1,054 matches
-
poate să lipsească o intenție moralizatoare, și chiar în acest moment, ca să zic așa, în loc de-o lacrimă de bun-rămas, un sublocotenent tânăr și îndârjit, cu mâinile proptite în șolduri, țanțoș, o petrece de pe fața pământului cu cele mai neaoșe ocări, cu înjurăturile cele mai deșănțate, pentru un amărât de castron! Fără îndoială, sunt vinovat și îmi pare rău și acum, chiar dacă, după atâta amar de timp și după atâtea schimbări petrecute în caracterul meu, mi se pare că această faptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și mai câte nu se vaietă la beție? Se ruga pentru odihna sufletului contesei Du Barry 40, l-am auzit cu urechile mele; și Kolea l-a auzit; s-a smintit de tot! — Prințe, vedeți, auziți cum mă face de ocară! strigă Lebedev, înroșindu-se și ieșindu-și cu adevărat din fire. Dar nu știe că, poate, oi fi bețiv și destrăbălat, tâlhar nelegiuit, dar că am dreptul s-o țin una și bună că pe acest zeflemist, pe când era prunc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
începu iarăși Ippolit, ieșind din îngândurarea sa. Da! Iată ce voiam să spun, se bucură el, ca și cum și-ar fi amintit subit: Burdovski vrea sincer să-și apere mama, nu-i așa? Însă reiese că tot el o face de ocară. Iată, prințul vrea să-l ajute pe Burdovski, îi oferă din toată inima delicata sa prietenie, bani, poate e singurul dintre noi care nu simte dezgust față de el - și iată-i stând față în față ca doi dușmani adevărați... Ha-ha
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
-mi fie mai scump, dacă acum pentru mine n-ar fi totuna. Îmi amintesc acum cu ce lacom interes am început să urmăresc atunci viața lor; mai înainte n-am avut un asemenea interes. Îl așteptam uneori cu nerăbdare și ocări pe Kolea, când era și el bolnav și nu putea ieși din casă. Aprofundam atât de mult fiecare amănunt, mă interesam de orice zvonuri, încât, mi se pare, am ajuns un bârfitor. De pildă, nu înțelegeam cum acești oameni, având
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
astea, numai dumitale - nu știu; poate pentru că într-adevăr o iubeam foarte mult. Această femeie nenorocită e profund convinsă că ea e ființa cea mai decăzută, cea mai depravată din câte există pe lume. O, să n-o faci de ocară, să nu arunci cu piatra în ea. S-a chinuit prea mult cu conștiința rușinii ei nemeritate! Și cu ce-i vinovată, Doamne-Dumnezeule! Ah, clipă de clipă, cuprinsă de frenezie, strigă că nu-și recunoaște nici o vină, că e victima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
sosire și s-o apucăm în direcții diferite, ca să ne fie mai ușor să-l surprindem pe domnul Ferdâșcenko. Deci, o să-l las să plece și apoi, din senin, o să-l găsesc la căpităneasă - propriu-zis numai ca să-l fac de ocară, în calitatea lui de om cu familie și de om în general. Numai să nu faci scandal, Lebedev, pentru Dumnezeu, să nu cumva să faci scandal, spuse prințul cu jumătate de glas, foarte îngrijorat. — O, nu, vreau doar să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
lui de om cu familie și de om în general. Numai să nu faci scandal, Lebedev, pentru Dumnezeu, să nu cumva să faci scandal, spuse prințul cu jumătate de glas, foarte îngrijorat. — O, nu, vreau doar să-l fac de ocară și să văd ce mutră va avea, căci multe concluzii poți trage după fizionomia unui om, mult stimate prinț, mai ales a unui asemenea om! Ah, prințe! Deși necazul mi-e mare, nici măcar acum nu pot să nu mă gândesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și singur! Doar i-am dedicat Confesiunea mea (nu știați asta?). Și cum a primit-o! He-he! Dar cu ea n-am fost ticălos, măcar față de ea n-am nici o vină; ea a fost cea care m-a făcut de ocară și m-a tras pe sfoară... De altfel, nici față de dumneavoastră nu sunt vinovat cu nimic; dacă am pomenit de „resturi“ și de altele în acest sens, vă comunic în schimb acum și ziua, și ora, și adresa întâlnirii, dezvăluindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de făgăduință, am fugit de la tine, dar acum nu mai vreau! De ce s-a purtat cu mine ca și cum aș fi o stricată? Întreabă-l pe Rogojin și el o să-ți spună dacă sunt stricată! Acum, după ce m-a făcut de ocară, ba încă sub ochii tăi, o să-mi întorci spatele ca s-o iei pe ea de braț și să plecați de-aici? Blestemat să fii dacă-i așa, căci numai tu ești omul pe care l-am crezut! Pleacă, Rogojin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
tării ca să-mi facă vânt din lume. Ce rană mi s-a deschis, ca o primăvară neagră, și-mi înverzește simțurile cu muguri funebri? Ce înger, cu ce arme, mi-a însîngerat seva? Sau Dumnezeu mi-a întors blestemele? Orice ocară la adresa Lui se întoarce împotriva celui ce a spus-o. Căci distrugîndu-L, ți-ai tăiat creanga de sub picioare. Ai zdruncinat tăriile; ți-ai zdruncinat tăria. Ura împotriva lui Dumnezeu pleacă din scârba de tine însuți. Îl ucizi pentru a-ți masca
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
chef de scandal. Clatină amărât din cap: Nu condamn medicina în sine și nici profesia de medic. Resping însă lăudăroșeniile și pretenția la plată, dobândită pe seama unei vieți. Amenință cu mâna în aer. — Ba chiar, de multe ori, doctorul trece ocara pe seama pa ci entului, învinuit sărmanul că nu a respectat cu strictețe tratamentul, deși învață pe riscul nostru și și câștigă experiența tot pe pielea noastră. — Ia nu te mai agita atâta, îl mustră afectuos Livia. Se saltă în picioare
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
e o rușine pentru căpetenie să-l întreacă soții în virtute, iar pentru aceștia este o infamie să fie mai prejos decât căpetenia lor. Rufus îl simte cum își vântură pumnul prin aer. — Mai mult, e o mișelie și-o ocară pe care o porți după tine toată viața să te-ntorci din luptă viu, după pieirea conducă torului. — Ho! Ce te-ai pornit așa? încearcă să-l domolească. — Să-ți aperi și să-ți ferești căpetenia, continuă îndârjit ger manul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
lase borțoasă. Să-i facă copii. El nu e decât un pion în lupta ei pentru putere. Un pion pe care îl împinge tot timpul în față. Îl mână din urmă ca pe un servitor. Nu cu biciul sau cu ocara, cum face cu sclavii, ci cu gheața din suflet, cu focul orgoliului și al trufiei ce se ascund sub masca de soție supusă și ascultătoare. Găsește puterea să zâmbească. Halal nevastă! O soție adevărată trăiește prin soțul ei, pe când Agrippina
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
nilor religia și superstiția sunt doi termeni diametral opuși. Prin religia oficială se definesc ei înșiși și își onorează zeii. Nu contează că nu mai cred în puterea lor de a-i ajuta. Superstiția rămâne în continuare o vorbă de ocară aruncată dușmanilor. Mai rău chiar, o înjosire adusă divinităților Romei. Pentru moment, Germanicus nu sesizează că demonizarea astrologilor este legată de crearea unui sistem politic centralizat. Furia lui este îndreptată mai degrabă împotriva lui însuși decât a chaldeilor. Se luptă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
se pomeni iar cu Klapka la baterie. Era foarte palid și cu ochii mai tulburi și mai bulbucați ca de obicei. Îi spuse că adineaori colonelul i-a poruncit categoric să sfârșească scandalul cu reflectorul, fiindcă ajungem de râsul și ocara armatei, adăugând că comandantul diviziei a făgăduit o decorație celui ce va zdrobi batjocura rusească. ― Azi-noapte l-am încadrat, și totuși ne-a scăpat! zise Bologa furios, încheind cu o înjurătură ungurească. În doi ani n-am primit nici o observație
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
să sape și groapa mortului, de vreme ce a învățat să facă coșciuguri. Căci decât tâmplar într-un sat, mai bine gropar, că masă și scaune își mai ticluiește omul și singur, dar pentru groapă tot are nevoie de altul. Nu-i ocară să muncești, ci să lenevești. Când rămâi văduv cu un băiat de unsprezece ani și o fetiță de șapte, trebuie să pui osul de vrei să nu te mănânce sărăcia... Toate au mers cum au mers, și mai mult bine
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
în suflet, bucurie în trup, iubire-n cuget și-n simțiri, iată ce voi să dau Moldovei! - continuă Vodă. Și de se va găsi vreunul din cei de față ori din cei rămași afară să se scoale cu zavistie și ocară împotrivă-mi, voi zice ca proorocul: batjocorește-mă și te voi ierta, lovește-mă și te voi cruța, pârăște-mă și te voi afla și-a ta va fi împărăția cerurilor! — Amin! - mormăi mitropolitul Nazazarie Iscariotul. — Suntem deopotrivă sortiți țărânii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mâniat pe acești parveniți, cum păreau a fi proaspetele lor rude, spunea că fără o sumă considerabilă nici nu calcă pe acolo. Voia să-i frapeze să nu fie considerați ca fiind ruda cea săracă. Ne-a făcut ea de ocară dar eu n-am chef să-mi râdă ăia în nas, să se uite chiorâș, spunea. Ce să te avânți cu atâta amar de bani, sărea mama, doar îi dau și plapuma aia roz, cearceafurile noi cu broderie, perdele bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
reproșa indiferența sau voia să știe cât îi rabdă inima să ignore existența Elenei, s-o alunge din suflet, din viața lor de zi cu zi. Ori poate nu voia să stârnească mânia bărbatului, nu voia să provoace vorbe de ocară era și așa destulă încordare în casă, deși, cu siguranță, se indigna mut: cum de era posibilă atâta nepăsare: El, bărbatul scosese niște bani de la CEC și cu asta se considera achitat, absolvit de orice grijă, ca și cum Elena murise iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
după sine d\râmarea baricadelor, dar greva ar fi trebuit să continue, în principiu. Când s-a supus moțiunea adunării, ticăloșii n-au făcut decât să-i denunțe, fără nici o remușcare, pe studenții spărgători de grevă, aruncându-le vorbe de ocară și înscenând chiar ședințe judiciare. Curios să aflu ce era în capul liderilor, i-am întrebat pe câțiva dintre ei de ce vin la cursuri în loc să continue greva, dar nu au fost capabili să mă lămurească. Nici nu aveau ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
stradă și ea pășește-n urma omului, ochi violenți de prădător are strada și oamenii curgând pe ea își pierd conturul: timpul lor se topea ...Dumnezeu e și Marele Păpușar: de privirea Lui stă agățat omul făcut din lipsuri și ocări, cu conștiiința fragmentată, omul având în ochi Moartea ieșită la drumul mare ...își desenează cuvintele omul urât mirositor: îl vom vedea alcătuind minunate fresce animate când stă de vorbă cu Tăcerea la cer ridicată ...în ținutul lor de umbre triste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
stând “frâu lângă frâu” ceea ce Îi dă forțe să triumfe “pe baricada veacului erou”. Poetul denunță regimul de lagăr și Închisoare unde a fost pus În jug “cu fierul rosu pe grumaz și m-au plătit cu răni și cu ocară”. Conștiința temnicierului pagân este pătată și de raptul din teritoriul national ceea ce nu se uită “ de neamul meu de domni și de țărani”. Puterea cerească “vindecă pe cei ce s-au prăbușit sub cizme și sub norme”. Ostracizatul speră că
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
dea seama de ce ar avea nevoie tatăl ei. — Mult ți-a mai luat, o acuză Fran. Credeam că o să ieși imediat după mine când Jack Allen a avut tupeul să primească premiul nostru. Sau ai stat să-l faci de ocară în bar? Dacă da, sper că insultele tale au fost atât de murdare pe cât o merită. — Doar nu era să-l vorbesc de rău de eroul zilei, după omagiul pe care i l-a adus tatălui tău, nu? — Ce omagiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Să-ți spun ce hârtie? Dar tu până acuma mi-ai spus mie? Mi-ai spus de ticăloșiile tale? Mi-ai spus că-ți făceai de cap cu nu știu cine, pe când eu lipseam de-acasă? Mă făceai de râs și de ocară! N-am să mai pot ieși în lume de răul tău!... Vină-ncoace! Spune-mi ce-a fost! Tudorița se ridicase de la locul ei și se azvârlise spre ușă, ca să fugă. Unde te duci? urlă cu mânie Ion Rusu. Stai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
tânguindu-se: — Sărutăm mâna, măria ta, îndură-te și ne învață ce să facem ca să scăpăm de urgia nevestei lui Alexa... Are o gură care taie ca o sabie. Spune câte-o vorbă de ne face de tot râsul și ocara. Dar ce-i, femeilor? întrebă cucoana într-un rând, ridicând fruntea de deasupra gherghefului. Ce v-a făcut? Ce zavistie s-a stârnit? Câteva sunteți și nici acelea nu vă puteți înțelege?... Natalița, nevasta grămăticului, își feri din ochi părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]