781 matches
-
vioară). Celălalt fiu al lui Culici, vioristul, solistul și chitaristul Gheorghe Puradici zis Dițu (n. 1911 - d. 1979) a avut și el propria orchestră, formată din Elena Julea (chitară și voce), Gheorghe Gujin (braci ) și Constantin Ciobanu (țambal). În zona Novaci, la Polovragi și Baia de Fier a activat în special formația vioristului Vasile Pobirci zis Ică (n. 1926), fiul lăutarilor runcani Vasile și Ilinca Pobirci. Inițial a cântat cu părinții la Runcu, iar din 1951, prin căsătoria cu Mia, fiica
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
activat în special formația vioristului Vasile Pobirci zis Ică (n. 1926), fiul lăutarilor runcani Vasile și Ilinca Pobirci. Inițial a cântat cu părinții la Runcu, iar din 1951, prin căsătoria cu Mia, fiica lăutarului Grigore Gâlcă, s-a stabilit la Novaci. Din banda sa au mai făcut parte: soția sa, Mia (chitară și voce), Gheorghe Gujin (braci) și Iosif Porumbescu (bas). După moartea soției, acesta s-a mutat la Târgu Jiu, căsătorindu-se cu Elisabeta Bobirci. A continuat să cânte la
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
căutate de public. Altă orchestră cunoscută a fost cea a lui Ion Mornea (n. 1939), viorist din Hirisesti. Din formația sa făceau parte: soția Maria Mornea, zisă Oana (chitară și voce), Serghe Ștefănoiu (vioară) și Costică Cazacu (bas). Actualmente în Novaci mai cântă formația vioristului Florin Chirițoiu (n. 1973), care mai are în componență pe Vișan Holtea (acordeon și orgă) și frații Marius Plotogea (saxofon) și Dorel Plotogea (clarinet). Un oraș plin de muzicanți a fost și Cărbuneștiul. La începutul secolului
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
câteva au fost înregistrate ori publicate în culegeri. Astfel, un aspect aparte l-a constituit, încă, existența vuvarilor (a interpreților din vuvă - tamburină). Vuvarii au dat o notă aparte cântecelor de pe Amaradia. Instrumentul a mai fost întâlnit pe Gilort, la Novaci si la Turburea, iar la Arcani s-a făcut acompaniamentul pe baniță, probabil înaintașa vuvei. O parte din bijuteriile folclorice de pe Amaradia au fost descoperite, culese și înregistrate numeroase balade de Constantin Brăiloiu, perioada cercetărilor dintre 1938-1939. Lăutarii de pe Amaradia
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
B. Lucrări monografice · "Monografia sociologică a județului Mehedinți", Editura Beladi, Colecția ”Cercetări sociologice de teren”, Craiova, 1999, 232 p. · "Monografia sociologică a orașului Târgu-Cărbunești", Editura Beladi, Craiova, Colecția ”Cercetări sociologice de teren”, Craiova, 1999, 192 p. · "Monografia sociologică a orașului Novaci", Editura Beladi, Colecția ”Cercetări sociologice de teren”, Craiova, 2000,186p. · "Sociologia românească în secolul al XX-lea (1901-2000). Bibliografie tematica. Autori", Craiova, Editura Beladi,2001,340 p · "Monografia sociologică a orașului Băile Govora", Craiova, Editura Beladi, Colecția ”Cercetări sociologice de
Dumitru Otovescu () [Corola-website/Science/335671_a_337000]
-
După depunerea ouălor, viermii pier. Timpul de ședere a parazitului la pasărea acvatică este foarte scurt (2-5 zile) și trecerea formei plerocercoide la ligula matură este de asemenea foarte scurt. Ligula este agentul patogen al ligulozei la pești (crap, caras, novac, cosaș) și produce mari pagube în crescătoriile de crapi, pe care îi omoară, mai ales datorită faptului că prin masa lor enormă paraziții împiedică circulația sângelui, provocând atrofia mușchilor și a altor organe și provoacă anemieri puternice. Atrofierea glandelor sexuale
Ligula intestinalis () [Corola-website/Science/333658_a_334987]