19,332 matches
-
acesteia, întristătoarea tendință de punițiune a unora din propozițiile mele critice, care se pare că nu pot fi combătute ușor cu ajutorul contraargumentelor, prin respingerea, uneori extrem de iritată, de-o duritate suspectă, a producției mele poetice. Însă am început a mă obișnui și cu acest gen de "polemică". Nu vi se pare că sînteți prea sever cu scriitori ca G. Călinescu sau M. Sadoveanu, atunci cînd incriminați colaborarea lor cu regimul comunist? Oare ei n-au revărsat suficient farmec în lume ca să
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
al președintelui Indoneziei/ C-tin Ștefan s-a înecat în cadă/ Vreme frumoasă și caldă" (Sumar Național). Șerban Foarță face intertexte (Andante contabile, Les diammerdes etc.), parodiază filmele TV, reclamele, știrile sau limbajul de cartier. Virtuozitățile cu care ne-a obișnuit mucalitul poet nu lipsesc nici ele, dar efectul este spulberat de finalul întotdeauna crud: "Marmura și hexametru'/ într-un confuz perimetru/ înfumegat de salpetru/ și sângerări, - domnul Petru/ Creția a fost molestat." (Troiță). Ultima poezie a volumului articulează senzația de
Foarță și ziarele by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16330_a_17655]
-
ca exemplu, rezultatul ultimului tur de scrutin - o experiență negativă. Se poate observa că România mai are de străbătut o cale încă foarte lungă pentru a atinge obiectivul aderării. Se întrevede desigur acea "luminiță la capătul tunelului", cum ne-am obișnuit să spunem, dar tunelul este încă foarte lung. R.B.: Sunt opiniile unui expert în domeniul politicii europene, departamentul în care și lucrați la Ministerul de Externe. Profit de această specialitate pe care o aveți pentru a vă întreba care sunt
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
școală: pentru că m-am confruntat cu alți scriitori, am făcut proiecte literare, am tradus. Când l-am cunoscut pe Moravia aveam deja o viață literară foarte intensă. Nu eram cunoscută, dar scriam foarte mult. Scrii la computer? Da, m-am obișnuit relativ repede cu el și îl folosesc cu oarecare dexteritate; ca pe o mașină de scris. De ce mă întrebi? Pentru că unul dintre lucrurile care îi îngrijorează pe teoreticienii literaturii ține tocmai de schimbarea instrumentelor de comunicare și de lucru ale
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
care încă n-au citit-o să dea fuga și să și-o cumpere. Pentru că reeditarea la Humanitas în colecția Cartea de pe noptieră merită din plin efortul financiar. În afară de aspectul mai mult decît plăcut cu care această colecție ne-a obișnuit deja, traducerea lui Coman Lupu, profesor de lingvistică romanică la Universitatea din București, este fără cusur. Pentru cei care cunosc cartea din apariția ei mai veche trebuie adăugat că aceasta este o ediție revăzută și necenzurată. Romanul are două direcții
Mătușa Julia și condeierul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16372_a_17697]
-
tot în revista noastră, și ediția din 1989. Observațiile de atunci rămîn și azi valabile. M-am întrebat atunci, mă întreb și acum, dacă ceea ce ne propune d-na Cornelia Pillat este o ediție critică. E adevărat, ne-am prea obișnuit cu o fizionomie anume a unei astfel de ediții: textul transcris cu impecabilă acuratețe filologică, un cuprinzător aparat critic, cu secțiuni de comentarii la fiecare volum și poezie care să noteze și geneza bucății, apoi variantele descoperite în arhivă, după
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
fiecare volum și poezie care să noteze și geneza bucății, apoi variantele descoperite în arhivă, după care să se reconstituie receptarea operei (al fiecărui volum) în epocă și, uneori, după aceea. E un tip de ediție critică cu care ne obișnuise Editura Fundației Regale și, apoi, din 1954, masiv, Editura Minerva în colecțiile ei Opere și Scriitori Români. Un exemplu al unei astfel de ediții critice model a operei unui poet este cea de Opere a lui Lucian Blaga realizată de
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
Irina Coroiu " Filmul e literatură scrisă cu imagini" - obișnuia să spună Jean Georgescu, pionier și deopotrivă clasic al cinematografului românesc, intrat pe 12 februarie 2001 în al doilea veac de nemurire. Fără a avea nicidecum pretenția de a face literatură, mă grăbesc să încredințez acestei pagini generoase de publicație
Centenar Jean Georgescu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16378_a_17703]
-
mai rațională manieră posibilă, omițînd tocmai momentele de suspense, răspîntiile, dilemele, aparentele erori sau alunecări din logica unei identități în formare, încă nesigură de proiectul său aflat în plină desfășurare. Farmecul cărții lui nu respectă convențiile memorialisticii cu care sîntem obișnuiți, și care în definitiv își are rădăcinile - ca formulă psihologică măcar - în proustianism. Amintirile lui Warren nu urmează abruptul flux al conștiinței, ci au curgerea lină a realismului narativ. Căci, titlul ne averizează, devenim ceea ce sîntem. Wellek e un personaj
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
pentru dl. Năstase nu e nici o problemă să transforme ministerele în veritabile ciupercării de secretari de stat, dar e un chin să-l confirme într-o funcție de mare influență pe unul dintre cei mai străluciți diplomați apăruți în ultimele decenii! Obișnuiți cu târâie-brâismele, cu limbajul primitiv și cu gestica largă, unsuroasă, de prim-secretar fudul, ale atâtora dintre pedeseriști, evident că finețea lui Răzvan Ungureanu șochează! Obișnuiți cum suntem să trimitem la Bruxelles sau la Strasbourg niște pămpălăi care-o rup
Soia și ciocanul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16385_a_17710]
-
trei magnifici ai organizării întregii întreprinderi - Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu -, dar și colaboratorilor menționați, capabili să se pună de acord de la distanță. Ar fi de făcut unele observații în legătură cu spațiul acordat fiecărui scriitor. G. Călinescu ne-a obișnuit cu practica proporționării comentariului în funcție de valoarea scriitorului comentat. în dicționar se încalcă frecvent acest principiu. Aurel Sasu are o explicație, care nu este însă convingătoare: "Criteriul spațiului acordat fiecărui autor n-a fost aplicat rigid: acolo unde productivitatea a întrecut
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
Arăpașu se află în Arhivele Naționale Istorice Centrale. Documentul, o notă informativă redactată de "Mitică Stănescu", provine din fondul Ministerului de Interne, Direcția Generală a Poliției, dosarul 76, fila 80." Firește, la aceste acuzații, Patriarhia a răspuns așa cum s-au obișnuit să răspundă în România ultimilor ani cei prinși cu mâța în sac: "Simple fabulații". S-ar putea să fie așa, dar, până una-alta, e de datoria tuturor organelor abilitate ale țării să facă lumină în acest caz care arată
Teoctist antimist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16403_a_17728]
-
să-l nasc, să-l aduc pe lume... acest suflet născocit pe care l-am îmbrăcat ca pe-o haină străină ce nu prea îți vine bine, te strînge, dar care îți aparține de aici înainte și trebuie să te obișnuiești cu el. Cred că și cînd personajul îți iese, anevoie, cu mult chin și efort... acest personaj este o facere propriu zisă. Atît că el nu țipă, nu scîncește, nu cere nimic, dar pe care îl vei purta, nu în
Chinul facerii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16394_a_17719]
-
de lobbyng în favoarea filmului elvețian", iar în ochii participanților, cineaști și public cinefil, un adevărat festival național. Anul acesta, ediția a 36-a Solothurner filmtage s-a desfășurat între 23 și 28 ianuarie 2001, și în cadrul ei - așa cum ne-am obișnuit în ultimii patru ani - au fost anunțate și "Premiile cinematografului elvețian" pe anul 2000. Astfel cel mai bun film elvețian de ficțiune se numește "Azzurro", conform deciziei juriului din care a făcut parte și regizorul Marcel Gisler, câștigător acum doi
Ca un ceasornic elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16396_a_17721]
-
a cărui apă vie își spălau chipul și pregăteau nutritiva supă de urzici. Afară de femei și de oi, totul era în comun - codru, zăvoi, izlaz, baltă și brazdă - poate și cu excepția modului de locomoție, calul, dar numai fiindcă acesta se obișnuiește greu cu alt călăreț. Dl Iliescu mai produce și argumentul hrisoavelor vremii, ce nu se refereau decât la delimitări de obștii, semn că informația dumisale s-a oprit la momentul manualului de istorie al lui Roller. Altfel, cine nu-și
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
să treci prin Piața Victoriei fără să dai de "pichetele" păgubiților, fără să întâlnești vreun grup de "protestatari" încolonați spontan și deciși să ia cu asalt biroul premierului Isărescu. Păgubiții FNI îmi lipsesc cu atât mai mult, cu cât mă obișnuisem cu figurile lor! în mod clar, aveam de-a face cu un "miez tare" de protestatari de profesie, mutați dintr-un loc în altul și de la un dezastru la altul, după cum o cereau interesele păpușarilor. Cam aceiași indivizi - proveniți, probabil
Unde ni sunt FNI-știi? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16424_a_17749]
-
ar fi inutilizabila pentru spirit. * Există sentimente care se pot constată doar în umbră conștiinței, aidoma stelelor ce luminează doar noaptea. * Înaintînd în vîrstă, Marin Sorescu a început a semăna la figură cu... Paul Valéry! * Despre cîte o chestiune complicată, obișnuiam să spun pe vremuri, cu un simțămînt de eliberare: las' să o rezolve viața. Acum, o asemenea soluție mă umple de spaimă. * Cum să depășești limită, cînd limită ești tu însuți? * Succesul: formulă somptuoasa a egoismului. * Între atîtea promisiuni pe
Din jurnalul lui Alceste (VII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16446_a_17771]
-
pentru episcop. Martiriul Sfântului Policarp, datând din perioada 155-158, pune în gura mulțimii păgânilor, care cereau moartea episcopului Policarp al Smirnei, următoarele cuvinte: Acesta este dascălul Asiei, părintele (scil. tatăl) creștinilor (XII, 2). Aceasta înseamnă că denumirea de părinte era obișnuită în cazul episcopilor, de vreme ce a fost pusă până și în gura păgânilor. În anul 177, martirii din Lion se adresau lui Eleuterie, episcopul Romei, cu apelativul părinte 4. La fel, printre epistolele lui Ciprian (258) găsim câteva (epist. XXX, XXXI
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
propovăduit chipul de mare cuviință al iubirii voastre de străini? Cine n-a fericit cunoștința voastră desăvârșită și sigură?126 Viețuiau în locul în care le-a fost rânduit, împlinindu-și acolo posturile, rugăciunile și celelalte bune deprinderi cu care erau obișnuiți. Unii au ales pentru un timp ascunzișurile munților, câmpurile, deșertul pustiurilor, unde au făcut roditor pământul cel nisipos și neroditor, oferind lui Dumnezeu rod foarte plăcut și foarte frumos, virtutea, pe care și-au impus-o ca lege127. Oriunde se
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
XVIII-XIX), sau fragmentele din teze de doctorat cu puncte, subpuncte, subsub și încă, prezentate cu supratitlul eseuri, nu dau ghes cititorului generic de reviste culturale, sînt destinate unui număr restrîns de specialiști sau unei comisii de acreditare academică. (George Ivașcu obișnuia să spună, în fața unor asemenea texte, "să ne gîndim și la Cititor", iar cînd era obligat, din diferite motive, să le publice, îi oferea consolator Cititorului, pentru contrapondere, cîteva specii publicistice vii - interviu, memorialistică, polemici, anchete...) * În volumul triplu, de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16477_a_17802]
-
său volum de versuri, Donatorul de umbră (Editura Junimea, 2000), o carte frumoasă în înțelesul propriu al cuvîntului: tipar elegant, ilustrații foarte "poetice" - în sensul poeziei, adică - semnate de sensibilul plastician Ion Truică. Autorul și-a gîndit, așa cum ne-a obișnuit, cu multă grijă arhitectura cărții; segmentele ei "curg" pe un palier tematic bogat care începe de la înțelesurile raportului nu o dată tensionat dintre a fi și a avea, dintre ființă și neființă, aproape și departe, privire și vedere: o perspectivă categorială
Meserii falimentare by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16505_a_17830]
-
cu o viziune decadentă asupra comportamentului erotic. Este o modalitate extrem de originală de a exprima prin intermediul structurilor textului contradicția fundamentală a Don Juan-ului: trece de la o iubită la alta visînd, de fapt, la o singură femeie (femeia ideală etc.). Gille, obișnuit cu saloanele rafinate din capitală își petrece vacanța în casa din provincie a unui prieten (homosexual - între cei doi există o atracție). Sora acestuia (Finette) pune ochii pe el și se îndrăgostește treptat - în acest timp Gille "se încurcă" cu
Forma edulcorată a confesiunii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16520_a_17845]
-
într-un vagin/ bine lubrifiat)" Se aștepta cineva la un asemenea final? Bineînțeles că nu. Zamfira Zamfirescu ne poate uimi oricând, ca pe niște copii. Și în zadar ne facem iluzia că am înțeles mecanismul surprizei. Imediat după ce ne-am obișnuit cu ideea că poeta e capabilă să devină pe neașteptate indecentă-impertinentă-insolentă, ea devine, spre stupefacția noastră, duioasă și melodramatică. Așa se întâmplă, de exemplu, în scurtul poem Borș de miel, care seamănă inițial cu o rețetă din cartea de bucate
Nume noi în poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16501_a_17826]
-
a eternului conflict dintre creator și mediu etc. Care este cheia concepției regizorale din acest spectacol nu am prea înțeles (desigur din vina mea) și nici regizoarea nu și-a dezvăluit intențiile în "Cuvîntul" din programul de sală, așa cum se obișnuiește. Mi s-a părut mai degrabă o viziune decorativă decît una analitică. Dacă actele I și III (alipit la II) au mizat pe linia tradițională, ca și personajele masculine, actul II și imaginea eroinei au fost plasate în cu totul
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]
-
că era o revanșă. Se bucurase atît de mult și de sincer, cu aerul lui copilăresc, în unele momente... De hîrtiuța de cinci lei împrumutată, nu-i spusesem nici atunci și nu mai avea să știe de ea niciodată. Deseori, obișnuia să spună, între noi: "Les beaux esprits se rencontrent", iar eu, automat, făceam: "Et comment!" Cînd a murit, după accidentul din Deltă, am scris în memoria lui în R.L. articolul intitulat Destin sub formă de iepure. Trăsese într-un iepure
Răzlețe (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16526_a_17851]