1,044 matches
-
cinstește pe Fiul, cum cinstește pe Tatăl, dar când la mijloc e o necinste, atunci necinstea adusă Fiului trece și asupra Tatălui, iar pe fața noastră se așează ca un fel de văl, încât avea dreptate să spună proorocul Ieremia: ocara ne acoperă fața”. (Origen, Omilii la Cartea Proorocului Ieremia, omilia V, cap. VIII, în PSB, vol. 6, p. 383) Miguel Garrigues, L’Esprit qui dit Père, 1982, ed. Tequi, Saint Cénere, p. 79-80). E vorba de papa Teodor. Se poate
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
bună dreptate. Nici la beție nu au dreptul slujbașii mai mici să facă fapte pe care numai cei mari au puterea să le facă, și să se apere că au făcut asta din pricina beției, pentru că și apărarea aceasta este o ocară mai mare adusă celor ce le-au dat slujba. Din pricina asta, cine este mai mic să nu se apere niciodată așa! Dar dacă este împărat, și de aceeași vrednicie, poate face asta în toată voia. După cum una e dregătoria cea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și acelea de "psiholog", filozof, sociolog și filantrop (p. 57). Spitalul conceput de el și medicul psihiatru, ca expresie superioară a practicianului cultivat, vor putea să asigure tratamentul adecvat al bolnavilor psihici din care el exclude declarat practicile brutale, ca: "ocara, probozirea, amenințarea, foamea, dușurile reci, încuierea în întuneric și izolarea ca mijloace de pedeapsă și moralizatoare". Spiritul etic al autorului reiese și din concepția sa cu privire la responsabilitatea medico-legală a alienaților care, în cazul iresponsabilității penale, nu vor trebui reprimați în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a eșuat. O spune el însuși, la 9 august 1878: "E o adevărată nenorocire de-a prevedea tot și de-a nu putea împiedica nimic. Tot ce s-a întâmplat în urmă am prevăzut și, încărcați cu hulă și cu ocară din partea presei liberale, ne duceam păsul liniștiți, știind că vremea ne va da dreptate și cuprinși de durerea că, puși afară din cercul vieții publice, nu putem mișca nici degetul cel mic pentru a opri dezastrul."150 Așadar, Eminescu înțelege
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
propria mărturisire, nu l-a știut niciodată), ajunge la o constatare extrem de realistă și de pertinentă: Copiii au un diabolic spirit de observație. Nimic nu le scapă...nu uită mai târziu, nici până la adânci bătrâneți, nedreptățile, brutalitățile sau cuvintele de ocară ale profesorilor. Poate fiindcă ei, în inferioritate, nu le puteau răspunde și năduful sapă adânc în ei, creând o animozitate nestinsă. Când educatorul se bucură de aprecierea și stima elevilor, micile neajunsuri care apar în mod inerent în starea disciplinară
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și colaboratori. Câtă dreptate avea Pestalozzi când afirma: spre a crește oameni, înainte de orice știință și orice metodă, trebuie să ai inimă. Experiența didactică a demonstrat că lauda și încurajarea copiilor (întăririle pozitive), sunt incomparabil mai eficiente în educație decât ocara, blamul sau corecția fizică. Și dresorul de animale de la circ, după o evoluție reușită a acestora în arenă, le recompensează cu o mângâiere, o bomboană sau o bucățică de zahăr. Distanța spațială dintre catedră și bănci nu trebuie să devină
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
privea plin de admirație și speranță spre pieptul străpuns de tăișul vârfurilor. Moartea mesagerului însemna că Zalmoxis primise rugămințile dacilor. Și nimic nu putea fi mai onorabil decât acest sacrificiu de sine. Căci rămânerea în viață însemna acoperirea cu rușinea ocărilor de a nu fi fost demn de sarcina încredințată. g. Risipirea moștenirii genetice Oricât de glorioase și demne au fost viața și moartea acestor războinici, totuși ereditatea lor s-a irosit în acte de sacrificiu pe care le-au trăit
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
aceste ființe docile. Sfânta simplitate țărănească Nimic nu putuse a-l sili pe Ion să-și părăsească glia strămoșească. Dacă trebuia, era pregătit să îndure cea mai aspră osândă. Iar pe deasupra, putea să mai ducă în spate corvezi grele și ocări nemeritate. Nu se gândise vreodată că i-ar fi fost mai bine pe meleaguri străine. Fusese de câteva ori pe la talciocul și iarmarocul din târgul de peste deal. Dar se înspăimântase când văzuse gloata de precupeți, zarafi și slujbași vicleni. Năravurile
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de argint a domnilor și miniștrilor țării, carii întru nimica au și pe țigani, ba chiar și un măgar l-ar face logofăt mare, numai bani să dea". (p. 320) Despre neamul lui Iurașcu, paharnicul Sion n-are cuvinte de ocară, pentru că zice el "sunt moldoveni și vechi neam boieresc". Ca dovadă, el amintește cîteva nume de boieri, Iurașcu, de pe la 1700 și de alți Iurașcu, căftăniți în vremea domnilor lacomi de arginți, dar nici un cuvînt nu amintește despre Vasile Iurașcu, stolnicul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
propune acestuia un pact uman, menit să pună capăt urii, învrăjbirii, războiului: „Dar e-nvoială să facem, pe zei să chemăm, că doar ei sunt Martorii noștri mai buni și mai siguri chezași ai tocmelii. Nu te voi face de ocară pe tine, de-o fi să-mi dea Zeus Slavă să birui și capul să-ți pun. Numai armele tale Am să le prad, o Achille, și da-voi acheilor trupul. Fă și tu astfel cu mine”. (op. cit., p. 418
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cuvînt. Mai țin și epistolele, blestemate de Dumnezeu, ale Învățătorului lor Sergius, pline de trufie și de necredință. Ei nu recunosc, prin urmare, cele două #epistole## catolice ale lui Petru, principele apostolilor, pe care Îl dușmănesc și Îl acoperă cu ocări și cu injurii nenumărate, cu ce gînduri În mintea lor eu nu știu17. O scolie la capitolul 42 din Istorie vine să mai adauge că paulicienii de mai tîrziu „nu recunosc... decît cele patru Evanghelii, preferînd-o pe cea a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ieri; imediat; infinit; interdicție; interes; împlinit; înapoia; începe; încet; încetează; de însușit; întîlnire; întrecere; învingător; lecție; lecții; limitare; linie de sosire; magazin; mal; mama; mașină; matematică; măreț; merge; a merge; mers; la mijloc; minciună; mîncare; neajuns; nimic; nu; obosit; obositor; ocară; odihnă; oriunde; pahar plin; a parcurge; păși; plajă; poartă; politică; popas; popor plin; poposește; poposi; a poposi; pornire; președinte; primul; probleme; protest; prudent; punctualitate; rabdă; rapid; a răbda; rănește; realizare; reușește; reușită; satisfacție; satisfăcut; saturat; sătul; secundă; serviciu; în sfîrșit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
se jură; jurăminte; juriu; justifica; a face un legămînt; a lega un legămînt; legătură; lege; lucruri; mărturie; mărturisi; minciuni; că nu minți; multe; munți; murdar; nebunie; needucat; negativ; pe negru; neîndreptăți; neînțelegere; nenorocire; nepoliticos; nervi; nervozitate; nesiguranță; nevoie; niciodată; nou; ocară; onest; onoare; orice; oriunde; pact; papa; patrie; păcătos; a păcătui; păstra; penibil; politică; popă; prefăcut; preot; promis; promisese; a face o promisiune; promisiuni; promitere; prompt; prost; rece; religie; repede; respect; respectare; responsabil; responsabilitate; roșu; a se ruga; serios; seriozitate; simți
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
atingere (2); bărbat (2); bătături (2); braț (2); bucată (2); bună (2); bunătate (2); cald (2); curată (2); dreapta (2); forță (2); frică (2); ghicire (2); întinsă (2); mama (2); mamă (2); mănușă (2); mică (2); mîna (2); noroc (2); ocară (2); părintească (2); prietenie (2); putere (2); puternică (2); răutate (2); soartă (2); talpă (2); teamă (2); ține (2); ură (2); 5; afaceri; ageritate; agresiune; alb; alinare; amprentă; aplauze; apucă; arătare; articulații; atac; atentare; au; bate; bate?; de bărbat; bătăi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bici (4); cu moartea (4); iertare (4); încălcare (4); lovitură (4); mare (4); plăcere (4); ceartă (3); crudă (3); dreptate (3); a greși (3); greșit (3); greutate (3); infracțiune (3); ispășire (3); meritată (3); neascultător (3); necaz (3); neplăcere (3); ocară (3); omor (3); părinți (3); poruncă (3); povară (3); recompensă (3); restricție (3); sentință (3); ușoară (3); acțiune (2); amendă (2); chinuit (2); la colț (2); condamnare (2); constrîngere (2); copilărie (2); corectitudine (2); crunt (2); cruzime (2); deștept (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); dezonoare (2); disconfort (2); dispreț (2); durere (2); educație (2); emotiv (2); eșec (2); eu (2); față (2); goliciune (2); înroși (2); înroșire (2); lacrimi (2); liniște (2); neplăcut (2); nimic (2); nu (2); oameni (2); obraz roșu (2); ocară (2); om (2); pată (2); pierdere (2); probleme (2); public (2); reacție (2); regrete (2); retragere (2); reținere (2); rîs (2); roșeală (2); roșie (2); roșu în obraji (2); rușine (2); sfios (2); situație (2); tupeu (2); act; nu am
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cineva (2); enervant (2); enervat (2); gînd (2); iertare (2); indigna (2); iubire (2); împăca (2); îngîmfat (2); înveselește (2); lacrimă (2); mamă (2); melancolie (2); mîhnire (2); mîhnit (2); mînie (2); neînțelegere (2); nasul (2); negru (2); nemulțumire (2); ocară (2); om (2); răutăcios (2); soartă (2); soră (2); supărare (2); supărăcios (2); tensiune (2); tristă (2); urît (2); pe viață (2); agitat; agresiv; Alex; am!; amăgi; amăgire; amărî; amărît; amuza; atinge; bani; nu-i bine; bosumflici; a bucura; bucurie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în toate-un cavaler/ cavalerul nu regretă/ bicicletele din cer". Devine și eminescian, în formulă soresciană, și îl mimează pe Creangă la modul sentimental: "vei fi nebun după o cupă/ în parc a adormit un sân/ va sparge vinul de ocară, o adunare de destin" sau "Nu știu alții cum sunt/ dar eu când mă gândesc la ploaie, la vânt/ îmi dau lacrimile prin genunchi și prin coate/ de-atâta sensibilitate". "Indulgențele" (1969) se rostesc, cum spuneam, și în ritmul sprințar
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
limba smulsă, mută"/ ("Luptele"). Versurile ne trimit la Blaga: "Lucian Blaga e mut ca o lebădă". și harul este divin, poetul va întârzia sub aripa protectoare ("La tine, Doamne sub aripă") și va cere dreptul la porc, la câne, la ocară, la cultul strămoșilor, dar și la perlă, smarald, înger, șarpe, otravă, elemente cunoscute în lirica argheziană. O primă ipostază este similitudinea cu divinul: "toți mă credeau el, chiar și eu însumi" ("Odă bucuriei", "Necuvintele"). Aceeași idee apare și în poemul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sarcastic ori sentențios: Iată, e noapte fără ferestren afară. Dumnezeule, de acum ce mă fac? (L. Blaga) Invectiva: Figură de stil ce constă în utilizarea unui cuvânt jignitor, a unei violențe de limbaj: Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocară, / Prea vați bătut joc de limbă, de străbuni, de obicei, / Ca să nu sarateodată ce sunteți - niște mișei! (M. Eminescu) Imprecația: Figură retorică prin care se exprimă, în tonalități de blestem, dorința de a pedepsi pe cineva: Uscasar izvoarele toate și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Pe lângă această utilizare 8, termenul de Historismus a capătat uneori și alte accepțiuni. Referindu-se la ele, Schnädelbach vorbește despre două "forme degenerate", care au emanat din istorism "cu o consecvență specifică", făcând până la urmă din acesta "un cuvânt de ocară"9: pozitivismul din științele spiritului (care adună material istoric nediferențiat valoric) și relativismul istoric, care fiind lipsit de o "orientare normativă", se constituie totuși într-o "justificare teoretică" a pozitivismului abia amintit prin aceea că "respinge pretențiile de valabilitate absolută
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și rachiu, și să sape acolo mătrăgună, iar în locul ei să puie acele lucruri; întrunindu se acasă, fata trebuie să ducă tot drumul mătrăguna pe cap și să se ferească, atît la dus, cît și la întors, de sfadă ori ocară. întrebată de cineva ce duce, să nu spuie adevărul, căci atunci mijlocul acela n-ar mai ajuta nimic. Ca să fie jucate mult, fetele fac aceste vrăji: poartă cu ele o crenguță de la pomul de pe care s-a prins vreun roi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
câteva tuleie/ Mă, tu semeni a femeie,/ La sprânceană/ Fetișcană/ Subsoară/ De fecioară/ Ai picioare/ Domnișoare", "fătălăul" fiind o împreunare fabuloasă, mitologică, dintre un strigoi sau voievod, cu o trestie sau căprioară. Utilizând literar blestemele, poetul răzvrătit calcă peste tabuuri, ocara se prăvălește infernal, în unele poezii sau în pamflete. În insolitele Flori de mucigai se petrec fapte nesăbuite între violențe și galanterii de mahala, unde protagonistele sunt Tinca, țiganca florăreasă înjunghiată; Rada, stăpânită de un senzualism sălbatic ("măceș cu ghimpi
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
facerea lumii: Ia o leacă, pune-o leacă/ Face oameni și lumină/ Din puțin scuipat cu tină/ Și dintr-un aluat mai lung/ Scoate luna ca din strung" (Abece). Atras de o estetică a negării violente, a proferării înjurăturii și ocării, Arghezi scrie pamflete "un gen literar jumătate actual și jumătate etern", tablete în care se află nuclee narative. În Icoane de lemn este prezentată o lume deformată grotesc, plină de răutăți, de pofte lumești, amintind de atmosfera din Psalmi, iar
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și cu cuvântul lui Dumnezeu. El vrea să ridice satul la nivel de prosperitate, și atunci și viața lui va fi îmbelșugată. Pentru a-i convinge pe săteni să muncească, acesta a început cu predica, a continuat cu morala, zeflemeaua, ocara și în cele din urmă cu exemplul personal, care a dat rezultate, amintind de zicala: "omul sfințește locul". Mai multe nuvele tratează tema setei de înavuțire: Moara cu noroc, Comoara, O viață pierdută, Vatra părăsită, O jertfă a vieții. I.
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]