3,519 matches
-
proprii nexialismului, astfel încât, sub ochii lor, se închega acum un tablou uimitor de complet al scoarței planetei. Grosvenor rămase o oră întreagă în laborator, cufundat în observațiile și gândurile sale. Prin structura lor moleculară și prin compoziția lor, diferitele straturi observate indicau o anumită unitate geologică: noroi, gresie, argilă, granit, materiale organice - probabil zăcăminte de cărbuni - silicați sub formă de nisip, apă... Deodată, acele cadranelor pe care le avea sub ochi se răsuciră, pentru a se opri, însă, numaidecât. Reacția lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
el, punându-i o întrebare scurtă: Bem ceva? Nu obișnuia să bea, își dădu ea seama. Se purta atât de atent cu whisky-ul și cu apa, de parcă ar fi fost niște lichide rare și prețioase care trebuiau mai degrabă observate, decât consumate. Stilul ei - dai pe gât și comanzi altul - părea pur și simplu necivilizat în comparație cu al lui. Deci care-i treaba cu regia de film atunci? întrebă ea, scoțându-și pantofii sub masa din colț la care se așezaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
etica teoretică normativă și de a explica faptul moral, așa cum științele naturii explică faptele naturii. Modelul științelor naturii, potrivit lui Abba, deformează experiența morală pentru că adoptă punctul de vedere al observatorului extern, care privește faptele falsificând experiența morală, astfel că faptul observat nu mai are nimic de-a face cu experiența subiectivă a autorului. Același autor critică și interpretarea fenomenologică a experienței morale în care este evidențiată conștiința subiectului. Această interpretare neglijează faptul că experiența morală este și experiență practică, nu în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Tanacu (patru locuințe adâncite), în restul stațiunilor găsindu-se maxim una sau două locuințe. Întrucât aria județului Vaslui ocupă cea mai mare parte a bazinului bârlădean, este explicabil ca numărul preponderent de situri arheologice să fie din zona menționată, fapt observat și pentru etapa anterioară (secolele V-VII). 1.3. Sistemul de construcție. Instalații pentru foc Așezările bazinului sunt de tipul siliștilor/seliște, iar complexele de locuințe respectă aceleași reguli ca și cele din intervalul precedent, poate cu ușoare modificări datorate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de inventar, care să aducă un plus informațional despre cei înmormântați. Urnele in situ (Vinețești-Cordeni) erau situate pe șiruri, de la nord spre sud, fapt ce ar sugera o posibilă aranjare a întregului cimitir pe această axă. De asemenea, potrivit orientării, observate și în unele așezări, s-ar putea interpreta respectarea unor criterii familiale sau social-economice. Distrus în întregime, cu excepția acelor urne, cimitirul putea cuprinde, după cum s-a presupus, 100 sau chiar 200 de urne. Din informațiile de pe teren, se pare că
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
inventar care să aducă un plus informațional despre cei înmormântați. Urnele in situ (Vinețești-Cordeni) erau situate pe șiruri, de la nord spre sud, fapt ce ar indica o posibilă aranjare a întregului cimitir pe această axă. De asemenea, potrivit acestor orientări, observate și în unele așezări (Dodești), putem avea de-a face cu respectarea unor criterii familiale sau social-economice. Caracteristicile materialului ceramic (urnele), descoperit în ambele situri, indică aspectul cultural de tip Hlincea I, specific secolelor VIII-IX. Ca atribuire etnică se presupune
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nu au? Trebuie s( le elimin(m? Trebuie s( prezent(m datele observa(iei brute sau trebuie s( le rescriem (i s( le rezum(m? Am dori s( r(spundem acestor (ntreb(ri propunînd o form( de tratament a datelor observate (i inser(ia lor (ntr-un text pe care-l vom numi raport de observa(ie. Acesta va lua forma unui exerci(iu, a unei lucr(ri mai substan(iale de licen((, de master sau de ciclu trei. Utiliz(m datele
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
persoanele, asist( la actele (i gesturile care produc ac(iunile lor, ascult( schimburile verbale, inventariaz( obiectele (n jurul c(rora se (nvîrt, pe care le schimb( sau produc. Observatorul are patru sarcini de (ndeplinit: 1) s( se afle printre persoanele observate (i s( se adapteze la mediu; 2) s( observe derularea obi(nuit( a evenimentelor; 3) s( le (nregistreze prin note sau alte mijloace; 4) s( interpreteze ceea ce a observat și să redacteze un raport de observație. Observa(ia direct( folose
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
o observa(ie sistematic(. El condenseaz(, (n acest stadiu final de redactare, diversele caracteristici ale acestui demers. A fi prezent la locul faptei Extrasul urm(tor, (mprumutat din lucrarea Street Corner Society de William Foote Whyte, restituie o situa(ie observat( de cercet(tor (n mijlocul unui grup social (n preajma comunit((îi italiene, dintr-un cartier din Boston, la finele anilor treizeci. Subliniem c( acest pasaj este foarte apropiat, dac( nu direct (mprumutat din notele pe care cercet(torul le-
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
un chestionar său s( pun( direct (ntreb(ri cuantificabile membrilor populă(iei deja regrupate pe care o studiaz(. Observa(ia direct( poate, (n fine, s( se combine cu diferite forme de lucru de teren. Cu certitudine, nu toate populă(iile observate se preteaz( la o procedur( care să ceară clar colaborare din partea lor. Astfel, nici un observator nu va prezenta un chestionar (n timp ce studiaz(, f(r( (tirea lor, persoane cu comportament deviant sau delincven(i. (n al doilea rînd, observă
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
prezenta un chestionar (n timp ce studiaz(, f(r( (tirea lor, persoane cu comportament deviant sau delincven(i. (n al doilea rînd, observă(ia direct( poate s( lase loc num(r(rîi sau statisticii datelor culese chiar (n cursul evenimentelor observate, (i nu prin administrarea de chestionare. De exemplu, observatorul socotește el (nsu(i, f(r( s( (ntrebe participan(îi, num(rul de indivizi care p(trund (ntr-un timp limitat (ntr-o biseric( catolic( (i cei care fac sau nu semnul crucii
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
o num(rătoare plecînd de la reparți(ia lor (n diferite categorii, f(r( că persoanele s( fie interogate. Dar aceast( opera(ie de clasare depinde de capacit((ile fiec(ruia de a percepe (n via(a curent( propriet((ile persoanelor observate, pe baza indicilor mai mult sau mai pu(în explicit cunoscuți. Astfel, observatorul repartizeaz( cu destul( u(urin(( fluxul într(rilor (ntr-o biseric( dup( sexe, dar mai dificil dup( vîrstă. Căci, în al doilea caz, vîrsta observatorului ((i creeaz( propria
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
pu(în explicit cunoscuți. Astfel, observatorul repartizeaz( cu destul( u(urin(( fluxul într(rilor (ntr-o biseric( dup( sexe, dar mai dificil dup( vîrstă. Căci, în al doilea caz, vîrsta observatorului ((i creeaz( propria scar( de m(rîmi, iar vîrstă persoanelor observate depinde de condi(iile foarte diferite ale mediilor sociale (i de modurile de via((. (n toate aceste cazuri, observatorul trebuie s( formuleze explicit dup( care indicii a clasat persoanele într-o clas( de vîrst( sau alta, corespunz(toare fiec(rui
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
ia asupra etapelor care marcheaz( activit((ile sociale. Astfel, (nsu(i demersul observatorului se confund( adesea cu cel al (n(elegerii regulilor mediului sau activit((îi studiate. Cercet(torul ((i ia un timp necesar (nsu(irii cuno(țin(elor persoanelor observate, apoi r(mine destul de mult timp printre ele pentru a cunoa(te diversitatea situa(iilor cu care acestea se pot (ntîlni de-a lungul unei perioade. (n acest sens, observatorul este martorul istoriei evenimentelor proprii mediului studiat pe parcursul anchetei sale
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
nc(l((minte f(r( (ireturi). Foarte adesea, observă(ia decupeaz( din istoria unui mediu o perioad( despre care d( seam(: ea p(streaz( evenimentele care au un (nceput (i un sfîr(it; dar nimic nu ne asigur( c( realitatea observat( nu va fi total diferit( dup( plecarea observatorului. Observa(ia are deci o dubl( dimensiune: ea se confrunt( cu o succesiune cronologic( a evenimentelor (i prin ea se degaj( tr(s(turile permanente ale acestora. Observa(ia (i anchetă jurnalistic
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
creionat un tablou foarte echilibrat al militan(ilor Frontului na(ional. Dar aceste (nsemn(ri nu au f(cut progrese (n privin(a leg(turilor dintre metodă folosit( (i rezultatele ob(inute. Schemă lor principal( este denun(area practicilor lumii observate. Persoanele sînt apoi descrise fiecare (n parte (i textul final urm(re(te cronologia evenimentelor. Aceast( anchet( se (nscrie mai cu seam( (ntr-o perspectiv( moral( (i politic( care difer( de cea a (tiin(elor sociale. Cinematograful și televiziunea ofer( deopotriv
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
oarecare bun(stare, s(racii (i, (n sfîr(it, criminalii. Aceste categorii sînt localizate pe harț( strad( cu strad(, cas( cu cas(. O analiz( este consacrat( experien(ei rasismului. Lucrarea con(ine, de asemenea, extrase din (ntrevederi (i descrierea scenelor observate. 3. OBSERVAȚIA ÎN SOCIOLOGIE Sociologia muncii: uzinele Hawthorne Observa(ia direct( a ap(rut (n perioadă anilor '30 (n studiul muncii industriale (i, măi general, (n cel al "rela(iilor umane" (n munc( (i (ntreprinderi. Universitatea Harvard (i cea de la
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
i rolul liderilor. Amestecînd observa(ia situa(iilor reale (i cea a situa(iilor experimentale, aceast( apropiere s-a generalizat (n psihologia social( a muncii. Ea a fost l(sat( (n grijă observatorilor profesioni(ți sau chiar a membrilor grupului observat. Pu(în cîte pu(în, observă(ia a alunecat de la situa(iile efective de lucru la situa(îi de discu(ie. Tradiția de la Chicago: documentare și observație • Debutul Adesea invocat( sub numele de (coală de la Chicago, lungă tradi(ie de
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
supus constrîngerilor sociale (i materiale, care apăs( asupra (ntregii sale munci. Raportul cercet(torului cu al(îi este o form( de interac(iune obi(nuit( (i categoriile sale de interpretare nu sînt neap(raț str(ine de cele ale persoanelor observate (vezi capitolul III). (n acest context, se deschide o perioad( deosebit de fecund( de studii prin observa(ia situa(iilor de lucru, a formelor de devia(ie (i a rela(iilor interetnice. Boys în White [1961], studiu colectiv consacrat form(rîi
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Florence Weber [1989] a studiat "muncă la negru" a muncitorilor dintr-un mic oră( unde a locuit un an (i jum(țațe. A analizat (ndelung rela(iile sale cu acest mediu, semnifică(iile sociale ale relat(rilor pe care persoanele observate le atribuiau activit((îi lor. Stéphane Beaud [1996] a studiat la fă(a locului (i pentru o lung( perioad( comportamentele școlare ale tinerilor din mediul muncitoresc. Printre studiile consacrate altor domenii îi putem cîtă pe Dominique Monjardet [1996] asupra muncii
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
ALE OBSERVAȚIEI Trei activit((i indisociabile Observa(ia direct( cuprinde trei componente inseparabile: o form( de interac(iune social( cu mediul studiat pentru că observatorul s( fie prezent (n mijlocul evenimentelor, activit((i de observa(ie (i, (n fine, (nregistrarea datelor observate, adic(, (n principal, luarea de noti(e. Aceste acte se descompun, fiecare (n parte, (n etape succesive (i (n diverse opera(îi. Ghidul de observație nu este nici exhaustiv, nici aplicabil automat, din trei motive proprii observa(iei directe. a
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
social, cît (i că investigator. Aceast( dualitate a condi(iei observatorului a luat numele de "observa(ie participativ(" din tradi(ia anglo-saxon( (Lohman, 1937; Kluckhohn, 1940). Prin participare se înțelege modul în care cercet(torul este prezent (n mijlocul mediului observat. Practică observa(iei participative se (nscrie, (n principal, (n tradi(ia nord-american( de studiere a organiza(iilor sociale mai mult sau mai pu(în (nchise, c(rora cel mai adesea observatorul nu le apar(ine (i fă(( de care nutre
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
care traverseaz( aceea(i societate condi(ioneaz( posibilitatea observatorului de a intra (ntr-un mediu sau altul. Caracteristicile cercet(torului sex, vîrst(, etnie, clas( social( joac( un rol dublu. Pe de o parte, ele contribuie la explicarea interesului acestuia pentru mediul observat; pe de alt( parte, ele determin( par(ial capacit(țile sale de a penetră (n acest mediu, de a fi acceptat (i de a g(și un rol. Cum remarcă (i antropologul social Rosalie Wax [1971], nu to(i observatorii
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
mod sau altul de via(( (i, (n general, în funcție de gradul de familiaritate cu un mediu social sau altul, nu sînt susceptibili de a penetră cu aceeași u(urin(( (n acelea(i medii. Propriet((ile particulare ale acestor locuri caracteristicile persoanelor observate (i modul de organizare social( ce domin( aici determin( aceste posibilit((i. Aceast( problem( nu poate fi abordat( (ntr-o manier( general( (i (n afară tuturor situa(iilor specifice (i istorice. Putem ilustra diferitele combină(îi posibile (ntre caracteristicile observatorului (i
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
său s(-(i schimbe (nf((i(area. El este martorul unor activit((i ilegale, interzise sau secrete. F(r( s( fi făcut vreun angajament față de nimeni, observatorul este (mpiedicat de un cod de deontologie implicit( s( deșt(inuie identitatea persoanelor observate, atît (n raportul final, cît (i sub orice alt( form(. Trebuie s( se a(tepte la o reac(ie ostil( din partea celor observa(i dac( ace(tia descoper( veritabilă să identitate sau se recunosc (n textul raportului final. El împărtășește
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]