1,573 matches
-
Olivia, cu domiciliul actual în Germania, 74629 Pfedelbach, Falkenstr. 4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Mediaș, Str. Târgului nr. 35A, județul Sibiu. 231. Solovastru Laura-Dana, născută la 13 august 1967 în localitatea Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Olar Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 82110 Germering, Lilienstr. 26, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brașov, str. G-ral Dumitrache nr. 6, bl. 266, sc. B, ap. 1, județul Brașov. 232. Stadlober Josef (Iosif), născut la 24
HOTĂRÂRE nr. 705 din 19 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135986_a_137315]
-
în localitatea Novaci, județul Gorj, România, fiica lui Sandu Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 74229 Oedheim, Eichenstr. 33, cu ultimul domiciliu din România în satul Ungurei, Str. Principala nr. 213, comuna Roșia de Secas, județul Albă. 31. Olar Maria, născută la 8 septembrie 1944 în localitatea Costești, județul Argeș, România, fiica lui Căzănel Nicolae și Floarea, cu domiciliul actual în Germania, 81243 Munchen, Hoheneckerstr. 91, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Brașov, str. G-ral Dumitrache nr. 6
HOTĂRÂRE nr. 861 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144306_a_145635]
-
1971 în București, România, fiul lui Emilian și Eva, cu domiciliul actual în Austria, 3243 St. Leonhard am Forst, Urbachsiedlung 24, cu ultimul domiciliu din România în București, aleea Barajul Bistriței nr. 4, bl. 26, ap. 26, sectorul 3. 371. Olar Cornel, născut la 9 martie 1953 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiul lui Teodor și Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, 5112 Lamprechtshausen, Buchenweg 1/2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, str. Albă Iulia nr. 17
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
435. Demeter Gabriella, născută la 10 octombrie 1979 în localitatea Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, România, fiica lui Gyula-Csaba și Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, 4860 Lenzing, Hauptstr. 3/2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Odorheiu Secuiesc, Str. Olarilor nr. 4, ap. 14, județul Harghita. 436. Matus Luigi, născut la 5 iulie 1968 în localitatea Sighetu Marmației, județul Maramureș, România, fiul lui Mihai și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 9020 Klagenfurt, Arnoldstr. 14/1, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
Gyorok 5. Iratosu 1. Iratosu 1. Nagyiratos 2. Variasu Mare 2. Nagyvarjas 3. Variasu Mic 3. Kisvarjas 6. Livadă 1. Sanleani 1. Szentleanyfalva 7. Mișcă 1. Satu Nou 1. Simonyifalva 2. Vânători 2. Vadasz 3. Zerindu Mic 3. Belzerend 8. Olari 1. Olari 1. Fazekasvarsand 2. Șintea Mică 2. Șintea 9. Pecica 1. Pecica 1. Pecska 2. Sederhat 2. Szederhat 3. Turnu 3. Tornya 10. Peregu Mare 1. Peregu Mare 1. Vel'ky Pereg 2. Peregu Mic 2. Kispereg 11. Secusigiu
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
Iratosu 1. Iratosu 1. Nagyiratos 2. Variasu Mare 2. Nagyvarjas 3. Variasu Mic 3. Kisvarjas 6. Livadă 1. Sanleani 1. Szentleanyfalva 7. Mișcă 1. Satu Nou 1. Simonyifalva 2. Vânători 2. Vadasz 3. Zerindu Mic 3. Belzerend 8. Olari 1. Olari 1. Fazekasvarsand 2. Șintea Mică 2. Șintea 9. Pecica 1. Pecica 1. Pecska 2. Sederhat 2. Szederhat 3. Turnu 3. Tornya 10. Peregu Mare 1. Peregu Mare 1. Vel'ky Pereg 2. Peregu Mic 2. Kispereg 11. Secusigiu 1. Satu Mare
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
Topoloveni, județul Argeș; - Teodor I. Bârsan, sculptor popular în lemn, comuna Bârsana, județul Maramureș; - Mihai N. Bradu, tehnician constructor, restaurator, comuna Forasti, județul Suceava; - Pavel P. Caba, meșter popular, interpret instrumente de suflat, comuna Nereju, județul Vrancea; - Grigore Ț. Ciungulescu, olar, comuna Oboga, județul Olt; - Ileana Constantinescu, solist vocal muzică populară, București; - Victoria St. Darvai, solist vocal muzică populară, București; - Octavian D. Dumitru Sopon, solist vocal muzică populară, municipiul Cluj-Napoca; - Filotea I. Drajmici, meșter - încondeiat ouă, comuna Vatra Moldoviței, județul Suceava
DECRET nr. 977 din 29 noiembrie 2002 privind conferirea unor decoraţii naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146625_a_147954]
-
populară, municipiul Cluj-Napoca; - Filotea I. Drajmici, meșter - încondeiat ouă, comuna Vatra Moldoviței, județul Suceava; - Dan Gherasimescu, sculptor popular în lemn, comuna Valea Danului, județul Argeș; - Gavrilă I. Hotico, restaurator de monumente din lemn, comuna Ieud, județul Maramureș; - Gheorghe Gh. Iorga, olar, orașul Horezu, județul Vâlcea; - Rodica Maria V. Ispas, meșter popular, țesătoare, orașul Avrig, județul Sibiu; - Elenă I. Merisorean, solist vocal muzică populară, București; - Constantin I. Nițu, meșter popular, țesător, comuna Poboru, județul Olt; - Ana V. Pacatius, artist vocal muzică populară
DECRET nr. 977 din 29 noiembrie 2002 privind conferirea unor decoraţii naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146625_a_147954]
-
Rodica Maria V. Ispas, meșter popular, țesătoare, orașul Avrig, județul Sibiu; - Elenă I. Merisorean, solist vocal muzică populară, București; - Constantin I. Nițu, meșter popular, țesător, comuna Poboru, județul Olt; - Ana V. Pacatius, artist vocal muzică populară, Timișoara; - Augustin L. Pall, olar, comuna Corund, județul Harghita; - Adela Gh. Petre, meșter popular, țesătoare, Buzău; - Ștefania H. Rareș, solist vocal muzică populară, București; - Dumitru D. Sofonea, meșter popular, cojocar, comuna Vistea, județul Brașov; - Ștefania Gh. Stere, solist vocal muzică populară, București; - Dumitru D. Schiopu
DECRET nr. 977 din 29 noiembrie 2002 privind conferirea unor decoraţii naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146625_a_147954]
-
comuna Corund, județul Harghita; - Adela Gh. Petre, meșter popular, țesătoare, Buzău; - Ștefania H. Rareș, solist vocal muzică populară, București; - Dumitru D. Sofonea, meșter popular, cojocar, comuna Vistea, județul Brașov; - Ștefania Gh. Stere, solist vocal muzică populară, București; - Dumitru D. Schiopu, olar, comuna Vlădești, județul Vâlcea; - Rina C. Tache-Ioan, solist vocal muzică populară, București; - Silvia Tecoanta, meșter popular, țesătoare, comuna Altina, județul Sibiu; - Elenă A. Roizen, solist vocal muzică populară, Constantă. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din
DECRET nr. 977 din 29 noiembrie 2002 privind conferirea unor decoraţii naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146625_a_147954]
-
turistică Datorită elementelor amintite mai înainte între care, de la caz la caz, peisajul natural, factorii climaterici, arhitectura populară, arta, etnografia și folclorul, multe așezări rurale constituie o atracție pentru vizitatori și sunt declarate sate turistice (vezi capitolul Turismul). Casă de olari din Corund (jud. Harghita)Ceramică de Horezu Ceramică de Corund Biserică de lemn din Maramureș Poartă maramureșeană AȘEZĂRILE OMENEȘTI 81 Iași - vedere generală Târgu Mureș AȘEZĂRILE URBANE În prezent există 263 de orașe, răspândite pe toate treptele de relief, de la
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
a fost (și este) una dintre cele mai propice modalități de materializare a însușirilor artistice. Contrar unor păreri curente, județul Vaslui a cunoscut în trecut o mare răspândire a olăritului. Importanța meșteșugului este subliniată și de existența unui staroste de olari la Bârlad, pe la 1762. Totodată, documentele istorice și alte relatări consemnează existența unor meșteri olari cu domiciliul permanent sau temporar în aproape toate localitățile. O statistică din 1863 situa județul Tutova pe locul 9 pe țară în privința olăritului. în cadrul cercetărilor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Contrar unor păreri curente, județul Vaslui a cunoscut în trecut o mare răspândire a olăritului. Importanța meșteșugului este subliniată și de existența unui staroste de olari la Bârlad, pe la 1762. Totodată, documentele istorice și alte relatări consemnează existența unor meșteri olari cu domiciliul permanent sau temporar în aproape toate localitățile. O statistică din 1863 situa județul Tutova pe locul 9 pe țară în privința olăritului. în cadrul cercetărilor de teren am constatat existența unor centre de ceramică dispărute treptat, începând din perioada interbelică
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
care astăzi se păstrează doar amintirea. La Chircești Miclești a existat un important centru de ceramică, dispărut și el. Acolo a învățat meșteșugul un evreu creștinat, Nicolae Botezatu, care a făcut olărie la Codăiești până pe la 1987. Roata sa de olar și piese de ceramică reprezentative pentru ceea ce confecționa se află, acum, la muzeul sătesc Tăcuta, al soților Rotaru. La Dumești se prefigura crearea unui puternic centru de ceramică datorită meșterului popular Castan Jenică. Continuând undeva tradițiile din Tansa care a
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
pe fundalul nepăsării autorităților locale, după moartea meșterului, olăritul a dispărut la Dumești. La fel s-a întâmplat la Fălciu, Lipovăț etc. Un caz deosebit a fost la Zgura - Oltenești, unde exista, prin familia Iacob, o succesiune de generații de olari, totul încheindu se atunci când, în furia colectivizării, comuniștii le-au confiscat atelierul. Cel mai important centru, atât din punct de vedere istoric, dar și ca posibilități contemporane de confecționare a olăriei în județul Vaslui, rămâne localitatea Brădești din comuna Vinderei
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
păstra, încă, la data lucrării sale din 1928, tehnica de fabricare a ceramicii negre. în același an, o statistică de specialitate, consemnând existența pe teritoriul țării a 77 de importante centre de ceramică, situa Brădeștiul, cu 190 de familii de olari și 150 de cuptoare, pe locul patru între acestea. S-au impus în cercetarea științifică și tehnicile de construcție ale cuptoarelor din Brădești care, prin păstrarea unor structuri, amintesc pe cele din instalațiile de ars oale din punctele arheologice apropiate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
apropiate. Este o dovadă în plus legată de continuitatea populației românești în zona actualului județ Vaslui. Și aici a acționat procesul brutal al colectivizării, care a restrâns foarte mult activitățile legate de olărit. Autoritățile locale au arat drumul tradițional al olarilor spre Bârlad, iar președintele C.A.P., înarmat cu o bâtă, spărgea oalele pregătite pentru vânzare. De asemenea, piața era tot mai puțin receptivă la ceramică, în primul rând la cea de culoare negru. în aceste împrejurări, centrul Brădești se apropia
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
sugerând paralelisme cu actele Divinității. La fel, Dumnezeu l-a făurit pe om mai întâi din lut și apă după chipul și asemănarea sa, apoi la desăvârșit și însuflețit cu focul sacru al răsuflării sale. Dumnezeu a fost deci primul olar, cel care, așa cum pomenesc legendele populare românești, a creat chiar planeta Pământ cu lut cules de pe fundul Oceanului Primordial. Plin de interes este faptul că aceste tradiții, pe care noi le considerăm creștine, fac parte din tezaurul spiritual al celor
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
păstrându-se ceramica neagră și, mai târziu, 148 fiind receptată și cea roșie, de factură romană. Pe parcursul Evului Mediu meșteșugul a înflorit, fiind cultivat și în orașe. în apropiere de Brădești, la Bârlad, este menționată în 1756 o breaslă a olarilor. Meșteșugul olăritului era indespensabil pentru viața de zi cu zi a țăranilor, dar și a orășenilor. El se acorda în intensitate cu ritmul vieții religioase și cu evenimentele fundamentale din viața omului. în latină, pentru „a muri” se spunea (spargerea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
unei producții tot mai mari de vase ceramice, chiar în condițiile răspândirii celor din alte materiale. în aceste condiții a fost firesc faptul că în 1928 la Brădești ființau de cuptoare de ars oale, folosite de 190 de familii de olari, iar din 77 de centre de olărit din România, Brădeștii se situau pe locul patru ca producție. Nenorocirile au venit peste olari după instaurarea comunismului. Sărbătorile religioase și târgurile ocazionate de acestea au scăzut în intensitate. Autoritățile nu-i vedeau
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
faptul că în 1928 la Brădești ființau de cuptoare de ars oale, folosite de 190 de familii de olari, iar din 77 de centre de olărit din România, Brădeștii se situau pe locul patru ca producție. Nenorocirile au venit peste olari după instaurarea comunismului. Sărbătorile religioase și târgurile ocazionate de acestea au scăzut în intensitate. Autoritățile nu-i vedeau cu ochi buni pe olari deoarece, cultivându-și meșteșugul, ei puteau aspira la un statut de oameni liberi, opunându-se, în felul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
centre de olărit din România, Brădeștii se situau pe locul patru ca producție. Nenorocirile au venit peste olari după instaurarea comunismului. Sărbătorile religioase și târgurile ocazionate de acestea au scăzut în intensitate. Autoritățile nu-i vedeau cu ochi buni pe olari deoarece, cultivându-și meșteșugul, ei puteau aspira la un statut de oameni liberi, opunându-se, în felul acesta, colectivizării. Mai menționăm și faptul că în zonă acționau luptători anticomuniști, conduși de Dan Aldea și stabiliți în pădurea Talașmani. De aceea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
deoarece, cultivându-și meșteșugul, ei puteau aspira la un statut de oameni liberi, opunându-se, în felul acesta, colectivizării. Mai menționăm și faptul că în zonă acționau luptători anticomuniști, conduși de Dan Aldea și stabiliți în pădurea Talașmani. De aceea, olarilor li s-a arat drumul tradițional către Bârlad, iar președintele C.A.P-ului le distrugea vasele pregătite pentru vânzare. Ceea ce este ciudat, acestea se petreceau când în restul țării începuse deja campania pentru punerea în valoare a tradițiilor populare
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
clasă a școlii populare de artă care a ființat câțiva ani, cât a fost condusă de Toader Ghiur. Un număr de tineri au învățat meșteșugul dar, lipsind rentabilitatea, au plecat să muncească în alte zone din țară. în prezent singurul olar care mai practică meșteșugul la Brădești a rămas Vasile Catelea. De știut, mai știu și alții, dar refuză să mai lucreze. Din 190 de familii de olari în 1928, a rămas una singură și foarte în vârstă. Plecând de la îndelungata
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
rentabilitatea, au plecat să muncească în alte zone din țară. în prezent singurul olar care mai practică meșteșugul la Brădești a rămas Vasile Catelea. De știut, mai știu și alții, dar refuză să mai lucreze. Din 190 de familii de olari în 1928, a rămas una singură și foarte în vârstă. Plecând de la îndelungata și temeinica cunoaștere a solului, din „coasta dealului” este extrasă argila care la Brădești este de o calitate deosebită, adusă în curte și lăsată la „dospit”. în timpul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]