3,019 matches
-
necesară existența unui material auxiliar specific pentru profesori. Așa va exista și informarea specifică, care-l va ajuta pe profesor la o prezentare desăvârșită a materiei lui și la o confruntare cu succes a problemelor pe care le analizează. Obiceiurile (obișnuințele) fiecărei generații noi se cultivă în cadrele celei anterioare. Astfel se formează și conștiința morală colectivă a fiecărui popor, dar și-n deosebi a fiecărei generații noi a lui. Această conștiință colectivă nu se schimbă ușor. Trebuie să treacă cel
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
am pierdut controlul Și nici ghidată nu mă pot lăsa Insomnia mea e prea puternică Nici chiar tu nu mă poți vindeca. O ZI FĂRĂ MÂINE Pregatește-te simțule, pentru tot ce există pentru ploaia de azi, pentru liniștea zdrăngănelii, pentru obișnuința de a te obișnui, pentru bucata de lemn aruncată spre imperfecțiune, pentru lucrurile simple, pentru minciunile acceptate din rând în rând, pentru a vrea și a putea. Prea multe minunății ratate... fără timp, fără bani, fără liniște. Pășim frumos în
O ZI FĂRĂ MÂINE (POEME) de ANNE MARIE FIERARU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364851_a_366180]
-
infinit mai apropiate de simțire și înțelegere decât acele producții ale artei care de-abia acum încearcă să-și croiască drum spre inimile și cugetele noastre, dar care întâmpină o firească rezistență, fie din cauza convenționalului comod, statornicit de timp și obișnuință în noi, fie din cea a ofensivei unor forme ce au darul să stârnească emoția disconfortului prin lipsa acelor principii și prejudecăți care reprezintă armătura de rezistență a echilibrului și armoniei lăuntrice. Pentru operele ce ne comunică secvențe, ori - mai
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
după ce acesta, el însuși un scârbit de minciunile și ipocriziile semenilor, a degajat respectivele sensuri de zgura vieții, transformându-le în făclii luminoase ale scopului uman. Creând o operă ce se ridică deasupra acestor aparențe, se cere o convertire a obișnuințelor publicului consumator de artă, altfel spus se cere ca acesta să meargă împreună cu artistul înspre esență. Evident, pentru un asemenea demers este nevoie de acea sensibilitate care se dobândește doar prin neîncetate acumulări culturale... Însă stabilirea corespondențelor cu realitatea nu
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
Să nu ne temem că e greu și că e nevoie de osteneală! Să ne aducem aminte de înțeleptul care ne-a sfătuit că trebuie să alegem viața cea mai bună și să facem fapte de virtute, cu nădejdea că obișnuința va face plăcută o viață ca aceasta. E rușinos să pierdem prezentul, iar mai târziu să rechemăm trecutul, când căința nu ne mai folosește ”. Referindu-se la Omilia către tineri, patrologul I. G. Coman menționa: „Sfântul Vasile are pasiunea lucrurilor
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
versuri, Brăila, 1938. Din școala primară apoi în liceu, am priceput admirația și bunătatea familiei Ofelia și Ion Gane, cu care m-a înconjurat permanent. Când eram în clasa a XI-a și dânșii aveau musafiri de seamă, devenise o obișnuință pentru mine să fiu invitată. De fiecare dată mi se părea că este liniștea dinaintea furtunii. Când intram în slaonul unde erau poftiți musafirii, făceam un salut respectos, apoi lăsam privirile în jos ascultând exact ceea ce voiam să aud. Cândva
SCHIȚE DE PORTRET de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366374_a_367703]
-
categorică a marelui specialist André Grabar că nu se poate distinge o continuitate, o evoluție, o școală moldovenească de pictură în această epocă pictura fiind dominată de forțe „statice” și nu de „cele câteva urme de evoluție pe care, din obișnuință, credem a le recunoaște”, Sorin Ullea a hotărât să constate „cu ochii mei”, spune el, dacă înaintașii avuseseră dreptate sau nu și să poată demonstra adevărul fără replică, oricare ar fi fost el, și nu doar prin simple impresii. Cum
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
ești regizorul. Mă documentam dar, chiar dacă-mi scriam niște idei, în convorbire nu citeam întrebările. M-am obișnuit de la emisiunile în direct să vorbesc fără să citesc, adică îmi stabileam mental anumite repere. Atât de mult mi-a intrat în obișnuință acest mod de-a comunica, încât știam pe de rost ce răspuns primisem de la invitat (se știe că înainte de difuzarea pe unde, trebuia revăzut materialul)... Era totuși o oră, se mai strecura și o pauză... o ezitare... Era firesc la
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
am fost învățat să nu mănânc micul dejun. Primeam, de obicei, o ceașcă de ceai „rusesc” sau o cafea cu lapte, iar mai târziu, depinde de veniturile familiei, mâncam un „corn” sau vreun covrig la școală, în pauza mare. Această obișnuință, pe care unii o critica că ar fi nesănătoasă, mie mi-a priit și chiar m-a avantajat în munca de chirurg, unde deseori ești nevoit să-ți păstrezi calmul și concentrația mintala ore în șir, fără să mănânci. Apoi
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
numai o oază de liniște pentru mai tarziu. Doar că lumina apare atunci cand ne este trimisă și nu în momentul pe care il considerăm disperat. În rest, adaptabilitatea se definește că tip de inteligență, iar cunoașterea că forma a experienței. Obișnuință devine, în cele din urmă, o umbră, puterea se transformă în pace și verbalizarea încetează. Înlăuntrul lucrurilor, dincolo de experiență cuantică, se prefigurează ultimul tărâm al fericirii. Pentru că ceasul se transformase în micul computer-telefon de la capul patului, sunetul părea mai mult
ULTIMUL TARAM AL FERICIRII de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366669_a_367998]
-
de pește oceane, de dincolo de cunoaștere. Cât de aproape îmi ajunge cartea îmbătrânita, în coperți rânduite delicat, îngălbenita de florile presate dureros, pentru mai tarziu! Esență anotimpului își pierde contribuția pentru ziua în care trăim, ceea ce odată prindea viața în obișnuință, acum strălucește nefrământat în mână copilului pentru care tocmai a început lumea, o povestire refăcuta din părți colorate. Acasă - drumul și legătura - mi se arătă la încă un vers criptic prin gospodărie. Pietrele alese și ușile care se deschid, jocul
ULTIMUL TARAM AL FERICIRII de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366669_a_367998]
-
necesară existența unui material auxiliar specific pentru profesori. Așa va exista și informarea specifică, care-l va ajuta pe profesor la o prezentare desăvârșită a materiei lui și la o confruntare cu succes a problemelor pe care le analizează. Obiceiurile (obișnuințele) fiecărei generații noi se cultivă în cadrele celei anterioare. Astfel se formează și conștiința morală colectivă a fiecărui popor, dar și-n deosebi a fiecărei generații noi a lui. Această conștiință colectivă nu se schimbă ușor. Trebuie să treacă cel
PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361493_a_362822]
-
atât ca o facultate, cât ca o arhitectură complexă de funcții, care nu apar disociate decât în anumite cazuri patologice. Astfel, Jean Delay, în „Disoluțiile memoriei”, distinge trei tipuri de memorie. Memoria senzorio-motorie, pur mecanică, este guvernată numai de legea obișnuinței (ea este cea care comandă conduita noastră corporală). Memoria „autistică” (proprie mie însumi) asigură conservarea intimă și restituirea spontană a amintirilor noastre în mod afectiv și după o logică a inconștientului. Numai al treilea tip de memorie, „memoria socială” reconstituie
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
pe care-l suflă vântul sau îl sufli tu să-i vezi împrăștierea și zborul în mii de fire și punctulețe și pe care o parte ți se pare că le-ai și aspirat și fără să vrei tușești din obișnuință pentru a-ți curăța nările și gura atinse de palele gălbui din aerul pe care îl respiri... Toate astea se petreceau aevea pe fundul marin poros și compactând bureții și algele într-un mâl gros și de netrecut pentru milioanele
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
două imperii aruncară toate dejecțiile colectate din imperiu în șanțul cu pricina. Bila aurie dispăru cu toată lumina ei iar oamenii mai aruncară și câteva tone de cărămizi peste ispravă apoi se puseră iar pe caft, dar numai așa, din obișnuință. Uriașul cuirasat intergalactic plutea în spațiu pe o orbită circumteriană. Comandantul, un ciborg de ultimă generație, îl primi în camera de comandă pe șeful serviciilor speciale. Dialogul fu, ca de obicei, extrem de scurt: - Rezulate? - Zero! Sugestiile arhetipale, comu- nicate prin
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352337_a_353666]
-
parte din cultură și nu ar trebui să lipsească nici unui om. Începând din copilărie ar trebui să se cunoască învățăturile credinței, reguli, tradiții și evenimente religioase ale Bisericii (ceea ce nu s-a făcut în comunismul ateist), astfel se pot dobândi obișnuințe spirituale care înalță: copiii, tinerii și oamenii maturi devin mai buni, dobândesc înțelegerea vieții, valoarea, sensul ei. Într-o carte intitulată Rolul religiei, s-a punctat foarte bine situația din societatea actuală în care trebuie refăcută scara valorilor morale: „În
REPRIMAREA VIEŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1014 din 10 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352406_a_353735]
-
atașat cauzei schimnice șl evlavioase la cele cuviincioase și simțitoare, crezând că este „izbăvit” prin câteva implorări cuvioase schimba rapid registrul, nu putea renunța la intruziuni și deprinderi atee la umbra cărora s-a format și lustruit gesturile, gândurile și obișnuințele. Din panoplia deprinderilor pentru atașament la dogmă a scos în față gargara, trombonul, ras-bărbierit-ul și frezat-ul, periuța cu care amețea electoratul, înjurătura aruncată în trecere dar și cultivată cu sârguință atunci când celelate se dovedeau ineficace - ca pe o nedezmințită
BI(ZI)GOTUL POLITIC... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351345_a_352674]
-
existați în viața mea! Cu această ocazie, având timpul potrivnic, la fel ca și voi, vă urez din toată inima, dragi prieteni, LA MULȚI ANI! LA MULȚI ANI tuturor care poposesc pentru a lectură aceste pagini, din întâmplare ori din obișnuință! LA MULȚI ANI deținătorilor și lucrătorilor din spațiile virtuale: „Confluente literare”, „Netlog”, „Rețeaua literară”, „Cititor de proza”, „Totpal’s Daily News”, „MySpace” ori „Facebook” - obligatoriu (!) - și altele, care ne pun la dispoziție spațiile în cauză și ne asigură condiții excelente
DRAGI PRIETENI, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 729 din 29 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350761_a_352090]
-
cont de către altă persoană, a văzut ce se poate întâmpla. Iar Luca a refuzat o întâlnire pe teren neutru. A scotocit prin torpedo până a găsit o țigară și a aprins-o, conștientizând că acest gest a început să devină obișnuință. După două fumuri, a coborât, a filmat cu privirea tot ce se putea vedea din locul în care se afla și s-a hotărât. "Nu, nu renunț! Trebuie să clarific urgent totul. Trebuie să dispar din multe scenarii. Mai rău
ISPITA (18) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346487_a_347816]
-
doar propun, o altă alternativă „să renască în măcar vitalitatea imaginației” este o formulare ce le exprimă deplin impulsul poetic inițial. Ca și visul, un „aliment tonic” poezia însuflețește și transfigurează , reînvie și dă lumii culoare, adâncime, palpit. Dincolo de inerții, obișnuințe, derizoriu, redescoperă bucuria simplităților esențiale. Mai presus decât constrângerile și împotriva lor, poezia face posibilă uimirea, o dimensiune a miraculosului. Universul devine roditor, fecund, plin, totul e „sămânță și freamăt” vital. A jubila înseamnă a trăi. Poezie a cuplului, a
ANGELA NACHE „MIRACULUM” PREFAŢĂ DE MIRCEA IORGULESCU de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351007_a_352336]
-
îngheață câte un rătăcit direct în piatră. ORĂ EXACTĂ prima oră a dimineții primii tăi pași pe asfalt primul salut intri în pielea omului cu slujba și mai tarziu te întorci acasă pe același traseu așa își învăța moartea toate obișnuințele și îți fixează ceasul la ora exactă! ACESTE CUVINTE aceste cuvinte au mai fost rostite au mai fost scrise au mai fost uitate aceste cuvinte vin acum într-o carne nouă sub limba de pământ a altui muritor ele spun
CARTEA CU PRIETENI XXVI- ASTAZI E ZIUA TA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351006_a_352335]
-
urmare, lucrarea noastră trebuie să aibă o finalitate practică și aplicată în acțiuni și fapte concrete. Practicarea și împlinirea sa continua, neîntreruptă, necontenită și perseverentă duce la maturizarea noastră duhovnicească: „Iar hrana tare este pentru cei desăvârșiți, care au prin obișnuință simțurile învățate să deosebească binele de rău” (Evrei 5, 14). Trebuie să discernem între predicatorii falși și cei adevărați, între persoana care vorbește și acționează în numele lui Dumnezeu și cea care numai se folosește de el pentru a avea anumite
DESPRE DISCERNĂMÂNTUL CREŞTIN SAU DREAPTA SOCOTEALĂ ÎN VIAŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345605_a_346934]
-
rostesc cu voce tare, / Chit că îmi va fi rușine, // Tot păcatul vieții mele / Și greșelile ascunse. Sunt mai multe decât stele / Și sunt greu a fi pătrunse...” Fără a i se atenua suferința, în trăirea poetului intervine încet, încet, obișnuința vieții în ”Singurătate”:“Cu ea mereu mă însoțesc, / Că ies ori nu din casă, / Nu reușesc s-o părăsesc / Și nici ea nu mă lasă... // De-atâtea ori cu ea mă cert, / O dau pe ușă afară, / Golesc o cupă
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
Shogun”, considera că sunt șapte emoții importante ale omului: „Bucuria, mânia, neliniștea, adorarea, mâhnirea, teama și ura. Dacă un om nu se lasă în voia lor, înseamnă că are răbdare”. Apoi, odată ce ideea compromisului a fost confirmată, acceptată, ea devine obișnuință și uneori chiar resemnare, se începe construirea altui „univers”, el nemaiavând acel principiu existent până atunci. Pentru a nu fi însă un simplu act negustoresc și pentru a nu se ajunge la confuzia și inversarea valorilor, compromisul în demersul său
POLITICA ŞI COMPROMISUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 844 din 23 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345720_a_347049]
-
să hotărască, așa cum au știut să se apropie și cum au hotărât să se căsătorească. - Bine zici! Așa să și facem. Noi ne vom vizita reciproc, mergem și pe la ei, vin și ei pe la noi... Ne obișnuim, că, vorba aceea, obișnuința este a doua natură a omului... Bucuroase, s-au ridicat simultan, cu paharele în mână, au ciocnit, au băut câte o înghițitură de șampanie, s-au îmbrățișat și s-au sărutat. Din vorbă în vorbă, au ajuns la momente mai
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352121_a_353450]