4,587 matches
-
membre ale Uniunii Europene, dar nu contrazice „standardele ideologice” ale Uniunii Europene, în interiorul căreia se desfășoară o vastă dezbatere și o confruntare la fel de puternică între angajatori și angajați. Desființarea contractelor colective de muncă nu reprezintă însă decât jumătate din obiectivele ofensivei angajatorilor români împotriva angajaților. Cea de a doua jumătate semnificativă este concretizată în cerința desființării contractului de muncă pe durată nedeterminată. Contractul de muncă pe durată nedeterminată presupune că un salariat va lucra, în principiu, pe toată durata funcționării firmei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
problema națională într-o tranziție dominată din exterior. Și, ca și în celelalte tranziții, soarta tranziției comuniste a fost în cele din urmă decisă de evoluțiile internaționale. Sfârșitul „războiului rece” prin capitularea puterii dominante a blocului comunist - Uniunea Sovietică - în fața ofensivei economice, tehnologice și politice a blocului nord-atlantic din anii ’80 a pus capăt experimentului comunist și în România și a declanșat o nouă tranziție, cea în care ne aflăm acum. Chiar dacă propunea un model de societate diferit de cel al
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pe o regiune de dezvoltare concentrată mai ales asupra problemelor dezvoltării interne - reconstrucția Europei Occidentale distruse de război, reconstrucția Japoniei și a altor țări asiatice etc. -, dar și ca o civilizație specială înconjurată de civilizații alternative și aflate în plină ofensivă. Comunismul era, desigur, principala amenințare și, în raport cu el, Occidentul și-a dezvoltat o adevărată psihologie a fricii care avea să supraviețuiască mult timp momentului prăbușirii regimurilor politice comuniste (Zamfir, 2004) și care avea să îi asigure unitatea de acțiune în ciuda
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
România erau de ordinul sutelor de milioane de dolari, depășind doar accidental aceste valori. Volumul mic al investițiilor străine directe în economia românească se datora, în parte, rezistenței politice și administrative pe care noua clasă de capitaliști români o opunea ofensivei capitalului european, în parte lipsei de interes a capitalului european pentru o economie puțin dezvoltată, cum este cea românească, în condițiile angajării pe scară largă în alte economii în plină dezvoltare, precum cele sud-americane sau asiatice. Abia după 2001, când
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
acces decât la o parte minoritară din resursele societății, ele încep să ocupe un loc din ce în ce mai important în ocuparea forței de muncă, proces evident în ocuparea unui personal tot mai numeros în ceea ce poartă numele de „servicii comunale”. De altfel, ofensiva neoliberală ce caracterizează ideologia economică și politică a ultimelor decenii în societățile capitaliste dezvoltate, precum și actualele dezbateri care au loc cu privire la „modelul social” al Europei Occidentale ilustrează și ele că aceste sisteme secundare de redistribuție au atins un volum critic
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sfârșitul anului 2004, concepția dominantă despre noua clasă a capitaliștilor români este încă întemeiată pe asemenea premise constituie încă o expresie a ceea ce s-a numit „excepționalism românesc”. Pentru celelalte țări foste comuniste, mai ales din Europa Centrală, o anumită ofensivă academică orientată împotriva convingerilor cotidiene sau politice asemănătoare cu cele din România a avut loc în ultima parte a secolului trecut. Un studiu referitor la noua elită conducătoare din Ungaria, Cehia și Polonia argumentează că: (1) transformarea elitelor comuniste în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
guvernamentale deja angajate în favoarea unor firme americane. Astfel încât, în prezent, intelectualitatea din România promovează o ideologie extrem de agresivă la adresa tocmai a capitalului social și cultural și, în consecință directă, a trăsăturilor calitative ale producției. Cedând, din motive politice, în fața acestei ofensive, guvernarea Năstase a introdus cea mai absurdă formă de relație contractuală între stat (administrația centrală și locală) și agenții economici, denumită cu mândrie „licitație electronică”, formă în care se refuză orice contact interpersonal între vânzător și cumpărător. Se mai refuză
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
criza financiară a piețelor est-asiatice, care a avut loc în aceeași perioadă. Factorul local care nu a fost luat însă în considerare este realitatea că investitorii străini au pierdut, în aceeași perioadă, sume semnificative în favoarea capitalului autohton, care a transformat ofensiva capitalului străin pe piața românească într-o sursă de capitalizare proprie. Întregul proces a avut, între multe alte consecințe, și una cu o puternică influență social-politică. Așa cum am spus, întregul proces de valorificare a afluenței de bani privați occidentali - și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
autohtoni - iar controversatul Sorin Ovidiu Vântu este, de departe, cel mai important dintre ei - au reușit să se afirme ca precursori ai unui sistem de instituții de capital private și autohtone suficient de mari pentru a opune o opoziție încăpățânată ofensivei capitalului străin. Toată această istorie de succes a capitalului român se încheie, însă, în 2000, în pragul noului mileniu și al integrării occidentale a României, odată cu prăbușirea FNI, cu falimentul unui număr impresionant - pentru România - de bănci private, cu desființarea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
integrării occidentale a României, odată cu prăbușirea FNI, cu falimentul unui număr impresionant - pentru România - de bănci private, cu desființarea băncilor populare și, mai ales, cu distrugerea infrastructurii instituționale și normative pe care se sprijineau aceștia. Căci, începând cu anul 2000, ofensiva capitalului străin capătă o putere economică și politică ce nu mai poate fi oprită prin „forțele proprii” ale capitalului autohton. Banii publici: de la capitaliștii „de carton” la „baronii locali” Unul dintre motivele pentru care colectarea banilor de la populație și de pe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
continuu renegociat, foarte rar în ansamblu, cel mai des de la caz la caz. Centrul, băncile, ministerele și politicienii puteau să accepte, tacit, acumularea de arierate și transferurile de fonduri care se făceau prin intermediul firmelor-căpușă, sau, dimpotrivă, puteau declanșa împotriva lor ofensive politice și financiare care să le desființeze. S-a obținut în felul acesta un soi de echilibru dinamic, a cărui poziționare finală a depins de fiecare dată de raporturile reale de forțe din societate și nu de regulile vreunui model
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
puterea reală de care dispuneau. Era un mecanism flexibil, realist și care a evoluat spontan, fără nici un proiect în spatele lui. Pe la jumătatea primului deceniu al tranziției funcționa din plin și cu eficiență. Și tocmai împotriva acestui mecanism și-a direcționat ofensiva capitalul, sistemul politic și societatea civilă occidentală, în momentul în care a luat decizia istorică de a integra România în lumea occidentală dezvoltată. Competiția dintre tehnocrația financiar-bancară și cea industrială nu este un aspect specific României. Ea a avut loc
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
managerilor. În această grupă intră România, în care sistemul bancar nu finanțează mai mult decât dezvoltarea a circa un sfert de economie. Deoarece, pentru tehnocrația financiar-bancară - deci pentru capital în ansamblul său -, pericolul venea din partea industriei, putem înțelege cu ușurință ofensiva pe care, în numele capitalului, băncile și deținătorii de capital extern au declanșat-o împotriva sistemului industrial românesc. În mai puțin de un deceniu, au înjumătățit-o, impunând, prin presiune financiară și politică, deopotrivă închiderea întreprinderilor industriale care, totuși, nu acceptau
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
lichizi de care dispuneau. Credit Bank, Dacia Felix, Bankcoop, Columna, Albina, Libra, Banca Românească etc. au fost bănci înființate în acest scop. Toate au dat faliment sau au fost cumpărate ulterior de bănci mai mari, aflate sub controlul capitalului străin. Ofensiva capitalului industrial asupra băncilor a fost stopată în primul rând prin decizie politică. Legislația română a interzis înființarea de bănci specializate în deservirea unor ramuri industriale exact în momentul în care principalele industrii din România, mai ales industria petrolului și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și managementul sau prorpietarii întreprinderii, ci între coaliția (mai mult sau mai puțin voalată) dintre management și muncitori, pe de o parte, și guvernul dispus să sprijine capitalul financiar-bancar, pe de altă parte. În final, cei care au clacat în fața ofensivei provinciei, comunităților locale, a producției și a cetățenilor au fost politicienii. Ei au fost nevoiți să susțină politic capitalul industrial, cu atât mai mult cu cât capitaliștii - de stat, mai întâi, și privați, după aceea - au intrat masiv și la
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
diversifică, băncile câștigă o autonomie aproape totală - care nu mai este contracarată decât de autoritatea guvernului de a schimba conducătorii băncilor -, se înființează SIF-urile și începe crearea piețelor de capital. În paralel, băncile și alte instituții financiare încep o ofensivă de influențare masivă a opiniei publice prin intermediul fondurilor de publicitate alocate de mass-media, fonduri care au darul să deplaseze ideologia jurnaliștilor și a liderilor de opinie în favoarea băncilor și a capitalului financiar. Politicienii - care își încep diminețile citind ce scriu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
publicitate alocate de mass-media, fonduri care au darul să deplaseze ideologia jurnaliștilor și a liderilor de opinie în favoarea băncilor și a capitalului financiar. Politicienii - care își încep diminețile citind ce scriu ziarele despre ei - sunt, de asemenea, sensibili la această ofensivă ideologică și de opinie. Cu toate acestea, după câțiva ani de derută, industrialii preiau controlul politicii. Guvernarea care se instalează la putere după alegerile din 1992 este o guvernare ale cărei politici le domină copios. În cei patru-cinci ani care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
acum, această încercare se desfășoară în jurul unei bănci private - Banca Columna -, pe care FPS o subvenționează printr-o metodă foarte simplă: își depune fondurile în această bancă și face operațiunile financiare prin intermediul ei. În paralel, industrialii români lansează o puternică ofensivă chiar împotriva băncilor. Strategia adoptată în această direcție este atât de simplă, încât eficiența ei pare asigurată din start. În loc să se ferească de bănci, întreprinderile industriale încep să apeleze la ele. Instrumentul prin care capitalul industrial își poate subordona sistemul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
capitalului industrial. Legitimarea politică este întemeiată pe o ideologie a reformelor conform căreia capitalul de stat - prioritar industrial - trebuie sacrificat de dragul privatizării și al trecerii la economia de piață. În realitate, avem de a face cu un prim val al ofensivei capitalului occidental asupra economiei românești. Iar capitalul occidental care intervine în economie este, în această etapă, cel financiar. Capitalul financiar occidental își face apariția pe piața românească pe scară largă începând cu 1997, beneficiind de un sprijin politic și ideologic
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
lor (BIRD, BERD, Comisia Europeană etc.), de opinia FMI. În 2004, România obține mult râvnitul calificativ de „economie de piață funcțională” și se eliberează, cu această ocazie, de „tirania” politică a FMI. Atât capitalul străin, cât și cel românesc reiau ofensiva împotriva politicilor FMI și, în 2005, noul guvern de dreapta renunță la colaborarea cu instituția internațională. Datoria externă a României crește spectaculos, deficitul balanței comerciale urmează aceeași evoluție, capitalul autohton este nevoit să facă un pas înapoi, iar capitalul străin
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
parte a banilor de care dispune mica burghezie. Iar această piață este în continuă creștere. Rolul ei fundamental este să permită gestionarea resurselor acumulate de mica burghezie din economia de piață în sistemul economiei de tip capitalist. Procesul implică o ofensivă continuă a capitalismului propriu-zis împotriva simplei economii de piață. Economia de piață „simplă” este economia întreprinderilor mici și mijlocii, atât de dragă și ideologilor liberali, și reformiștilor postcomuniști. În România postcomunistă, nu a existat partid politic care să nu considere
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
transformând-o într-o componentă normală a marelui capital, prin înființarea de rețele. În primul caz, mica burghezie își păstrează poziția, dar cedează eficiența economică marelui capital; în cel de al doilea este pur și simplu eliminată din domeniu. În fața ofensivei marelui capital, mica burghezie este, teoretic cel puțin, lipsită de apărare. În economia României postcomuniste, acest raport de forțe a devenit rapid evident în momentul în care marele capital a început să se intereseze serios de piața internă a țării
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
luat suficientă amploare pentru ca farmaciștii „independenți” să nu mai supraviețuiască decât în zonele - prioritar rurale sau orașele mici - în care afacerea cu medicamente oferea un profit sub medie. Guvernarea PSD din 2001-2004, cea mai dedicată, dintre toate guvernările postcomuniste, susținerii ofensivei marelui capital, a marcat apogeul creării rețelelor de farmacii. Ca și în alte domenii, capitalul străin s-a înfruntat aici cu capitalul autohton, în final având câștig de cauză. Ca întotdeauna, decisivă în confruntare s-a dovedit a fi forța
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
s-a înfruntat aici cu capitalul autohton, în final având câștig de cauză. Ca întotdeauna, decisivă în confruntare s-a dovedit a fi forța financiară superioară a capitalului străin și preeminența susținerii politice externe asupra susținerii politice interne. Când, în fața ofensivei capitalului străin, guvernarea PSD (2001-2004) a decis să acorde prioritate capitalului autohton - prin simpla decizie de a plăti restanțele la medicamentele compensate, subvenționate de stat, în primul rând lanțurilor de farmacii deținute de capitalul autohton și abia apoi, în cazul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în dispută - el ilustrează însă, foarte convingător, după părerea mea, conflictul dintre mica burghezie postcomunistă și marele capital, pe de o parte, și tendința micii burghezii de a utiliza influența politică semnificativă pe care o are pentru a se opune ofensivei capitalului, mai ales a celui străin, pe piețele românești. Situații similare putem identifica în domeniul editorial, de publicitate și mass-media, unde capitalul străin și autohton au făcut pași mari în eliminarea micii burghezii românești de la controlul pieței publicațiilor. La sfârșitul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]