2,130 matches
-
21 din anexa 24 Hărți. Caracterizarea hidrografică și influența hidrografiei asupra speciilor și habitatelor Destul de bogat ramificată, rețeaua hidrografică este colectată de Râul Grădiște, denumit din amonte în aval Godeanu, Beriu sau Apa Orașului, și de Râul Strei, la obârșie Petros, ambele cu vărsare în Mureș. Afluenții principali ai Grădiștei sunt Anineșul, Valea Mică, Valea Rea pe dreapta și văile Gerosu, Pustiosu, Petrosu și Făeragu pe stânga. Volumul de apă pe care îl transportă anual în Mureș este de 63
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Valea Mică, Valea Rea pe dreapta și văile Gerosu, Pustiosu, Petrosu și Făeragu pe stânga. Volumul de apă pe care îl transportă anual în Mureș este de 63 milioane mc, din care 22 milioane mc revin Sibișelului. Streiul - își are obârșia sub culmea Dealul Negru-Mlăcile-Șinca. Numai cursul său superior, unde poartă numele de Petros, străbate zona montană. În localitatea Baru părăsește munții, ocolindu-i apoi pe la sud și vest. Afluenții principali ai Râului Strei sunt Jigoreasa, Crivadia, Ohaba
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
1.03. Celelalte au valori și mai reduse, așa încât media valorilor sinuozității râurilor de aici este de 1.08. Pantele de curgere a râurilor din bazine au valori cuprinse între 5 și chiar până la 30 de grade, în zona de obârșie a cursurilor de apă. Valoarea medie a densității rețelei de râuri este de 1.52 km/kmp. Bazinul hidrografic al văii Mișid este dezvoltat integral pe călcare, atât în partea lui superioară unde poartă numele de Valea Luncilor, cât și în bazinul
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Șeșii; celelalte văi au valori și mai reduse, astfel încât media valorilor sinuozității râurilor din acest bazin este de 1.10. Pantele de curgere a râurilor din bazin au valori cuprinse între 5 și 20 de grade, iar în zona de obârșie a cursurilor de apă, valorile sunt ușor mai ridicate. Valoarea medie a densității rețelei de râuri este de 1.59 km/kmp. Bazinul hidrografic al Crișului Repede, înțelegând prin aceasta doar sectorul dintre localitățile Bratca și Vadu Crișului, are în componență un
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
pârâul Măguran și 1.15 pentru cursul temporar Valea Groșilor. Media valorilor sinuozităților pentru toate râurile din acest bazin este de 1.09. Pantele de curgere a râurilor din bazin au valori cuprinse între 5 și 15 grade, iar în zona de obârșie a cursurilor de apă valorile sunt ușor mai ridicate, până la 20 de grade. Valoarea medie a densității rețelei de râuri este de 0.74 km/kmp. Bazinul hidrografic Dobrinești include doar cursuri temporare și subterane care drenează zona platoului carstic Zece
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Valea Sasului și 1.44 pentru un râu din apropiere. Media valorilor sinuozităților pentru toate râurile din acest bazin este de 1.21. Pantele de curgere ale râurilor din bazin au valori cuprinse între 2 și 5 grade, iar în zona de obârșie a cursurilor de apă, valorile sunt ușor mai ridicate, până la 10 grade. Valoarea medie a densității rețelei de râuri este de 2.23 km/kmp. Ultimele două bazine hidrografice care sunt incluse în teritoriul ariei de protecție avifaunistică, Runcșor și Mniera
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Stângăceaua ... 11. Tâmna ... 12. Voloiac ... ... 5. Judecătoria Vânju Mare, cu sediul în orașul Vânju Mare Orașe 1. Vânju Mare ... Comune 1. Bălăcița ... 2. Braniștea ... 3. Corlățel ... 4. Cujmir ... 5. Dârvari ... 6. Gârla Mare ... 7. Gruia ... 8. Jiana ... 9. Livezile ... 10. Obârșia de Câmp ... 11. Oprișor ... 12. Pădina ... 13. Pătulele ... 14. Poroina Mare ... 15. Pristol ... 16. Punghina ... 17. Rogova ... 18. Salcia ... 19. Vânători ... 20. Vânjuleț ... 21. Vlădaia ... 22. Vrata ... ... Județul Mureș 1. Judecătoria Luduș, cu sediul în orașul Luduș Orașe 1. Iernut
HOTĂRÂRE nr. 1.217 din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277039]
-
22. Stoicănești ... 23. Traian ... 24. Văleni ... 25. Vlădila ... ... 3. Judecătoria Corabia, cu sediul în orașul Corabia Orașe 1. Corabia ... Comune 1. Brastavățu ... 2. Cilieni ... 3. Gârcov ... 4. Giuvărești ... 5. Grădinile ... 6. Grojdibodu ... 7. Gura Padinii ... 8. Ianca ... 9. Izbiceni ... 10. Obârșia ... 11. Orlea ... 12. Rusănești ... 13. Studina ... 14. Ștefan cel Mare ... 15. Tia Mare ... 16. Urzica ... 17. Vădastra ... 18. Vădăstrița ... 19. Vișina ... 20. Vișina Nouă ... ... 4. Judecătoria Slatina, cu sediul în municipiul Slatina Municipiu 1. Slatina ... Orașe 1. Potcoava ... 2. Scornicești
HOTĂRÂRE nr. 1.217 din 29 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277039]
-
spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Argeș - Vedea Spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Argeș - Vedea se caracterizează printr-o mare varietate a formelor de relief (reprezentat în Anexa 1 ), începând cu înălțimile muntoase ale Făgărașului (altitudine maximă 2.544 m - zona de obârșie fiind la 2.140 m) și terminând cu cea mai joasă treaptă de relief de pe teritoriul țării - Lunca Dunării (altitudine minimă 12 m). Regiunea montană este situată în nord și include cele mai înalte culmi ale Carpaților Meridionali cu Masivul
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]
-
transportului de aluviuni din bazinele torențiale, reținerea acestora, pe cât posibil, in situ, stabilizarea versanților, protecția obiectivelor economice și sociale din bazin și din aval etc. Aceste lucrări își ating scopul atunci când sunt realizate în tot bazinul, de la obârșie și până la confluența cu emisarul, peste tot unde situația de pe teren o impune. În prezent, în majoritatea bazinelor hidrografice torențiale, aceste lucrări sunt realizate în fondul forestier proprietate publică a statului, aflat în administrarea RNP- Romsilva. În condițiile
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]
-
Popescu de Coaș» Coaș 30 MARAMUREȘ Comună Strâmtura Școala Gimnazială Nr. 1 Strâmtura 31 MARAMUREȘ Comună Rozavlea Școala Profesională Rozavlea” ... 29. La județul Mehedinți, după poziția 22 se introduc nouă noi poziții, pozițiile 23-31, cu următorul cuprins: 23 MEHEDINȚI Comună Obârșia de Câmp Școala Gimnazială Obârșia de Câmp 24 MEHEDINȚI Comună Braniștea Școala Gimnazială Braniștea 25 MEHEDINȚI Comună Pădina Școala Primară Pădina Mare 26 MEHEDINȚI Comună Oprișor Școala Gimnazială Oprișor 27 MEHEDINȚI Comună Bălăcița Școala Gimnazială Bălăcița 28 MEHEDINȚI Comună Corlățel
ORDIN nr. 4.139/138/2024 () [Corola-llms4eu/Law/281642]
-
MARAMUREȘ Comună Strâmtura Școala Gimnazială Nr. 1 Strâmtura 31 MARAMUREȘ Comună Rozavlea Școala Profesională Rozavlea” ... 29. La județul Mehedinți, după poziția 22 se introduc nouă noi poziții, pozițiile 23-31, cu următorul cuprins: 23 MEHEDINȚI Comună Obârșia de Câmp Școala Gimnazială Obârșia de Câmp 24 MEHEDINȚI Comună Braniștea Școala Gimnazială Braniștea 25 MEHEDINȚI Comună Pădina Școala Primară Pădina Mare 26 MEHEDINȚI Comună Oprișor Școala Gimnazială Oprișor 27 MEHEDINȚI Comună Bălăcița Școala Gimnazială Bălăcița 28 MEHEDINȚI Comună Corlățel Școala Profesională Corlățel 29 MEHEDINȚI
ORDIN nr. 4.139/138/2024 () [Corola-llms4eu/Law/281642]
-
transportului de aluviuni din bazinele torențiale, reținerea acestora, pe cât posibil, in situ, stabilizarea versanților, protecția obiectivelor economice și sociale din bazin și din aval etc. Aceste lucrări își ating scopul atunci când sunt realizate în tot bazinul, de la obârșie și până la confluența cu emisarul, peste tot unde situația de pe teren o impune. În prezent, în majoritatea bazinelor hidrografice torențiale, aceste lucrări sunt realizate în fondul forestier proprietate publică a statului, aflat în administrarea RNP-Romsilva. În condițiile în
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278243]
-
100 36 Mehedinți comună Ilovăț 100 37 Mehedinți comună Ilovița 100 38 Mehedinți comună Isverna 200 39 Mehedinți comună Izvoru Bârzii 200 40 Mehedinți comună Jiana 200 41 Mehedinți comună Livezile 200 42 Mehedinți comună Malovăț 200 43 Mehedinți comună Obârșia de Câmp 200 44 Mehedinți comună Obârșia-Cloșani 100 45 Mehedinți comună Oprișor 200 46 Mehedinți comună Pădina 200 47 Mehedinți comună Pătulele 250 48 Mehedinți comună Podeni 200 49 Mehedinți comună Ponoarele 200 50 Mehedinți comună Poroina Mare 100 51
HOTĂRÂRE nr. 1.306 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260762]
-
acestui fenomen l-au transformat într-o religie. Mai mult, a devenit un mod de viață, dar și principala problemă globală a umanității. Ce a determinat apariția terorismului și unde? Un lucru e cert și anume că terorismul își are obârșia pe la începuturile omenirii și că a evoluat de-a lungul istoriei, sub diferite forme. Terorismul actual, în special, sub forma sinucigașilor, a apărut în Orient. Atentatele teroriste din zilele noastre au două caracteristici esențiale: sunt puțin probabile din perspectiva oricărei
JOACA DE-A DUMNEZEU! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378425_a_379754]
-
care cutreieră dimensiunile; de ce nu se simte nicio încurcare în vorbe precum aduse-ar fi cu furca de prin largul absolut nepleonastic cel mai larg. E un mod de universalitate dintr-atâtea posibile, potrivit pentru orișice epocă atâta vreme cât își are obârșie, matcă de sine stătătoare și fără ingrediente nepotrivite. Împărțirea universalității se face prin prisma principiilor reflexiei și refracției care stau la baza opticii aceleia fizice cât și aceleia sufletești... „Fiecare unghie/ este un ciob de oglindă/ care reflectă/ diferite aspecte
DANIEL MARIAN DESPRE LĂCRIMIOARA IVA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379068_a_380397]
-
popas de câteva zile în împrejurimile acestuia, precum și în zona de nord a ținuturilor vâlcene. Cu siguranță vor fi încântați de splendorile geografice întâlnite, atât pe spectaculosul defileu al Oltului, Valea Lotrului până la barajul Vidra, cât și mai departe până la Obârșie, Valea Latorița, dar și Munții Căpățânii și Muntele Cozia. La toate acestea se adaugă numeroasele stațiuni, printre care amintim Olănești, Govora Băi, Călimănești-Căciulata, Voineasa...” (Capitolul 4, „Vâlcea - Altarul monahismului românesc„) Cu o răbdare prietenească și cu încântare dl Ion Nălbitoru
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
poporului românesc dovedește că în trecut el a trăit economicește mulțămit, c-a avut ce-i trebuia”. Dragostea de patrie e și dragostea pentru limba română, una dintre cele mai frumoase limbi vorbite din lume, de un popor a cărui obârșie se adâncește în istorie pe o perioadă cu mult peste două milenii, limbă cu o muzicalitate aparte, despre care în secolul al 19-lea, un scriitor român, pe nume George Sion, cu sufletul plin de mândrie pentru limba și neamul
RADIO PRODIASPORA – ŞAPTE ANI DE EXISTENŢĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381919_a_383248]
-
o altă denumire (predică), sunt descoperite ca fiind exemplificări ale treptelor de ascensiune spirituală. Acestea prezintă mediul în care Cuvântul rodește, un areal de determinare a Logosului în Creație. Ele caracterizează conduita umană, în perspectiva devenirii acesteia, ca proces de obârșie ontologică și cu finalitate eshatologică, insuflând modele de raportare a omului față de Logos. Sunt caracteristici determinante ale existenței umanității: slăbiciunea trupească - vindecarea slăbănogului (prima cuvântare - Cuvântare la Duminica a VI-a după Rusalii și a II-a după Paști - Vindecarea
PUTEREA CUVÂNTULUI, CRONICĂ DE DR.VICTOR CONSTANTIN MĂRUȚOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380596_a_381925]
-
așezând de pe coordonatele ancestrale frumusețea Românului. Frumosul la DacoRomâni, ca și în Cer se întrupează prin Cuvânt, prin graiul dulce, prin limba aleasă, prin care se exprimă temeinicia, atitudinea, sensul permanentei noastre deveniri dimensiunea forței izbăvitoare în care susură izvoarele obârșiei noastre aristocrate. Folclorul este rădăcina istorică a modelului nostru cultural, unic în lume, prin frumusețe, prin varietate, prin miracol, prin neîntrerupta veșnicie, ce devine o partitură spirituală prin care se înalță tradiționalele valori autohtone în diversitatea lor: un cult particular
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
viața sub toate aspectele ei mirifice, înfățișând sublimul spiritual în toată grandoarea trupului ei mustind de armonie și farmec. În fața fascinantei priveliști, spiritul bărbatului se înalță, suie spre izbăvire în reflexe de grații desăvârșite. Pentru cel frumos toate sunt frumoase. Obârșia frumuseții FEMEII vine din chemarea înțelesului ei adânc ancestral al DĂRUIRII. „Încă din copilărie, femeile îmi păreau niște personaje de poveste: vocea lor, felul cum râdeau, părul lung și faptul că miroseau a parfum mă făceau să simt un tremur
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
o răsfrângere asupra Familiei divine a Neamului său nemuritor. Prin realitatea sa fizică a spațiului Carpatin, a parcurs transcendentul metafizic, întrupându-se în duhul cosmic al Ortodoxiei creatoare. Prin cele două realități trăite: fizică și metafizică, Mihail Eminescu a moștenit obârșia Tradiției sacre, natura Suferinței Neamului, idealul și lupta sa atotmilenară, înfrângerile suferite grație trădătorilor, dar și biruința Crucii, Învierea, comunicându-se și comunicându-ne ascensional, spiritual în grandoarea libertății hristice, în duhul Ortodoxiei, prin ce e mai bun, mai frumos
LUCEAFĂRUL NEAMULUI ROMÂNESC de MIRON IOAN în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381215_a_382544]
-
și de spiritualitate, de fenomenologia romantismului imuabil, de cultură și de actul creator. Așa l-am descoperit pe Nicolaie DINCĂ. Citindu-i în ”Confluențe literare” diferite lucrări de proză scurtă din care transpare o înfrigurată căutare a identității românești, a obârșiilor personale și colective. O disperată dorință de a readuce în actualitate și de a conserva limbajul neaoș oltenesc pentru cei care l-au uitat, pentru cei care nu l-au cunoscut ori pentru cei din generațiile viitoare. L-am apreciat
LA BRAȚ CU IUBIREA PRIN LUME de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381475_a_382804]
-
Mugur “Rezervat în opiniile sale critice”; Dragomir Magdin “Gazetarul tobă de carte”; Mihai Nicolae “Poet de stripe bacoviană”; Viorica Nania “Cronicarul de la revista Săptămâna condusă de Eugen Barbu”; George Pituț “ Poetul care-I iubea pe poeți”; Sorin Preda “Scriitor cu obârșii în Moromeții”; Ion Predoșanu “Ziaristul de la Comerțul Socialist”; Ion Văduva Poenaru “Scriitorul care m-a prețuit fără să-mi fi spus vreodată”; Ioanid Romanescu “Poetul care m-a fascinate cu metafora versurilor sale”; Al. Raicu “Scriitorul de la România literară”; Octav
65 DE ANI de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380889_a_382218]
-
amintire de la motocicleta cu ataș, cu care, în tinerețe colindam pe drumurile desfundate de munte sau aiurea, ale României anilor, ’70. Fiind de origine ardelean dar „plantat” în Banat, nu am uitat niciodată de țara moților și de locul de obârșie al părinților mei, comuna Avram Iancu. Socrii mei erau tot de acolo și-i ajutam în fiecare an, la vremea cositului. Fânul, cădea atunci în brazde lungi, secerat de coasa pe care o mânuiam cu mare dibăcie ca pe o
PARTEA ÎNTĂIA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380918_a_382247]