967 matches
-
Dumitru Serebrian, a absolvit Institutul Agricol din Chișinău, a fost primar al comunei Hădărăuți, apoi șeful secției privatizare a executivului raional Ocnița Mama sa, Larisa Serebrian, a absolvit Institutul de medicină din Chișinău, a fost medic-pediatru la policlinica raionala din Ocnița și medic-șef la spitalul raional de ftiziatrie. Soția, Snejana Serebrian, e o fostă colaboratoare a Ambasadei Germaniei în Republică Moldova, absolventa a Institutului European de Înalte Studii Internaționale din Nișă. mai are o soră, de specialitate psiholog, căsătorită cu
Oleg Serebrian () [Corola-website/Science/299275_a_300604]
-
biserică din Moscova]. Tot el menționează existența pridvorului cu o clopotniță deasupra sa, precum și faptul că biserica era pictată și în exterior. Specialiștii susțin că pictura exterioară pe care a văzut-o călătorul rus se referă la sfinții pictați în ocnițele bisericii. În decursul timpului, Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” a suferit avarii provocate de incendii și cutremure, fiind reparată în mai multe rânduri. Unii cercetători presupun că prima reparație a fost făcută după invazia turcilor din 1538, când este posibil ca
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
Gheorghe din Hârlău - 1492). Acestea sunt mai încăpătoare decât bisericile sătești. Biserica „Sf. Nicolae Domnesc” din Iași a fost construită din piatră brută și din piatră de talie la colțuri, având șiruri de cărămidă aparentă care încadrează arcadele oarbe și ocnițele și șiruri de discuri smălțuite de diferite culori sub cornișă. Într-o broșură publicată în 1904, se află un releveu realizat de arhitectul André Lecomte du Noüy în care se observă înfățișarea bisericii de dinaintea reconstruirii sale. Pe lângă desen, restauratorul descrie
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
o turlă octogonală cu acoperiș țuguiat, așezată pe o bază octogonală. Zidul era susținut de contraforturi înalte în dreptul proscomidiarului și al veșmântarului. Pe absidele laterale se aflau arcade oarbe. Fațada bisericii ștefaniene era înconjurată deasupra ferestrelor de două rânduri de ocnițe, cele de jos fiind mai mari, iar cele de sus mai mici și mai numeroase. În interior, biserica este compartimentată în pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-o ușă având un ancadrament cu muluri gotice. Pronaosul are
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
Moldova în 1593, relata că pe pereții bisericii erau zugrăvite praznicele împărătești și proorocii, iar altarul era zugrăvit pe dinafară, dinspre curte. Specialiștii susțin că pictura exterioară pe care a văzut-o călătorul rus se referă la sfinții pictați în ocnițele bisericii. Lăcașul de cult a fost repictat în perioada 1677-1679. Pictarea bisericii a început în timpul lui Antonie Ruset, dar cum acesta a fost mazilit, finalizarea picturii de la ferestre în jos a fost finalizată de urmașul său pe tron, Gheorghe Duca
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
intrării sunt pictați regele Carol I, regina Elisabeta, principesa Maria, principele moștenitor Ferdinand (viitorul rege Ferdinand I), principesa Maria (viitoarea regină Maria), principesa Elisabeta și principele Carol (viitorul rege Carol al II-lea). Copiii regali poartă costume populare românești. În ocnițele și firidele bisericii sunt pictate în frescă 282 de figuri. Pe lângă figuri de sfinți și de personaje biblice sunt reprezentați și filosofi sau scriitori din perioada precreștină cum ar fi: Sofocle, Tucidide, Platon, Aristotel, Filon, Apolonie etc. Lecomte du Noüy
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
la 230 km de Chișinău. Este centrul administrativ al raionului cu acelaș nume. Are circa 39.300 locuitori (2016, în scădere față de anul 1989, când avea 51.800 locuitori). are industrie alimentară, ușoară și mecanică dar multe întreprinderi sunt închise. Ocnița este un important nod feroviar - orașul a fost fondat în sec. XIX ca stație de cale ferată. La Ocnița există o biserică de la începutul secolului XX și monumentul scriitorului Constantin Stamati. Apariția Ocniței este strâns legată de construcția în anii
Ocnița () [Corola-website/Science/299289_a_300618]
-
în scădere față de anul 1989, când avea 51.800 locuitori). are industrie alimentară, ușoară și mecanică dar multe întreprinderi sunt închise. Ocnița este un important nod feroviar - orașul a fost fondat în sec. XIX ca stație de cale ferată. La Ocnița există o biserică de la începutul secolului XX și monumentul scriitorului Constantin Stamati. Apariția Ocniței este strâns legată de construcția în anii '90 ai sec. XIX a căii ferate Bălți-Cernăuți, ramura Noua Suliță a căilor ferate sud-vest, care și-a luat
Ocnița () [Corola-website/Science/299289_a_300618]
-
și mecanică dar multe întreprinderi sunt închise. Ocnița este un important nod feroviar - orașul a fost fondat în sec. XIX ca stație de cale ferată. La Ocnița există o biserică de la începutul secolului XX și monumentul scriitorului Constantin Stamati. Apariția Ocniței este strâns legată de construcția în anii '90 ai sec. XIX a căii ferate Bălți-Cernăuți, ramura Noua Suliță a căilor ferate sud-vest, care și-a luat începutul la Jmerinca și Slobodca, se unea la Ocnița și se finaliza la Noua
Ocnița () [Corola-website/Science/299289_a_300618]
-
monumentul scriitorului Constantin Stamati. Apariția Ocniței este strâns legată de construcția în anii '90 ai sec. XIX a căii ferate Bălți-Cernăuți, ramura Noua Suliță a căilor ferate sud-vest, care și-a luat începutul la Jmerinca și Slobodca, se unea la Ocnița și se finaliza la Noua Suliță. Construcția acestei ramuri a durat cinci ani, din 1892 până în 1897. Stația Ocnița a apărut la punctul de intersecție a celor două ramuri de căi ferate. Anume anul 1897 este anul primei atestări documentare
Ocnița () [Corola-website/Science/299289_a_300618]
-
ferate Bălți-Cernăuți, ramura Noua Suliță a căilor ferate sud-vest, care și-a luat începutul la Jmerinca și Slobodca, se unea la Ocnița și se finaliza la Noua Suliță. Construcția acestei ramuri a durat cinci ani, din 1892 până în 1897. Stația Ocnița a apărut la punctul de intersecție a celor două ramuri de căi ferate. Anume anul 1897 este anul primei atestări documentare a Ocniței în documentele și cărțile vremii. Localitatea Ocnița, care a pus baza orașului de azi, a apărut pe lângă
Ocnița () [Corola-website/Science/299289_a_300618]
-
se finaliza la Noua Suliță. Construcția acestei ramuri a durat cinci ani, din 1892 până în 1897. Stația Ocnița a apărut la punctul de intersecție a celor două ramuri de căi ferate. Anume anul 1897 este anul primei atestări documentare a Ocniței în documentele și cărțile vremii. Localitatea Ocnița, care a pus baza orașului de azi, a apărut pe lângă stația Ocnița a căilor ferate. În aprilie 1898, conform dispoziției Direcției agrare din județul Soroca, a fost întocmit primul plan al Ocniței, unde
Ocnița () [Corola-website/Science/299289_a_300618]
-
ramuri a durat cinci ani, din 1892 până în 1897. Stația Ocnița a apărut la punctul de intersecție a celor două ramuri de căi ferate. Anume anul 1897 este anul primei atestări documentare a Ocniței în documentele și cărțile vremii. Localitatea Ocnița, care a pus baza orașului de azi, a apărut pe lângă stația Ocnița a căilor ferate. În aprilie 1898, conform dispoziției Direcției agrare din județul Soroca, a fost întocmit primul plan al Ocniței, unde erau indicate hotarele loturilor proprietarilor particulari. Sunt
Ocnița () [Corola-website/Science/299289_a_300618]
-
apărut la punctul de intersecție a celor două ramuri de căi ferate. Anume anul 1897 este anul primei atestări documentare a Ocniței în documentele și cărțile vremii. Localitatea Ocnița, care a pus baza orașului de azi, a apărut pe lângă stația Ocnița a căilor ferate. În aprilie 1898, conform dispoziției Direcției agrare din județul Soroca, a fost întocmit primul plan al Ocniței, unde erau indicate hotarele loturilor proprietarilor particulari. Sunt numiți 44 de proprietari de pământ. Datorită așezării sale avantajoase, în punctul
Ocnița () [Corola-website/Science/299289_a_300618]
-
a Ocniței în documentele și cărțile vremii. Localitatea Ocnița, care a pus baza orașului de azi, a apărut pe lângă stația Ocnița a căilor ferate. În aprilie 1898, conform dispoziției Direcției agrare din județul Soroca, a fost întocmit primul plan al Ocniței, unde erau indicate hotarele loturilor proprietarilor particulari. Sunt numiți 44 de proprietari de pământ. Datorită așezării sale avantajoase, în punctul de intersecție a celor două ramuri ale căilor ferate, în anul 1910 Ocnița devine centrul administrativ local al căilor ferate
Ocnița () [Corola-website/Science/299289_a_300618]
-
Soroca, a fost întocmit primul plan al Ocniței, unde erau indicate hotarele loturilor proprietarilor particulari. Sunt numiți 44 de proprietari de pământ. Datorită așezării sale avantajoase, în punctul de intersecție a celor două ramuri ale căilor ferate, în anul 1910 Ocnița devine centrul administrativ local al căilor ferate. În acea perioadă aici activau depozitul principal și ateliere de reparații mici a locomotivelor. Prin Ocnița încărcăturile din Basarabia treceau pe magistrala principală a căilor ferate sud-vest și în provinciile Austro-Ungariei. În anul
Ocnița () [Corola-website/Science/299289_a_300618]
-
așezării sale avantajoase, în punctul de intersecție a celor două ramuri ale căilor ferate, în anul 1910 Ocnița devine centrul administrativ local al căilor ferate. În acea perioadă aici activau depozitul principal și ateliere de reparații mici a locomotivelor. Prin Ocnița încărcăturile din Basarabia treceau pe magistrala principală a căilor ferate sud-vest și în provinciile Austro-Ungariei. În anul 1946 satul Ocnița devine localitate de tip orășenesc. Peste un an, datorită volumului de lucru și utilării tehnice, stația de cale ferată a
Ocnița () [Corola-website/Science/299289_a_300618]
-
administrativ local al căilor ferate. În acea perioadă aici activau depozitul principal și ateliere de reparații mici a locomotivelor. Prin Ocnița încărcăturile din Basarabia treceau pe magistrala principală a căilor ferate sud-vest și în provinciile Austro-Ungariei. În anul 1946 satul Ocnița devine localitate de tip orășenesc. Peste un an, datorită volumului de lucru și utilării tehnice, stația de cale ferată a fost aderată la clasa întâi. În anul 1975 Ocnița devine centru raional. În anul 1994 primește statutul de oraș și
Ocnița () [Corola-website/Science/299289_a_300618]
-
căilor ferate sud-vest și în provinciile Austro-Ungariei. În anul 1946 satul Ocnița devine localitate de tip orășenesc. Peste un an, datorită volumului de lucru și utilării tehnice, stația de cale ferată a fost aderată la clasa întâi. În anul 1975 Ocnița devine centru raional. În anul 1994 primește statutul de oraș și intră în componența județului Edineț. Din anul 2003 orașul Ocnița redevine centru raional. Orașul este amplasat pe malul drept al râului Nistru la hotar cu Ucraina (orașul Moghilev-Podolisc), la
Ocnița () [Corola-website/Science/299289_a_300618]
-
volumului de lucru și utilării tehnice, stația de cale ferată a fost aderată la clasa întâi. În anul 1975 Ocnița devine centru raional. În anul 1994 primește statutul de oraș și intră în componența județului Edineț. Din anul 2003 orașul Ocnița redevine centru raional. Orașul este amplasat pe malul drept al râului Nistru la hotar cu Ucraina (orașul Moghilev-Podolisc), la o distanță de 230 km de Chișinău. Orașul este cel mai nordic punct feroviar din Republica Moldova. Structura etnică a orașului conform
Ocnița () [Corola-website/Science/299289_a_300618]
-
etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: Baza economiei locale este formată de 258 agenți economici, dintre care 220 sunt întreprinderi cu statut de persoane fizice. În ultimul timp, numărul agenților economici a crescut neesențial, însă caracteristic pentru orașul Ocnița este creșterea substanțială a întreprinderilor cu drept de persoane juridice, în special au apărut 2 noi societăți pe acțiuni. Principalele întreprinderi industriale sunt S.A. „Fiting” unde activează 190 lucrători care se ocupă cu producerea mărfurilor de larg consum, Combinatul de
Ocnița () [Corola-website/Science/299289_a_300618]
-
în anul 2002 au fost alocați 611,6 mii lei, gospodăria comunală - 320,2 mii lei, construcția și întreținerea drumurilor - 125 mii lei, pentru cultură, artă, sport - 270,6 mii lei, restul - pentru alte activități de importanță locală. Primarul orașului Ocnița este Ion Ciumac (PSRM), ales în iunie 2015. Componența Consiliului Local Ocnița (17 de consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea:
Ocnița () [Corola-website/Science/299289_a_300618]
-
320,2 mii lei, construcția și întreținerea drumurilor - 125 mii lei, pentru cultură, artă, sport - 270,6 mii lei, restul - pentru alte activități de importanță locală. Primarul orașului Ocnița este Ion Ciumac (PSRM), ales în iunie 2015. Componența Consiliului Local Ocnița (17 de consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea:
Ocnița () [Corola-website/Science/299289_a_300618]
-
(n. 29 mai 1943, satul Hădărăuți, raionul Ocnița) este un economist și om politic din Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de prim-ministru al Republicii Moldova (1997-1999). Ion Condratievici Ciubuc s-a născut la data de 29 mai 1943, în satul Hădărăuți (azi în raionul Ocnița). A absolvit în
Ion Ciubuc () [Corola-website/Science/299293_a_300622]
-
satul Hădărăuți, raionul Ocnița) este un economist și om politic din Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de prim-ministru al Republicii Moldova (1997-1999). Ion Condratievici Ciubuc s-a născut la data de 29 mai 1943, în satul Hădărăuți (azi în raionul Ocnița). A absolvit în anul 1970 cursurile Institutului Agricol din Odessa, obținând calificarea de specialist în economie agrară. Ulterior a obținut și titlul științific de doctor în economie. A lucrat inițial ca economist la Colhozul „1 Mai" din satul Hădărăuți (1960-1963
Ion Ciubuc () [Corola-website/Science/299293_a_300622]