646,935 matches
-
1950 sub acuzația de convenție burgheză, umanizează, printr-un aparent derizoriu efect de realitate, o colonie de personaje participante la doar două categorii biografice: eroi sau antieroi; prin cvasiinvizibilitatea ei, toposul muștei revine la sugestia unei absențe obsedante, iar prin numărul infinit pe care-l sugerează, generic, musca, se referă la cel mai banal și, deci, autentic cotidian. Dacă în Lac detectivul Chopin se folosește de muște cărora le implantează microfoane, musca apare, puțin mai tîrziu, tematizată în registru obligat ironic
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
fragil ne-a marcat ca și cînd am fi pierdut o rudă sau un foarte apropiat prieten, ca și cînd am fost cu toții artiștii circari din copilăria ei, sau colegi întîrziați de școală, sau călători prin lumi fără de lume cu numere periculoase de acrobație, parteneri la teribila aventură a existenței asumată fierbinte, contra cronometru. Un salt mortal și... Aglaia Veteranyi a dispărut de sub cupola vieții. O vreme n-am mai avut poftă de aventuri. Scriitura ei, ca și structura romanului De ce
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
în mămăligă, în traducerea amintită a Norei Iuga, apărut în 2002, iar Radu Afrim semnează regia spectacolului cu același titlu, de la Teatrul Odeon, după o dramatizare proprie a cărții Aglajei Veteranyi. O premieră despre care s-a scris și în numărul trecut. Însemnările de aici nu se doresc o completare, ci doar poate o altă perspectivă. Mai implicată. O plasare altfel față de un destin, față de carte, de spectacol, de un demers al unui regizor tînăr, care lucrează pe un text dificil
Dumnezeu e trist by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13826_a_15151]
-
realitate ar contrazice teza creaționistă dînd apă la moară darwinismului. l În Literele pe aprilie, citim un fragment din Marin Preda și mitul omului nou, un studiu al lui George Geacăr din care România literară publică ea însăși, chiar în numărul de față, capitolul despre povestirile de la debutul scriitorului. Un punct de vedere curajos și nou, care pe mulți îi va surprinde. Poate și pe vreun editor dispus să sacrifice niscaiva bani spre a tipări studiul într-o carte. l Semnalăm
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
să sacrifice niscaiva bani spre a tipări studiul într-o carte. l Semnalăm o publicație foarte frumoasă grafic și plină de interes pentru iubitorii, ca și pentru cercetătorii cărții: Revista Bibliotecii Na}ionale a României. Avem în față primele două numere pe 2002, al optulea an de apariție al revistei. Nu știm exact cum se difuzează. Dar credem că merită s-o căutați. l Un număr, ca de obicei, îngrijit alcătuit și cu numeroase lucruri de citit este 530 al Dilemei
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
și pentru cercetătorii cărții: Revista Bibliotecii Na}ionale a României. Avem în față primele două numere pe 2002, al optulea an de apariție al revistei. Nu știm exact cum se difuzează. Dar credem că merită s-o căutați. l Un număr, ca de obicei, îngrijit alcătuit și cu numeroase lucruri de citit este 530 al Dilemei. Tema: Violența în familie. Se putea ceva, vai, mai actual? Dlui Pleșu i se reia un editorial de acum exact 10 ani. Despre omul fără
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
salvat pe M.H. Maxy de la dizgrație, desenul lui Jules Perahim dedicat lui Lenin a avut cea mai lungă viață din toate, iar portretul făcut de Steriadi ,,Academicianului A. Toma" a fost dat uitării odată cu poetul. l În Via}a româneasc|, număr dublu, aprilie-mai, dl Iulian Boldea are inspirata idee de a grupa trei articole despre cărți ale unor importanți autori români din diasporă (Monica Lovinescu, Virgil Ierunca și I. Negoițescu). Scandal cu tulnic la prefectură Cu cîteva luni în urmă presa
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
robuste, altele insinuatoare în succesive motive de înălțare sau expiație ale scrisului lui Ioan Slavici. Cel mai dur în rostogolirea argumentelor rămâne Pompiliu Constantinescu. Cel mai constant căutător de culmi ale creației se vădește G. Călinescu. Aproape că nu este număr al revistei ,,Studii și cercetări de istorie literară și folclor", în care el își trece rezultatele cercetării ulterioare Istoriei literaturii, să fie lipsit de lunecările sale în pământul reavăn al descoperirilor, imprimând multe adevăruri pregnanței date de el destinului lecturii
Nuvelele lui Ioan Slavici by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13820_a_15145]
-
care ilustrează tendințele uzului. Găsim repetîndu-se frecvent derivatul pizzar - "pizzar cu experiență" (RL 3875) , pe care l-a înregistrat recent Camelia Ușurelu într-un articol dedicat chiar acestui subiect ("Numele de profesiuni în limba română actuală. Exprimarea genului și a numărului", în volumul Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, coordonator Gabriela Pană-Dindelegan, EUB 2002). Modelul de derivare e productiv termenii intrînd, din punct de vedere semantic și formal, în paradigma lui bucătar, cofetar așa că putem găsi (căutat de un "Bar-restaurant") și
"Hosteri" și "hostessuri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13848_a_15173]
-
prost și că Bucureștiul nu e nici pe departe orașul făgăduinței, cum pare de la distanță. Nu vreau să exagerez importanța acestui tip de comunicare, dar ea mă face să cred că în cîțiva ani, odată cu creșterea în progresie geometrică a numărului de jucători pe computer se va schimba și profilul alegătorului autohton. Pentru X din București începe să fie mai important ce crede Y din Baia Mare sau ce îi spune Z din Botoșani, decît ce debitează politicienii. Deocamdată această lume e
Jocurile și solidaritatea pe computer by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13831_a_15156]
-
sedus pe mulți și am impresia că mulți poeți chiar cred că prin a pune pulă sau muie în poem reușesc un vers puternic. Cred că a scrie folosind limbajul sexual frust ar trebui să fie - de la sine - apanajul unui număr restrâns de poeți. Nu trebuie să fii neapărat Brumaru, dar e evident faptul că nu oricui îi e dat să scrie bine cu aceste, în fond, delicate cuvinte. Pentru că potențialul lor poetic nu vine din rezistența la prejudecată și pudibonderie
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
ecuației național-universal? S.V. - Considerarea în ansamblu a lucrărilor elaborate de universaliștii români, în temeiul metodologiei comparatiste, fie și cu unele goluri, întrucât o lectură absolut integrală este cel puțin dificilă, dacă nu imposibilă din varii pricini documentare, învederează reliefuri impunătoare. Numărul cu adevărat impresionant de volume de autor ori studii tipărite prin revistele de profil, profunzimea și diversitatea lor, indică nu o dată contribuții care au stârnit admirația specialiștilor din alte țări. S-a scris, despre ele în Polonia (Czlowiek i swiatopoglad
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
În acest registru stilistic al ridicolului sublim este scrisă întrega evocare, care reușește pentru o clipă să ni-l aducă pe Nichita Stănescu din neant, mai fermecător și mai verosimil decât transpare din exegezele cele mai savante. l În același număr al revistei, Valentina Tăzlăuanu scrie, cu o luciditate dramatică, despre starea de lucruri din Republica Moldova, corectând o observație făcută cândva de Emil Cioran: Într-o scrisoare de tinerețe, Cioran, care șezuse câteva săptămâni în Moldova (de dincolo de Prut), numea această
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
Mihai Floarea Adrian Păunescu pe postul "Realitatea" tv., vorbind despre virtuțile "Cîntării României" ("a lansat un număr uriaș de talente" etc. etc.), sindicaliști arborînd zîmbete complezente ce abia le camuflează lipsurile dentiției de tranziție; mutre de sărbătoare și microinterviuri cu inși gîngavi, unii purtînd pe cap șepcile proletare de odinioară, mă fac să retrăiesc stranii momente. Cînd
1 Mai muncitoresc by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13891_a_15216]
-
minciună - aceasta din urmă, înțeleasă în sensul de divertisment pascalian - este mai mult decît labilă. Era în firea lucrurilor, gîndurilor și cuvintelor ca Toma Pavel să ajungă la literatură: construcție din cuvinte. Temele recurente, fortuit sau nu, sînt trei la număr: Don Juan, Fedra, Mizantropul. Don Juan e legat, în opinia eseistului, de vraja pe care o exercită propriile-i cuvinte. Care întîi pun stăpînire pe subiectul enunțiator și de abia ulterior pe un mirat ascultător, pe o semilucidă ascultătoare. Seducătorul
Cuvinte despre cuvinte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13894_a_15219]
-
Înainte de D.I. Suchianu. * * * Așa cum am relatat, În anul 1920 Păstorel pleacă la Cluj unde-l ajută pe Cezar Petrescu la apariția revistei „Gândirea”. Aici scrie, Împreună cu Adrian Maniu, feeria În versuri „Rodia de aur” care este publicată În „Viața Românească” numerele 7, 8 și 9 și chiar este jucată cu succes În stagiunea din același an pe scena Teatrului Național din Iași. Aceiași „Rodie de aur” va fi și În repertoriul anului 1929 al Teatrului Național din București, sub directoratul lui
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
inedită de la Dante Aligheri” În anul 1931 și o a doua „Vin și apă” În 1936. Ambele cărți au fost elaborate datorită unui impuls anume, epigramistul propunându-și să atace cu săgeți epigramatice o anumită persoană sau situație. (continuare În numărul viitor)
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
cu care ne-au obișnuit edițiile de la Humanitas. S-a născut la Mizil, în 1967, a obținut un doctorat în filosofie la Univeristatea din București, după care a urmat numerose stagii de cercetare în străinătate. Le reproduc pe toate, pentru că numărul și sonoritatea lor sînt o să spun un truism o carte de vizită : Institute for Advanced Study in Humanities ( Edinburgh), Sigurdur Nordal Institute ( Reykjavik), Netherlands Institute for Advanced Studiy in the Humanities and Social Science ( Wassenaar); apoi burse Herzog August Bibliothek
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
1 mai reprezintă idealul suprem de bunăstare poate fi încă dusă cu vorba. Cu această categorie, perdantă la jocurile istoriei, nu mai e din păcate nimic de făcut. Mă întreb, însă, ce se va întâmpla peste doar câțiva ani, când numărul șomerilor și-al pensionarilor ne va covârși, iar nici un PIB de zece ori mai mare decât al României n-ar face față presiunii sociale. Va mai fi tânăra generație mult mai puțin sensibilă la patriotismele ieftine cu care actualii potentați
Paște cu Orwell by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13920_a_15245]
-
care nu știu să se împotrivească - să se creadă, fie și pentru o clipă, creatori? Spuneați acum vreo două decenii că actul critic este în primul rând creator. Pentru ce optați în prezent? EUGEN SIMION: Critica are, într-adevăr, un număr de concepte cu care operează, creează altele (noua critică și noua nouă critică au fost foarte productive în acest sens), dar ‘păsăreasca’ de care vorbiți este ridicolă. Atestă o incultură teoretică insuportabilă. Structuralismul și poststructuralismul au sombrat într-o terminologie
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
Nicolae Ioana Am făcut loc în numărul de astăzi al revistei noastre unei scrisori de la un cititor � pag. 30, în locul Cronicii tv.) care ne semnalează un fapt deosebit de grav care se petrece sub ochii noștri nepăsători: proliferarea unei imposturi tolerate de majoritatea specialiștilor. E vorba de
Despre o anumită impostură by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Journalistic/13919_a_15244]
-
Mihai Ungheanu consacrat soartei romanului Delirul de Marin Preda, care, în viziunea naționalistă a autorului studiului, ar fi fost victima unei cabale kominterniste, cu atașuri în presa culturală bucureșteană. Studiul dlui Ungheanu a văzut lumina tiparului în revista Argeș � numărul pe aprilie) de la Pitești condusă de dl Mihail Diaconescu, autor el însuși al unor cărți la care cititorul nostru se referă în scrisoare ca la exemple de pseudoștiință. Nu e, desigur, o întîmplare. Dl Ungheanu este recidivist în materie de
Despre o anumită impostură by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Journalistic/13919_a_15244]
-
dl Alexandru Vlad traduce admirabil un scurt text despre Paris al lui Henry Miller. l În OBSERVATOR CULTURAL nr. 167, un excelent pamflet al dlui Dan Ungureanu. Obiectul? Cartea dnei Viorica Enăchiuc despre care și România literară a vorbit în numărul trecut ca despre o impostură. Sprijinite de autoritățile comuniste, acest tip de lucrări pseudoștiințifice continuă să apară și azi pe fondul unor mentalități vechi și pernicioase. Ne bucurăm că specialiștii nu mai tac, socotind sub demnitatea lor să se implice
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
i-a acordat dl Gabriel Liiceanu dlui Robert Șerban pentru emisiunea A cincea roată de la TV Analog din Timișoara (ce păcat că n-o prindem și în București!) la sfîrșitul anului trecut. Îl putem citi acum în ORIZONTUL de pe aprilie, număr avîndu-l pe dl Liiceanu pe copertă. E aproape păcat să reproduci pasaje. Interviul are o căldură intelectuală care s-ar risipi prin tăieturile inevitabile. Totuși, fiindcă dl Liiceanu este autorul Cărții Anului 2002 în viziunea României literare, iar cartea cu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
financiar existența Fundației Anonimul, principalul nostru sponsor. Laureatele au fost Alexandra Ciocârlie și Anca Manolescu pentru două eseuri foarte temeinice și originale. Spre deosebire de prima ediție, am acordat anul acesta doar două premii în loc de trei cîte au fost anul trecut. Reducerea numărului nu are rațiuni economice. Am procedat așa spre a da un semnal scriitorilor tineri, editurilor și, nu în ultimul rînd, iubitorilor de literatură. Considerentele vor decurge din cele ce urmează. Am constatat, încercînd să ne facem o idee de apariția
Premiile pentru Debut () [Corola-journal/Journalistic/13921_a_15246]