1,007 matches
-
între lumi. Meditația a șasea se termină cu instaurarea omului ca "stăpân" al lumii tuturor lucrurilor. Prin ea lumea carteziană este completă. Meditațiile carteziene în ansamblu modelează universul construindu-l dinspre cogito înspre realitatea exterioară. Lumea în noua formă se obiectivează prin subiectivarea ei, în sensul că entitatea centrală este ego-ul, iar în jurul acestuia se construiesc pas cu pas toate celelalte existențiale. Pentru a-și întări această modalitate de construcție a ego-ului Descartes apelează la un suport exterior: Dumnezeu, această fiind
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
diafragmatică este de obicei pe partea dreaptă, formă localizată. Este asimptomatică, fiind o descoperire radiologică, iar corecția chirurgicală nu este necesară [70]. Eventrația completă poate produce simptomatologie respiratorie, cardiacă, digestivă. Au indicație chirurgicală pacienții în vârstă, care prezintă disfuncție ventilatorie obiectivată [70]. Pe partea stângă eventrația diafragmatică se poate însoți de un defect parțial pericardic, ducând la simptomatologie cardiacă. În acest caz este indicată corecția chirurgicală de îndată ce eventrația este diagnosticată, abordul recomandat fiind abdominal, similar herniei diafragmatice congenitale posterolaterale Bochdalek [58
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
stadializare ale CHC utilizate până în prezent. SISTEMUL DE STADIALIZARE OKUDA Publicat în 1985, a fost primul sistem de stadializare care a inclus alături de caracteristicile tumorale (extensia tumorală apreciată ca superioară sau inferioară a 50 % din volumul hepatic) și funcția hepatică (obiectivată prin nivelurile albuminei, bilirubinei și prezența ascitei) (tabelele 29, 30). Conform acestui sistem pacienții cu CHC se impart în : stadiul I - boala incipientă, stadiul II - intermediar respectiv stadiul III - stadiul avansat [8]. Fiind creată pe baza unui lot de pacienți
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92138_a_92633]
-
FDG) sau 11C-acetatul. Astfel pacienții cu tumori avansate (în afara criteriilor Milano) dar care nu captează FDG ar avea un prognostic mai bun după transplant hepatic decât cei la care radionuclidul este captat [19]. Aviditatea tumorii pentru FDG poate de asemenea obiectiva eficiența unor tratamente cum sunt TACE (transarterial chemoembolisation), administrarea de Sorafenib sau radioterapia externă [19-21]. CARACTERISTICILE ȘI AGRESIVITATEA BIOLOGICĂ TUMORALĂ Caracteristici tumorale ce influențează evoluția acestor bolnavi sunt reprezentate de dimensiunile tumorii, gradul de diferențiere histologică și prezența invaziei vasculare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Cristian Balahura () [Corola-publishinghouse/Science/92140_a_92635]
-
lipsit de o individualitate marcantă, sau dimpotrivă; personajul propulsează mecanismul acțiunii;personajul este plasat într-un animit mediu de viață; - dezvăluirea trăsăturilor se face prin orice mod de expunere: descriere, narațiune, dialog, monolog; - în operele epice și dramatice, personajul este obiectivat; - acțiunea conturează personajul literar; - personajul devine o semnificație a condiției umane; - personajul poate fi: a. real, a existat cândva; b. imaginar, rezultat al ficțiunii, al imaginației scriitorului.personajul unei opere literare se deosebește de o figură istorică sau de o
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
care se numește perioada spiritului critic. Nae Ionescu decelează două motive majore pentru care acest tip de critică trebuie respins. Mai întâi de toate, a considera rațiunea ca o ordine obiectivă nu este o condiție suficientă. Astfel pentru ca această ordine obiectivă să poată fi socotită "unitate de măsură", ea trebuie să fie "normală", adică "să nu introducă un element de dezechilibru în existență", cum foarte bine observă filosoful român. Cu alte cuvinte, ordinea obiectivă nu este o ordine normală, nici sub
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
acesta își asumă o imagine al cărei efect este indicat de folosirea termenului de imago. Asumarea imaginii sale speculare de către ființă implică un caz exemplar: manifestarea matricii simbolice în care "eul se precipită într-o formă primordială, înainte de a se obiectiva în dialectica celuilalt"12. Imaginea speculară rămâne suportul lumii vizibile. Funcția stadiului oglinzii constituie o expresie a funcției imaginii care trebuie să stabilească o relație între organism și realitatea sa, un fel de Innenwelt și Umwelt. Ruptura acestui raport generează
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de acord ea experiența estetică este perceperea unei calități intrinsec plăcute și captivante, oferind o valoare finală și o mostră sau o anticipație a altor valori finale. Ea este legată de sentiment (plăcere-durere, reacție hedonistă) si de simțuri ; dar ea obiectivează și articulează sentimentul - sentimentul găsește, în opera de artă, un "corelativ obiectiv" și este îndepărtat de senzație si de dorința de acțiune prin cadrul de ficțiune al obiectului lui. Obiectul estetic mă interesează pentru propriile lui calități, pe care nu
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
ca Valéry, Esenin și Rilke. Numai relieful muntos, cu concurența lui de creste, a peisajului care îl cuprinde, îi declară adevărata altitudine." Voce critică distinctă, dialectician redutabil, garantând o durabilă și exemplară transparență de extracție maioresciană, spirit obiectiv și permanent obiectivat în judecarea fenomenului literar, Vladimir Streinu nu este mai puțin un critic ferm și o structură polemică. El nu are mai niciodată amenitatea adormitoare și cordialitatea luxuriantă ale lui Perpessicius, a cărui strategie critică se alcătuia - cum se știe - din
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
le folosește în genere ca pe niște materiale de construcție ; nu se mai raportează la ele ca la niște autorități necondiționate, donatoare ale unui sens ce rămîne de descoperit, de interpretat, de urmat. Dacă libertatea individului prevalează astăzi asupra formelor obiectivate de transcendență, rămîne întrebarea la ce fel de transcendență se raportează omul occidental, care e natura transcendenței pe care el o caută. Specialiștii în științele umane vorbesc în această privință despre o răsturnare copernicană a conștiinței religioase. Căutarea personală, nevoile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de construire a societății, cel care procedează prin încercări și autoreglaje, prin critică și ajustare, admițîndu-și în mod extrem de salutar imprefecțiunea de principiu și indefinita amendabilitate. Platon se referă la o știință politică perfectă, contemplată în cerul ideilor, aplicată sau obiectivată în cetatea oamenilor, știință ce rămîne de realizat în cetatea sufletului. Așa l-a înțeles, de pildă, Maimonide, care vedea în comunitatea mozaică realizarea cetății platoniciene. Cu un foarte inventiv distinguo, Maimonide considera că Platon și Socrate din dialoguri cu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
tulburînd astfel modelul mai molcom, temporal eschatologic, care permite lumii, comunității și politicii să dureze. în sfîrșit, în perioadele de tradiționalism, distanța e aproape abolită prin anexarea polului superior la ordinea universului cosmic și social. Cu cît divinul apare mai obiectivat în ceremoniile previzibile, minuțios regizate ale doctrinei, ale puterii, ale colectivității, cu atît alteritatea lui se împuținează și se stinge. Atunci se poate produce, pentru o întreagă comunitate, restaurarea distanței prin înnoirea spirituală a tradiției în cauză sau/și prin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
el ; a deveni celălalt. Să facem loc în noi, în rugăciune, în meditația și conformația noastră, celuilalt. E începutul umil al extazului. Ieșire din tine prin interioritate și prin celălalt. în contrast cu identitatea statică centrată pe ego, mereu ispitită să-și obiectiveze și să-și justifice limitările, potențial născătoare de exclusivism, atenția față de semenul diferit se corelează cu o identitate a depășirii și a completitudinii persoanei, cu o identitate dinamică. Ea se leagă strîns, pentru André Scrima, de tema itineranței, a trecerii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
pentru modelul monopolist sau, dimpotrivă, pluralist de gîndire se leagă strîns de adeziunea la un model totalitar sau, dimpotrivă, pluralist de societate. A considera că adevărul absolut poate fi formulat fără rest într-o dogmă compactă, că el poate fi obiectivat într un sistem care totalizează existentul ar însemna să gîndești întreg realul inclusiv absolutul potrivit unui determinism inexorabil. Iar acesta își va găsi în primul rînd aplicarea în viața socială. în acest sens, monismul e, potrivit lui Berdiaev, sursa filozofică a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
democrația pluralistă, ea are două proprietăți : ne dă o experiență de fiecare zi în ce privește mulțimea perspectivelor, coexistența lor caleidoscopică, fragilitatea niciodată depășită a posibilității lor de armonizare (A) ; se bazează pe un real deschis, fără cheie de boltă, fără instanță obiectivată de unitate (B). Din A și B rezultă că democrația pluralistă poate oferi suport simbolic pentru experiența Unității unice, suprem obiective a divinului ca neapartenentă lumii noastre, cu neputință de inclus în ea, în ruptură de nivel față de noi ; dar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
transcendența. Nu, dacă socotim că, pentru acest raport, orice dispozitiv sociocultural rămîne, oricît de prețios, numai un auxiliar și că a-l monumentaliza ca pe un absolut ar însemna pînă la urmă să confunzi ascensiunea cu ascensorul, să consideri religia obiectivată în social mai importantă decît evenimentul interior, întîlnirea Celuilalt, lucrarea sinelui. René Guénon, critic radical al modernității, nu atrăgea mai puțin atenția asupra acestei posibile confuzii, utilizînd o analogie vedică : a condiționa realizarea spirituală de instrumentarul ei (unde e cuprinsă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în experiență personală) se aseamănă credinței unui om că îi e imposibil, dacă nu are cal, să ajungă într-un loc îndepărtat, unde îl cheamă treburile. Tradițiile înseși spun, într-un fel sau altul, că nu e productiv să le obiectivezi, să te lipești de formele lor, ci că e potrivit să intri în dinamica lor verticală, pornind la drum împreună cu ele. în vechiul Israel, chivotul Legămîntului nu era adăpostit într-un templu, ci într-un cort tot atît de fastuos
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
o cetate divină, cu o societate perfectă, cu un model ceresc. Poate că această atitudine implică un scepticism zdravăn instalat în instituțiile și în conștiința omului tîrziu modern. Dar e un scepticism sănătos, lucid, căci el înseamnă refuzul de a obiectiva politic suveranitatea absolută, de a asocia transcendența cu categoria de putere implicată de politic. Dacă inversăm perspectiva, obținem de aici un beneficiu spiritual important. Laicitatea ne ferește să gîndim divinul potrivit regimului mundan, ne împiedică să transpunem asupra transcendenței logica
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
actelor umane către ordinea divină, să mai aibă preponderență. Foarte schematic spus, era transfigurării a fost urmată de era edificării : simbolismul religios nu mai slujea la convergența omului spre absolut, ci era de descoperit, de realizat, dacă nu cumva de obiectivat în lumea istorică, socială și psihică a umanității. Inspirîndu-mă din frumoasa carte a lui Daniel Ménager, aș spune că îngerii sensurilor religioase îl duceau acum pe om foarte departe, dar nu îl mai duceau altundeva. Religia devenea, treptat, parte a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
sinusurilor frontale. Iradiind aceasta zonă pentru tratamentul sinuzitei sau pentru afecțiuni oculare, s-a obținut un efect neașteptat de creștere a energiei (creșterea puterii de muncă) fenomen care a fost descris de mai mulți pacienți. Dacă acest fenomen va fi obiectivat pe scară largă, atunci putem obține reechilibrarea energetică a organismului și prin lumina polarizată. Reechilibrarea energetică se face de mii de ani prin acupunctură sau prin stimularea electrică, termică sau chiar optică a punctelor și meridianelor de acupunctură, dar lumina
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Adina TEODORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93111]
-
de 50%, iar SV mediană a fost de 40 luni pentru RCT preoperatorie [13]. O metaanaliză recentă pe 536 de pacienți din 14 trialuri de faza II cu cancer de pancreas rezecabil sau borderline rezecabil tratați cu RCT preoperatorie a obiectivat o SV mediană similară la cele două grupe: 23 luni versus 22 luni [14], orientând asupra limitelor actuale în evaluarea clinico-imagistică a inoperabilității. Majoritatea trialurilor prezentate sunt retrospective, nu există rezultate din trialuri de fază III care să compare RCT
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
fost mai frecventă. Asocierea CT de inducție cu Gemcitabină + Cisplatin sau + 5FU ameliorează SV mediană cu aproximativ 3,5 luni doar la cei aproximativ 50% dintre pacienți care reușesc să efectueze RCT preconizată [22,23]. Similar, grupul GERCOR [24] a obiectivat o SV mediană de 15 luni cu RCT față de 11,7 luni la pacienții fără RT (p= 0,0009), la pacienții care nu au progresat după 3 cicluri de Gemcitabină neoadjuvant. Trialul francez FFCD/SFRO [25], randomizat între chimioterapie exclusivă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
Sintetic, RCT adjuvantă aproape dublează SV la 5 ani față de chirurgia exclusiva: 23-32% versus 15-17% [39- 42]. În analiza multivariată a bazei SEER pe 1267 pacienți cu cancer de pancreas RCT postoperator, beneficiul în SV la 5 ani a fost obiectivat doar pentru stadiile pT3N1, și nu pentru pT1-T2N0 [43]. În 2005, a fost publicată prima metaanaliză [44] care a inclus 875 de pacienți, înrolați în 6 trialuri clinice cu cancer de pancreas operat, tratați cu RCT sau cu chimioterapie adjuvantă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
Ideii pure, a priori, lipsită de intuiția sensibilă. Printr-o mișcare proprie, Ideea produce evolutiv și necesar Natura pentru a se regăsi pe sine ca Idee absolută sau Spirit. Legea de autodezvoltare internă a Ideii, care o face să se obiectiveze în natură și să se regăsească apoi ca spirit, este principiul contradicției. Comentând acest lucru, Mircea Florian afirmă: "Ciudat este, și caz unic în istoria raționalismului, că legea logică de care ascultă evoluția netemporală a Ideii nu se supune principiului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și absolut. Ființa autentică, pe care filosofia vrea să o surprindă și să o reveleze, dincolo de natură, nu este supranaturalul mitic; ea este o realitate de un cu totul alt ordin: abstracția pură, identitatea cu sine, însuși principiul gândirii raționale, obiectivat sub formă de logos" (Jean-Pierre Vernant, Mit și gîndire în Grecia antică, Editura Meridiane, 1995, p. 455). 249 Athanase Joja, Studii de logică, vol. II, Editura Academiei, București, 1966, p. 301. 250 Lucian Blaga, Experimentul și spiritul matematic, Editura Humanitas
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]