9,387 matches
-
îl persuadează să-l ucidă pe Vogoride nu era prins în nicio mișcare revoluționară secretă. Acțiunea paralelă și complementară din Davida, cea a discuțiilor și planurilor trasate de tuberculosul Alimănescu și acoliții săi, care dă un aer de proză romantică nuvelei prin miezul său carbonaro apare numai în volum (în prima variantă a Cronicii din 1955 și în cea ulterioară, în trei volume). Adăugirea, nu foarte stridentă, poate dobândi însă și un pandant insinuant: grupurile ar fi, de fapt, antitetice - pe
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
că scriitorul s-a amuzat de polemica stârnită, mai ales că se autoproiectase în Șerban Romano. Tertulian reproșează apolitismul personajului, Mihail Petroveanu îl socotește însăși esența lumii corupte a aristocrației 7. Sunetul de sirenă care străbate ca un leit-motiv întreaga nuvelă și care torturează nervii obosiți și derutați ai lui Romano nu-l determină să se alăture cauzei muncitorești, să părăsească adică ideologia de clasă; mai mult, acesta respinge fățiș filosofia marxistă și consecințele ei în plan politic, pe care le
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
și, în genere, mișcărilor de extremă dreaptă - două fațete opuse ale aceleiași utopii plăsmuite prin abateri nepermise de la logică. (Scriitorul va reveni asupra acestei opinii în Au Dieu inconnu). Șerban Romano este o adaptare a "omului cu ochi verzi" din nuvela omonimă din Euridice, victimă a nehotărârii sale. Cronica devine tendențioasă de-abia în volumul al treilea, unde figurează Vântul de martie. În principal descoperirea acestui ax coordonator, alcătuit din două nuvele concepute contrapunctic (Bijuterii de familie și Vântul de martie
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
este o adaptare a "omului cu ochi verzi" din nuvela omonimă din Euridice, victimă a nehotărârii sale. Cronica devine tendențioasă de-abia în volumul al treilea, unde figurează Vântul de martie. În principal descoperirea acestui ax coordonator, alcătuit din două nuvele concepute contrapunctic (Bijuterii de familie și Vântul de martie) sporește intenția de a reciti de la sfârșit la început Cronica și de a descoperi și alte astfel de axuri coordonatoare. De-abia recitite prin acest nexus detaliile insinuate în Davida, Poziția
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
o ierarhie a valorilor. Prin forța împrejurărilor, subiectivă, desigur." Totuși, emit și eu o părere subiectivă, întrebându-mă: oare de ce în acest Dicționar nu a fost inclusă absolut nici o operă din literatura română, nici măcar din Eminescu? A fost însă inclusă nuvela Djamilia a scriitorului kirghiz Cinghiz Aitmatov, apărută în 1958. Dacă îmi este îngăduit, aș mai mărturisi o nedumerire: de ce nu figurează Adam Mickiewicz, cel mai prestigios reprezentant al romantismului polonez, autorul celebrelor poeme Konrad Wallenrod și Pan Tadeusz? Sunt prezentate
Dicționarul capodoperelor universale by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8499_a_9824]
-
speranță de reformare a sistemului politic dictatorial, dar, la noi, Gheorghiu-Dej, temător, se repliază într-un nou val de teroare, mai ales după Revoluția maghiară din 1956. La Moscova, Soljeniț în publică în 1962, cu acordul direct al lui Hrușciov, nuvela transparent antistalinistă O zi din viața lui Ivan Denisovici, relatând pentru prima dată despre închisorile politice și despre munca forțată. Se creează un precedent în atitudinea critică față de greșelile trecutului comunist, pe care autoritățile moscovite îl vor regreta. Dar breșa
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
schimba ceva în sisteme politice, sociale reale. Asta vreți să sugerați?"; "- Am abordat asemenea teme nu Ťuneoriť, ci, aș spune, aproape tot timpul. În genere, ne-a interesat prea puțin literatura știintifico-fantastică propriu-zisă, ci, mai ales, politica, sociologia, istoria. Majoritatea nuvelelor noastre tratează asemenea subiecte. Cu toate acestea, niciodată nu ne-am ocupat cu previziunile. Am scris fie despre lumi în care ne-ar fi plăcut să trăim, fie despre universuri în care sub nici un chip n-am fi dorit să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
1941, trecut în titlul unei cărți cu mai multe ediții în limba română, engleză, italiană, spaniolă, ivrit, împreună cu "ora opt", se află la originea unei catastrofe existențiale de a cărei obsesie nu va putea scăpa. Secvențele narative din volumul de nuvele Octombrie, ora opt (1981; ed. II, 1997) evocă instantanee aburite, în regimul unei disperări vătuite de trecerea timpului, dar care nu a putut totuși cicatriza definitiv o rană, o traumă profundă, nevindecabilă. Prozatorul promovează ca instanță (etică și sentimentală, în
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
controlul corespondenței colegilor, dându-și seama de tertipurile regimului comunist și de fațada lui triumfalistă, pe punctul de a-l atrage și de a-l câștiga. Experiența discretă a evreității este înlocuită cu experiența dictaturii. Punctul de inflexiune e o nuvelă cu multe elemente comune cu primele romane ale lui Norman Manea, Captivi (1970) și Atrium (1974): decepția maturității, tentaculele mediocrizării, cotidianul mocirlos, apatia elegiacă. Monotonia, platitudinea, suspiciunea, banalitatea, resemnarea, captivitatea sunt trăite de recentul absolvent al facultății cu un sentiment
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
trăiască în Miruna, la fel de mult ca și-n mine, undeva cât mai aproape de marginea mirabilă a lumii, cea care se află neașteptat de aproape, îngropată sub dealul acesta, căci de n-ar fi, nu s-ar povesti."(pag. 111) O nuvelă agreabilă și profundă e dată - absolut injust - peste cap de însuși autorul ei. O carte din mânecă, semănând leit cu un as, în al cărei al patrulea colț (multă vreme dosit) strălucește, trist, inofensiva cifră 7.
Cartea din mânecă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8598_a_9923]
-
Muzica! Pe lîngă politicale, Reminiscențe-le lui Caragiale mai încap și făcături după povești călugărești, și-un fel de basme, și traduceri. Masca Morții Roșii, a lui Poe, este tradusă de Caragiale cu titlul Masca, păstrîndu-i, altoit pe fiorii propriilor nuvele, minimalismul frisonant. Schimbare totală de stil, în Broasca minunată, după Twain. Smiley e, cu toate acareturile lui, o gloabă de iapă și-o lepădătură de cîine, omul prinsorilor. Pariul face din el minuni. Și din cel care povestește, și că-ruia
Atelier by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8666_a_9991]
-
cunoaște pe Hugo Marti, șeful secției culturale la cotidianul "Der Bund" și redactor șef al revistei "Der Kleine Bund", un bun cunoscător al limbii române (în anii 1915-1917 fusese profesor în casa prințului Cantacuzino) care va scrie două volume de nuvele inspirate de realități românești, unul tradus (la reciprocitate) de Blaga. În ziarul și revista lui Marti va publica diplomatul român articole despre literatura română și versuri semnate de Tudor Arghezi, George Bacovia, Ion Vinea, Ion Pillat, Adrian Maniu, Demostene Botez
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
căzu de pe soclu și se fărâmă în bucăți. Am trecut cu vederea să spun‚ între timp am avut prilejul să ascult la Timișoara noua operă de mare calibru (durata 4 ore) de Sabin Drăgoi, cu numele de „Kir Ianulea” (după nuvela lui Caragiale), o lucrare plină de pietre nestimate românești cu un balet formidabil de stil faustic. Necesar mi s-a părut înscenarea unei asemenea opere plină de dificultăți tehnice și scenice, un regizor de primul rang, care din nenorocire nu
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
nu avem altă opțiune decât puternica Germanie. Pentru noi, abandonați prin forța lucrurilor de Franța, acum înfrântă, și de Anglia, care se lupta de una singură cu avioanele lui Göring, era o chestiune de viață și de moarte. Și autorul nuvelei De la noi la Cladova își motivează orientarea: "între oceanul slavo-bolșevic de la Răsărit și continentul german de la Apus, nu avem nicio greutate în alegere. Ca să existăm mai departe trebuie să ne sprijinim cu hotărâre pe bunăvoința și ajutorul Germaniei." Când începe
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
de martie, întreaga perspectivă se schimbă fundamental. Vântul de martie reprezintă, în structura romanului, mai mult decât un episod cu iz ideologic. Alcătuiește, împreună cu Bijuterii de familie, în raport cu care este construită contrapunctic, chiar axul ordonator și simbolic al scrierii. Ambele nuvele sunt centrate în jurul unor evenimente istorice răstălmăcite în spiritul ideologiei marxizante și plasate într-un raport tendențios cauză-efect, ultimul fiind îngroșat prezentat ca prelungire apoteotică a primului. Este o schilodire principală a romanului, cauzată, în chip semnificativ, în opinia noastră
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]
-
noi etc. Nu a existat apoi înscenarea scrisorilor primite de la "oameni ai muncii" și publicate prin Scânteia prin care să se sugereze îngroșarea, în roman, a suferinței seculare a țărănimii (așa cum au existat pentru Pasărea furtunii, inițial de dimensiunea unei nuvele ample, sau chiar pentru deja taratul Drum fără pulbere; era, de altfel, o caracteristică a epocii). În primul rând, evenimentele înfățișate în nuvelă funcționează ca un ax cronologic insidios, așa cum precizam mai sus. Contextul istoric în care este plasată acțiunea
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]
-
în roman, a suferinței seculare a țărănimii (așa cum au existat pentru Pasărea furtunii, inițial de dimensiunea unei nuvele ample, sau chiar pentru deja taratul Drum fără pulbere; era, de altfel, o caracteristică a epocii). În primul rând, evenimentele înfățișate în nuvelă funcționează ca un ax cronologic insidios, așa cum precizam mai sus. Contextul istoric în care este plasată acțiunea Bijuteriilor... este răscoala din 1907, o răscoală înăbușită; cel din a doua nuvelă (martie 1945) favorizează așa-zisa "reformă agrară"; așadar un eveniment
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]
-
o caracteristică a epocii). În primul rând, evenimentele înfățișate în nuvelă funcționează ca un ax cronologic insidios, așa cum precizam mai sus. Contextul istoric în care este plasată acțiunea Bijuteriilor... este răscoala din 1907, o răscoală înăbușită; cel din a doua nuvelă (martie 1945) favorizează așa-zisa "reformă agrară"; așadar un eveniment victorios. Apoi, în Vântul de martie se inversează în chip semnificativ acțiunea primei nuvele, autorul având grijă ca situațiile epice să se plaseze într-o simetrie răsturnată și din punct
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]
-
care este plasată acțiunea Bijuteriilor... este răscoala din 1907, o răscoală înăbușită; cel din a doua nuvelă (martie 1945) favorizează așa-zisa "reformă agrară"; așadar un eveniment victorios. Apoi, în Vântul de martie se inversează în chip semnificativ acțiunea primei nuvele, autorul având grijă ca situațiile epice să se plaseze într-o simetrie răsturnată și din punct de vedere compozițional. De aceea, mai mult decât alte episoade marcate ideologic, Vântul de martie este principalul punct în care substanța scrierii se perturbă
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]
-
și nu numai pentru că este prima de acest gen din cuprinsul viitorului volum al treilea, ci mai ales pentru că, în chip intenționat, autorul o deformează, convertind-o, indirect, într-o grilă de "interpretare" a romanului, prin retrospectivă. Așadar, cele două nuvele sunt concepute în replică. Începuturile și finalurile sunt elocvente în acest sens. Fiecare se închide cu evocarea unei crime și debutează cu o călătorie cu trenul. De altfel, fiecare nuvelă în parte este construită contrapunctic, adică prin opunerea a două
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]
-
grilă de "interpretare" a romanului, prin retrospectivă. Așadar, cele două nuvele sunt concepute în replică. Începuturile și finalurile sunt elocvente în acest sens. Fiecare se închide cu evocarea unei crime și debutează cu o călătorie cu trenul. De altfel, fiecare nuvelă în parte este construită contrapunctic, adică prin opunerea a două forțe de configurație diferită, care evoluează un timp în paralel, după care, după logica folosită frecvent în roman, partidei învingătoare i se acordă mai mult spațiu în economia epicului. Analiza
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]
-
este construită contrapunctic, adică prin opunerea a două forțe de configurație diferită, care evoluează un timp în paralel, după care, după logica folosită frecvent în roman, partidei învingătoare i se acordă mai mult spațiu în economia epicului. Analiza acestor două nuvele indică în mod cert faptul că scriitorul își construia prozele după modelul câmpului de luptă, sau al jocului de șah, gândind centrii de opoziție, intersectând planurile, alternând mișcările 8. Finalul nuvelei Vântul de martie e insinuant și în alt sens
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]
-
mai mult spațiu în economia epicului. Analiza acestor două nuvele indică în mod cert faptul că scriitorul își construia prozele după modelul câmpului de luptă, sau al jocului de șah, gândind centrii de opoziție, intersectând planurile, alternând mișcările 8. Finalul nuvelei Vântul de martie e insinuant și în alt sens. În varianta publicată în presă, nu exista episodul ulterior evenimentelor propriu-zise, adică acela al uciderii unuia dintre țărani de către celălalt, din cauza invidiei provocate de împărțirea ad-hoc a loturilor boierești. Nu se
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]
-
Rizea, instigatorul, e cruțat (salvare simbolică); f) Prelungiri: Elena cu bijuteriile la teatru; Elvira îi mărturisește că "atunci, nu dormea" (adică nu dormea când mama sa o asfixiase pe mătușă) șah mat. În Vântul de martie situația e răsturnată: a) Nuvela începe cu prezentarea călătoriei celor doi țărani care vin de pe front și vorbesc despre iminenta împărțire a pământului; apare apoi trimisul (partidului) care-i convinge de justețea dorinței lor (episoade prelungite cu discuțiile țăranilor, printre care există și ezitanți, intermezzo
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]
-
apare apoi trimisul (partidului) care-i convinge de justețea dorinței lor (episoade prelungite cu discuțiile țăranilor, printre care există și ezitanți, intermezzo prin prezentarea unei povești de dragoste); b) Schimbare de plan: conacul Vorvorenilor, în care Elvira (legătură cu prima nuvelă; extraordinar portret fizic, dar cu insinuări - cap mortificat) și familia fratelui ei își reamintesc de răscoala din 1907 (altă legătură cu prima nuvelă); se vor refugia la oraș; c) Schimbare de plan: episod intermediar (încercare de a oferi nuvelei oarecare
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]