptămâni; să lucreze corect cu instrumentele personale de lucru (texte, clasoare
O altă viziune asupra transdisciplinarităţii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ungureanu Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1188]
-
traduce Spionul prusian de V. Valmont, iar din poezia franceză transpune G. Dem. Teodorescu (V. Hugo, André Chénier, Alphonse de Lamartine și Alfred de Musset). Revista are o rubrică de bibliografie susținută de Laurian, cuprinzând scurte prezentări de cărți sau notițe polemice, de obicei antijunimiste. Un N. F. Bădescu recenzează romanul Fulga de Gr. H. Grandea, iar Anghel Demetriescu scrie despre o dramă a lui Antonin Roques, Constantin Brâncoveanu. G. Dem. Teodorescu publică un studiu despre literatura latină și altul despre
TRANZACŢIUNI LITERARE SI STIINŢIFICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290243_a_291572]
-
va iscăli Ion Horia Munteanu, T. nu își va fi terminat studiile universitare, sperând să își câștige existența din scris. Debutează relativ devreme, în ianuarie 1928, cu proză, la „Albina”. În anul următor scoate împreună cu Grigore Ancu minuscula și efemera „Notițe”, după care intră în redacția ziarului „Epoca”. Cu același prieten, semnează un eseu-manifest - Legea poeziei pure (1930) - și cinci plachete: Amorul în noapte (1930), Esodul (1931), Anathemă (1931), Poem simfonic (1931), Ars poetica (1931). Cei doi vor fonda, cu alți
TREBONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290244_a_291573]
-
ține să publice nu numai în periodice atacuri violente, nedrepte, la adresa lui Lazăr Șăineanu, care își au sursa nu atât în competența lexicografică a lui U., autor al unui dicționar francez-român (1897), cât în porniri șovine. Într-o suită de cronici, notițe umoristice, portrete caricaturale și parodii, U. se arată un observator care, într-un crochiu vioi, dezinhibat, surprinde ridicolul unor personaje și situații ale zilei. Anomalii de tot felul, puzderie de subiecte îi sunt oferite de experiența omului de lume și
URECHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290375_a_291704]
-
sunt alese din viața pitorească a mahalalei bucureștene. Cu nuvele a mai colaborat Al. Vlahuță. Din 27 septembrie 1899 începe să scrie la U. I. L. Caragiale, atras de contractul avantajos propus de Cazzavillan, și dă, de două ori pe săptămână, Notițe critice, în care se ocupă de cele mai variate chestiuni politice și culturale. Sub același generic include și prozele pe care în 1901 le va înmănunchea în volumul Momente. Luigi Cazzavillan murind în 1903, mai mulți ani gazeta nu va
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
la adresa mitropolitului primat Ghenadie), cu cronici, note literare și proză. Primul articol, Principii și vaccină, iscălit L., îi este publicat la 16 februarie. Caragiale continuă aproape în fiecare număr cu alte contribuții, intitulate Culisele chestiunii naționale, Galantomiile lui Ghenadie sau Notițe literare; tot ale lui sunt o tălmăcire din Mark Twain (Poșta redacției), însemnările apărute sub titlul Săptămâna ș.a. Iscălindu-și publicistica politică mai ales cu litera X, directorul, G. Panu, scrie și cronici literare sub inițiala G. El se arată
ZIUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290743_a_292072]
-
timpului este al lui Mircea Eliade, „elev la Liceul «Spiru Haret»”, cu articolul Dușmanul viermelui de mătase în numărul 51/1921, urmat de schița onirică Cum am găsit piatra filosofală și de o prezență repetată în 1922 și 1923 cu notițe și însemnări de amator naturalist (Din lumea animală), chimist (Istoria culorilor naturale) și entomolog (Câțiva gândaci folositori, Secretul viespilor solitare), de cercetaș activ (Vălenii de Munte, Cernăuții, Constanța, Viața în tabără), la care se adaugă o bucată literară, Amintiri din
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
dar, pe măsura ce înaintează în vârstă va fi mai restrâns pentru că elevul va fi deprins să lucreze singur, să efectueze temele fără alt sprijin. Accentul va cădea pe inițierea elevului în tehnicile muncii intelectuale, a studiului după manual și notițe, a utilizării dicționarelor, atlaselor, hărților și a altor resurse, pe necesitatea creării unor deprinderi de muncă organizată și sistematică. Învățându-l pe elev cum să învețe, familia îi va fi de un real ajutor și treptat, se va deprinde să
ATRIBUȚIILE FAMILIEI ÎN PROCESUL EDUCAȚIEI MORALE ŞI ŞCOLARE A TINEREI GENERAȚII. In: Arta de a fi părinte by Teodora Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1416]
-
disciplinei / disciplinelor, abilitățile, competențele și interesele acestora. Proiectarea cuprinde cele două elemente, atât scopul cât și contextul, dar în plus și conținutul care trebuie ales cu multă grijă dintr-o multitudine de posibilități: -unele din temele pentru acasă -unele din notițele luate în clasă extemporalele -planșele de la abilități practice sau educație plastică -obiectele utilizate în cadrul orelor de matematică (ex: metrul tâmplarului, ceasul, figuri geometrice) -casete audio cu înregistrarea probelor orale la care a fost supus elevul. La clasele I-IV cel
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
Își amintesc ceea ce scriu și citesc • Le plac prezentările și proiectele vizuale • Își pot aminti foarte bine diagrame, titluri de capitole și hărți • Înțeleg cel mai bine informațiile atunci când le văd Sugerați elevilor strategii pentru stilul de învățare vizual! • Luați notițe! Cea mai eficientă cale pentru o învățare de lungă durată. • Priviți persoana cu care vorbiți! Vă ajută la concentrare asupra sarcinii de învățare. • Alegeți un loc de învățare liniștit! Dacă este necesar puteți folosi căști, pentru a nu vă distrage
TEHNICI DE ÎNVĂŢARE EFICIENTĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mereuţă Mariana, Caramarcu Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_889]
-
muzică liniștită «soft». • Dacă nu ați înțeles ceva din ceea ce a spus cadrul didactic, întrebați-l politicos dacă vă poate repeta sau explica din nou. • Cei mai mulți cu acest stil de învățare învață cel mai bine singuri. Când învățați luați multe notițe și explicați-le detaliat, în josul paginii. • Dacă folosiți notițele altcuiva, rescrieți le, dați-le o notă personală! Îți vei aminti mult mai bine! • Utilizați marcatoarele, culorile pentru a sublinia ideile principale! Înainte de a începe o sarcină/ temă pentru acasă stabiliți
TEHNICI DE ÎNVĂŢARE EFICIENTĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mereuţă Mariana, Caramarcu Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_889]
-
ceea ce a spus cadrul didactic, întrebați-l politicos dacă vă poate repeta sau explica din nou. • Cei mai mulți cu acest stil de învățare învață cel mai bine singuri. Când învățați luați multe notițe și explicați-le detaliat, în josul paginii. • Dacă folosiți notițele altcuiva, rescrieți le, dați-le o notă personală! Îți vei aminti mult mai bine! • Utilizați marcatoarele, culorile pentru a sublinia ideile principale! Înainte de a începe o sarcină/ temă pentru acasă stabiliți-vă obiectivele și scriețile. Afișează-le! Să fie cât
TEHNICI DE ÎNVĂŢARE EFICIENTĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mereuţă Mariana, Caramarcu Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_889]