36,901 matches
-
bogată și câteva studii de caz în jurul unor personalități cu nume de cele mai multe ori obscure, dar cu funcții esențiale în aparatul interbelic al Cenzurii. Majoritatea interesante ca anecdotică, pasajele transcrise din Registrul Cenzurii nu izbutesc totuși ca, la o privire obiectivă, să se constituie în capete de acuzare veritabile. Chiar dacă greu de acceptat astăzi, restricțiile carliste care vizau exclusiv presa vremii apar unui ochi obiectivat ca niște biete și naive exerciții de conservare a imaginii publice. Cum, în plus, această înăsprire
Romanul cenzurii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8956_a_10281]
-
bien la soif qu'ils assouvissent/ leș poetčs tirent du néant des seaux de soif" (Leș počtes de l'exil). Bilanțul? E o neagră varianta a statutului de poet, damnat prin jocul ingrat al relațiilor dintre lumea lăuntrica și cea obiectivă, ambele sub stigmatul inexorabil al relativității: "Ecrire au dos des ténčbres compactes/ avant que l'orage ne leș disloque,/ effleurer du regard la licorne qui broutait/ une feuille dans la main de la vierge" (Ecrit au dos d'une carte). Inaugurîndu-și
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
ca în proza onirismului estetic (}epeneag, Titel etc.). Prin urmare, nu prin hiperrealism, altfel spus prin privirea adâncă, intermediată de microscop. Universul ficțional, lumile create, configurează existența privită - să o spun cu un cuvânt biblic, nou-testamentar - în "ghicitură". Fantasticul metafizic, obiectiv, exterior, este reprezentat - și nu prezentat - prin rememorare și resemnificare. În Proiecte de trecut, 1982, carte cunoscută și în câteva traduceri, cea mai recentă în portugheză, continuă recuperarea realității prin fantastic, a socialului prin alegorie și vis, deconspirarea utopiei prin
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
lui Decuble e latină. România lui, un pământ european. Abia după ce îi vom fi găsit astfel de piloni de interpretare ai unei atitudini de o deschidere fără precedent în literatura ultimelor decenii, vom putea avansa calcule probabilistice legate de valoarea obiectivă a Eclecticii lui Gabriel H. Decuble. Personal, am citit în volumul acesta subțire măcar zece poeme fără cusur.
Europa latină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9024_a_10349]
-
nici cinci minute de mers pe jos, de sediul Institutului Cultural Francez. Și tot într-o clădire superbă, o clădire monument. Cu deosebirea (doar una dintre deosebiri) că în vreme ce accesul la francezi este liber, la ICR e dificil, din motive obiective: în aceeași clădire funcționează si Consulatul Român, iar aceasta este o instituție avînd reguli specifice, o instituție în care în mod normal nu se pătrunde, nedeschisă publicului larg. Or, un centru cultural este un spațiu prin definiție deschis, cît mai
"Otomanul" Istrati by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9035_a_10360]
-
o privire fugară, alcătuiesc proiectul artistic al pictoriței, îi circumscriu cîmpul conceptual și definesc perspectiva morală a reprezentărilor sale: autoportretul, portretul și cuplul om/animal. Chiar dacă ordinea lor cronologică, în enunțurile explicite ale artistei, este aceasta, în logica unei lecturi obiective, dacă îi putem spune așa, ordinea ar fi exact inversă, adică om/animal, portret și autoportret. Deși, la prima vedere, acest aspect nu pare a avea o prea mare importanță, la o analiză mai atentă el își dezvăluie întregul său
Sinele și lumea în pictura Danielei Chirion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9065_a_10390]
-
unor poeți care cred că cuvântul lor coboară direct din Logosul divin. Ideea că vom mai putea avea un mare poet care să devină scriitor național ca Eminescu, Arghezi sau Nichita Stănescu a apus definitiv, din păcate. E un fenomen obiectiv, o evoluție neliniștitoare. Nu prea cred că va mai avea cineva curând prestigiul Anei Blandiana sau al lui Mircea Dinescu. Suntem contemporani cu ultimii noștri mari poeți, în perspectiva obscură și sumbră a cel puțin unui secol. Altfel spus: nu
File răzlețe dintr-un carnet by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9120_a_10445]
-
și, foarte rar, atmosfera din cancelarie. Un conflict propriu-zis nu există, iar intriga este și ea slab schițată. Perspectiva din care sunt prezentate evenimentele este una subiectivă. Formula estetică a acestui tip de roman (obiectiv) nu este respectată, lipsind atitudinea obiectivă a autorului. Caracterul de idealitate a naratorului, singurul personaj cu o viziune și cu un comportament corect din întreg romanul, erodează fondul de autenticitate al scrierii. Personajele sunt schițate, portretizate corect, nuanțate chiar, dar nu au o psihologie proprie, sunt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9131_a_10456]
-
Alexandru Șuțu, același Păturică joacă un rol ocult în Eterie și în asasinarea lui Tudor, iar Gheorghe vătaful ajunge mare spătar sub Grigore Ghica. Dorința lui Filimon de a oferi o narațiune credibilă sub raport istoric, cît se poate de "obiectivă", se exprimă fără ostentație, dar foarte net. Citit astăzi, după ce romanul românesc are o istorie bogată, Ciocoii vechi și noi pare o realizare pe cît de interesantă, pe atît de dezechilibrată. Compozițional, după o primă parte cu adevărat reușită, reprezentînd
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
pentru că inflația de bunuri simbolice e foarte mare. Problema etică a limitelor imitației și ale preluărilor în cultură s-a pus târziu și s-a legiferat și mai târziu. Ea depinde de statuarea și definirea a cel puțin două realități obiective: proprietatea intelectuală și conceptul de autor. O istorie a plagiatului nu se poate face, în mod corect, fără o istorie a legiferării proprietății intelectuale și nici fără o istorie a noțiunii de autor. Alexandru Dobrescu o întreprinde, totuși, cu mâinile
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
comportamentului alimentar, toleranței alimentare și a calității gastrointestinale a vieții timp de 5 ani, între ultimii doi parametri existând o relație pozitivă, semnificativă statistic. Chirurgia bariatrică este cea mai eficace procedură pentru managementul greutății și ameliorarea comorbidităților asociate obezității. Parametrii obiectivi utilizați în mod obișnuit pentru a evalua eficacitatea acestui tip de procedură chirurgicală sunt: scăderea în greutate, remiterea/ameliorarea complicațiilor asociate obezității, rata mortalității și a complicațiilor chirurgicale și nutriționale, precum și rata reoperatorie (reversie sau conversie în altă procedură bariatrică
Revista Medicală Română by Cornelia Zetu () [Corola-journal/Journalistic/92296_a_92791]
-
evaluarea eficacității Stalevo în tratamentul pacienților cunoscuți cu boala Parkinson și care prezintă fenomenul de wearing-off. Studiile s-au desfășurat în România, fiecare a avut durata de 6 luni de zile, iar caracteristicile de studiu sunt rezumate în tabelul următor. Obiectivul primar a fost evaluarea eficienței și siguranței Stalevo în controlul simptomelor de wearing-off la pacienți cu boala Parkinson și simptome wearing-off cu terapia uzuală, alta decât Stalevo în practica medicală românească curentă. Criteriile de evaluareau fost: procentul de pacienți cu
Revista Medicală Română by Armand Frăsineanu () [Corola-journal/Journalistic/92282_a_92777]
-
SteadyPD - „Un studiu desfășurat timp de 24 de săptămâni, prospectiv, multicentric, observațional, non-intervențional, de supraveghere post-marketing, care evaluează eficacitatea Stalevo în îmbunătățirea activităților zilnice la pacienții cu boală Parkinson care nu sunt controlați prin tratamentul cu levodopa/inhibitorii de dopadecarboxilază“. Obiectivul primar a fost compararea eficacității levodopa/carbidopa/entacapone (LCE) versus levodopa/inhibitori de dopadecarboxilază(LC/LB) în îmbunătățirea activităților zilnice, la pacienți cu boală Parkinson cu fluctuații motorii sau non-motorii de sfârșit de doză(fenomenul wearing-off). Obiectivele secundare au fost
Revista Medicală Română by Armand Frăsineanu () [Corola-journal/Journalistic/92282_a_92777]
-
adverse la 44 de pacienți (4,03%), majoritatea acestora, în număr de 95, fiind non-grave, consemnându-se doar 2 reacții adverse grave (2 decese). Prezența reacțiilor adverse non-grave au reprezentat motivul întreruperii tratamentului cu Stalevo în cazul a 4 pacienți. Obiectivul primar a fost evaluarea eficacității și a siguranței tratamentului cu Stalevo în controlul simptomelor wearing-off la pacienți cu boală Parkinson care au astfel de simptome în cursul tratamentului lor obișnuit, altul decât cu Stalevo. Obiective secundareau fost: identificarea unei modalități
Revista Medicală Română by Armand Frăsineanu () [Corola-journal/Journalistic/92282_a_92777]
-
Mircea Mihăieș Posturile publice de radio și televiziune au, în domeniul mass-mediei, rolul programelor de protecție socială din activitatea guvernelor. Cu alte cuvinte, ele pun la dispoziția cetățeanului ceea ce canalele private nu vor și nici nu pot oferi: informație obiectivă, programe educative și culturale. Încetul cu încetul, existența televiziunii mandatate pentru a servi publicului a fost însă pervertită. Însăși denumirea -"televiziunea națională" - sub care e cunoscut postul din Calea Dorobanți spune ceva despre frauda la care suntem părtași. La rigoare
Mahalaua minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9246_a_10571]
-
se contopesc, pentru ca apoi, după caz, să creeze paradoxuri în funcție de tema asupra căreia se oprește, sau dimpotrivă, să creeze identități între lucruri ce nu pot fi identificate. Și astfel ajunge să spună că pozitivul e negativ și că subiectivul e obiectiv, că victima își iubește călăul, că orice înfrîngere este de fapt o victorie, că orice om cade tocmai în greșelile pe care le reproșează altora, că un om bun se ferește de relele pe care, văzîndu-le la alții, nu bănuiește
Jocul dialectic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9247_a_10572]
-
om al materiei, un exponent al manualității și al praxisului mundan. Un maestru al lemnului, dar, la rigoare, și al bronzului, adică un cioplitor și un modelator în aceeași măsură, el lucrează, oarecum, cu materialul clientului, altfel spus cu elemente obiective, cu exteriorități ale realului. Formele lui, derivate din orizontul imanent al lumii, se istoricizează simultan cu exprimarea, nu numai ca o consecință a exprimării înseși, ci și prin funcția lor fatală de comentariu asupra unui univers controlat. Tronul, Cubul, Poarta
Alte radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9280_a_10605]
-
fost sursă directă pentru contemplația și pentru acțiunea artistică, de formele artificiale, de produsele culturii și ale civilizației. Și în loc ca actul mimetic, după cum ar fi fost de așteptat, să se exercite în relație cu natura, cu lumea așa zis obiectivă, el se manifestă exclusiv, profund și iremediabil față de formele constituite ale culturii. Din act de fidelitate, de supunere și de celebrare, imitația devine un gest de sfidare, de reconsiderare și de posesiune. Dacă mimesisul clasic adăuga naturii un sens și
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]
-
observații critice, cu examene neîncetate - care pînă la urmă te paralizează". Așadar, în conștiința lui Sebastian prevala postura romancierului, aparent stînjenită de exercițiul critic deschis spre infinit, ca de o substanță informală, de un hybris ce s-ar opune creației obiective. N-ar fi nepotrivit a vedea aci un mic răsfăț al unui condei ce excelează tocmai în "observații critice", în "examene neîncetate". Poate că e însă și o saturație de sine, o insatisfacție a propriului discurs analitic, o tînjire a
Centenar Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9331_a_10656]
-
pentru că nu toate cărțuliile respective poartă înscrisă pe copertele lor intenția didactică a editorului ("Bibliografie școlară", "Clasicii români" etc.) - ar trebui să cuprindă, pe lângă "paginile alese", și un concis "aparat critic", impus de rigoarea scopului instructiv: 1) - o succintă și obiectivă sinteză de istorie literară despre valoarea operei scriitorului și contribuția ei la evoluția literaturii și a limbii noastre literare; 2) - o foarte succinctă biobibliografie, care să-i scutească pe autorul introducerii și pe cititorul ei de a se poticni de
Colecțiile școlare by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9370_a_10695]
-
utilizări ale relativului ca obiect direct. Nici chiar la mijlocul secolului XX, în Gramatica lui Al. Rosetti și J. Byck (ediția a II-a, din 1945), nu se exprimă o atitudine normativă clară; autorii oferă mai curînd o descriere neutră și obiectivă a diversității de registre: "în limba vorbită", care e invariabil și "chiar construcția cu prepoziție e evitată. Se spune "lucrul care l-am luat" în loc de "lucrul pe care l-am luat" (p. 146). Regula explicită și condamnarea construcției fără pe
"Care" și "pe care" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9380_a_10705]
-
ce l-ar putea deruta, însă nu fără recunoașterea rezonabilă a inevitabilității jocului acestuia: "Am examinat în repetate rînduri chestiunea subiectivității și obiectivității, în disciplina criticii literare; rezultatul la care am ajuns este constatarea că nu e posibilă structura perfect obiectivă, nici perfect subiectivă a criticului, dar că ne este suficientă disciplinarea într-o direcție sau alta, chiar dacă limitele alcătuirii noastre morale ne îngăduie numai realizarea parțială a idealului urmărit. Voința de a fi obiectiv e o garanție de obiectivitate, chiar dacă
Tradiția criticii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9377_a_10702]
-
ar fi crezut Camil Petrescu în "vocația literaturii române pentru genul "jurnalului", presiunea orizontului literar în care evolua l-a obligat aproape să scrie un astfel de text (și nu cedase acestei presiuni chiar și autorul "celei mai puternice creațiuni obiective a literaturii române"?). Este sigur, apoi, că autorul Notelor zilnice nu a luat în seamă apariția însemnărilor zilnice maioresciene după ce-și va fi mărturisit entuziasmul pentru Amitirile colonelului Locusteanu? Camil Petrescu nu a comentat jurnalul lui Maiorescu, dar scriitorul
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
din Decembrie 1989. Dacă te iei după titulatură, admiți imediat că o astfel de instituție e mai mult decât necesară. Dacă scormonești puțin prin documentele instituției, observi că te afli în fața unei aberații: unde s-a mai pomenit ca istoria obiectivă a unor întâmplări - pentru că acesta e scopul declarat al instituției - să fie scrisă de către înșiși participanții la evenimente?! După ce l-au proțăpit pe însuși Ion Iliescu în fruntea Colegiului Național (!!!), au burdușit instituția cu indivizi a căror participare la evenimentele
Lugubrul pedigree by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9392_a_10717]
-
cu înțelegerea - nelipsită de tristețe, dar nici de speranță - pe care mi-o dă perspectiva secolului pe care îl am în plus. Noi românii, am avut întotdeauna privirea ațintită spre Occidentul de care - din motive uneori subiective, dar mai ales obiective: turcii, rușii, comunismul - ne-a despărțit un inexorabil decalaj. Un decalaj care - oricât de rapid am fi înaintat în momentele noastre bune - nu dispărea, pentru simplul motiv că, asemenea unei fata morgana, Occidentul înainta și el. Și atunci nu ne
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]