1,169 matches
-
mai „pângărească” prin prezența lui. Deodată, s-a auzit numele lui Gh. Udr. Era învinuit că învață prost, că întârzie seara la cămin... cam lucruri de genul ăsta. Rolul procurorului îl juca, cu mult zel, un asistent de la noi, un oltean cu părul creț și fața siamescă, poreclit, de profesorul Jack Byck, „chinezul”, nu atât pentru că stătuse câțiva ani în China, cât pentru că era chinez în materia pe care ar fi trebuit s-o predea. Îi plăcea mai mult politica decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
au mai supraviețuit aproximativ zece. După care, intrând într-o vastă zonă de demolare, au fost, pur și simplu, rase de pe fața pământului. Auzisem că nu mai exista nici cinematograful „Tomis”, nici Căuzașii, nici Calea Văcărești, nici străzile Florilor și Olteni, nici o parte din Dudești... Auzisem, dar nu văzusem cu ochii dezastrul. Evitam să trec pe „acolo” și pentru că nu eram sigur că pe acolo se mai poate trece. Încât, într-o zi, după repunerea în circulație a liniei tramvaiului 19
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
prefăcătorie ce zăcea În adâncurile infernale ale acestei lăbărțate, care, după masa vegetariană a doctorului, plecat repede la treabă, scotea de la pivniță mieii fripți, plăcintele și vinațurile ca să chefuiască la aceeași masă cu amanții ei, vizi tiul de la caretă și olteanul de pe stradă? Cerul n-a lăsat-o să moară cu una, cu două! După ce a vân dut pe nimic casele cu multe acareturi, locul „de veci“ al răposa tului, cu grilajul, piatra și coroanele de mărgele; escrocată de toți oamenii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Întremarea rătăciților de unitățile lor sau a Întorșilor din spitale, spre a fi recuperați necesi tă ților frontului - au trăit Îndestulați cu mâncare, vin și tutun, potrivit, de altfel, instruc țiunilor superioare, cărora, până atunci, li se Împotrivise calicia de oltean cărpănos, care-și mănâncă de sub unghii, a locotenen tului cu aprovizionarea. Tânăr Încă pe atunci, la treizeci de ani, cântam dimineața, când mă spălam și Îmbrăcam, de răsuna mahalaua; har fără păreche al Ursitoarelor mele ocrotitoare Încă din leagăn, și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Iorga și A.C. Cuza erau apostolii Înver șunați ai mișcării anti semite, iar revistele, mai toate, se lip seau bucuros de colaborarea evreilor, afară numai, poate, În administrația lor - se datorau, mai Întâi, directorului nostru, C. Rădulescu-Motru, neînfricat, ca toți oltenii, de gogorița „pe ri colului jidovesc“, cât și formațiu nii sale spirituale umaniste, europenești, incapabile de fanatis me de nici un fel. Iar În al doilea rând, dacă Îmi este Îngăduit, colaborarea, mai ales lite rară, a scriitorilor evrei la Noua
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fericita parte, să-i cunosc pe românii dintre Vidin și Timoc Într-o excursie studențească de acum vreo douăzeci de ani, În care m-am nimerit ca măgarul Între oi. Auzi sem câte ceva despre asupririle ce ar fi suferind acești olteni de-ai noștri fugiți peste Dunăre din rigoarea fiscală a ocupației austriece de la 1718-1739. Câțiva dezrădăcinați pripășiți și pervertiți de școala și de moravurile noastre de pe aci, chilipirgii ai „patriotismului de anticameră“, pompau bani de la Ministerul nostru de Externe ca să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Constantin Zărnescu, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Starea poeziei, RL, 1978, 23; Constantin Poenaru, Un tânăr poet, R, 1978, 8; Mihai Mustățea, „Cineva mai tânăr”, ARG, 1979, 2; Regman, Noi explorări, 42-47; Popa, Clasici, 150-153; Ilie Purcaru, Carte cu olteni, Craiova, 1988, 130-133; Constantin M. Popa, Semn de carte, R, 1995, 1-2; Petria, Vâlcea, 363-364; Popa, Ist. lit., II, 657; Firan, Profiluri, II, 235-237. R. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289674_a_291003]
-
apoi, cînd aceasta a început să se scufunde, au încercat să revină, cu barca (de unde au luat-o nu se știe), pe insula de piatră. N-a ajuns însă decît bunicul! Mi-a scris profesorul Al. Dima că, prin intermediul unui oltean de-al său, a aflat de scurtul meu articol omagial pe care i l-am dedicat în „Ateneu” din decembrie. Trimițîndu-i un exemplar din revistă, ieri i-am răspuns, adăugînd și cîteva considerații mai intime. Iată textul: „Am încercat, alături de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cîte ori trec pe acolo, mă amuză sonoritatea acesteia. Se vorbește ca în anecdotele lui Amza Pellea cu „E-te-te, bre, al dracului!”, „Unde fuseși, mă zăpăcitule?”, „Plecă, bă, Ursu înainte, tu de ce nu te duseși după el?” Reactivitatea olteanului se exprimă prin limbaj. Femeile vorbesc foarte decoltat, fără reticențe, cu dese referiri la sex. în această „societate” amestecată, cenușie, există și persoane de calitate. Una, cu care am discutat, e Ovidiu Constantinescu din București, fost ofițer de carieră, scos
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
film de artă sau documentar, nu s-a deplasat nici o formație de muzică populară sau cultă. Singurul colectiv artistic poposit în Brazilia a fost Teatrul Național din Craiova, invitat la un Festival internațional de teatru organizat la Sao Paulo. Prezența "oltenilor" minunatului regizor Boroghina cu "Titus Andronicus" i-a vrăjit pe brazilieni, care au umplut sălile până la ultimul loc, fiind invitați să revină și ulterior, spectacolul bucurându-se luni în șir de comentarii și cronici elogioase. Teatrul din Craiova venea la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
lumii, cu o critică de specialitate și o presă mereu elogioase. Prezența unor artiști români la Sao Paulo venea după excelentele spectacole din 1991, de la Bienala de la Sao Paulo, ale Teatrului Național din București și Teatrului Bulandra. Spectacolul oferit de "olteni" cu "Titus Andronicus" și Ștefan Iordache în rolul principal a fost un supersucces, cu sală plină și cronici la superlativ. Turneul mi-a prilejuit întâlniri și discuții emoționante cu marele regizor Silviu Purcărete, cu Ștefan Iordache și o mai veche
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
pacea. Așa că am fost eu însumi, cel din totdeauna, un moldovean care nu ține supărarea sau dușmănia mai mult de 5 minute, aceasta neînsemnând că eram dispus să accept orice și de la oricine, vorba cântecului, nu cu moldoveni, ci cu olteni, "Cin' se ia cu mine bine, / Îi dau haina de pe mine, / Cin'se ia cu mine rău, / Să-l ferească Dumnezău, / Că sunt șarpe de dudău, / D-ăl galbin de mușcă rău"! Cred ca așa cum eu aflasem câte ceva despre șeful
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în istoriografia românească, va fi mai multă lumină. Atunci, multe ipoteze privind etnogeneza și formarea limbii nu vor mai fi disputate. Să ne oprim asupra unor fapte. Cum poate fi credibilă teoria că pe pământul golit de populație, muntenii și oltenii sunt bulgari românizați, iar în Moldova, rușii și ucrainienii au fost moldovenizați? De către cine, dacă locurile erau pustii? Că limba română conține multe slavonisme nu este relevant pentru o simbioză îndelungată între români și slavi. Din considerente religioase, limba bisericii
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
erau doar patru kilometri, urcatul și coborâtul unei coaste. Totul era frumos, chiar și noroiul care, pe umed, ajungea până la genunchi. Dar ce conta? Eram, Doamne, tineri! Ne făcusem prieteni și în Cișmele, între care, cel mai bun era un oltean, Matei Constantin de fel din comuna Goicea Mare, județul Dolj. Tot acolo era și bunul, blândul și înțeleptul învățător Vladimir Caimacan precum și neastâmpăratul Vanea Timișenco, cei din urmă fiind localnici. Unul moldovean, altul ucrainian. Mai era un băiat în ultima
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Era bulgăroaică basarabeancă. La Enichioi funcționa ca învățător suplinitor Iancu Dimofte. La invitația lui m-am dus să joc acolo într-o piesă de teatru "Sfârșitul pământului". Am ajuns seara târziu în odaia închiriată de Iancu și Trache Pârcălăbescu, un oltean foarte simpatic, energic, bun coleg și prieten. Alt prieten era Pavlușa Belodanov, student la teologie, frate cu soția preotului Manolescu. Prieten cu soția popii era Trache iar preotul bea de usca. In rest, om de treabă. Intre actorii din piesă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
periculoase poziții. și la Bujalic au fost lupte grele. Acolo a căzut sublocotenentul în rezervă Gheorghiu Alexandru, învățător la Țepu. La intrarea în Odesa, pe niste cisterne cu produse petrolifere scria: “Nu ți-am spus eu, bă Staline, că vin oltenii la tine? Iar pe o căruță: “Craiova-Moscova”. Ce să-i faci? Vorba cuiva, pe români umorul i-a făcut mai puternici sau, mai pe șleau, i-a scos din... Dacă erau o serie de derbedei de la periferii de orașe care
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Pieca (Premiul I), reunind alături de Marin Preda poezia oltenească a lui Sorescu, a câștigat sala, pe mine și juriul prin mijloacele simple și autentice, creionând portretul „morometului” oltenesc dintotdeauna șugubăț, cu înjurături, dar și suflet bun. Eu îi știu pe olteni și așa sunt: răi de gură, dar îți plâng din te miri ce, cât sunt ei de bărbați. Și ferească Dumnezeu să-i calci pe bătătură că... Nu te bat cu bâta! Ce-i la gura lor, să te ferească
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Ioanid Romanescu, Ioan Alexandru, Marin Sorescu, Adrian Păunescu, Radu Cârneci, Ion Omescu, Dumitru M. Ion, Leonid Dimov, Damian Ureche, Vintilă Ivănceanu, Nicolae Ioana, Gheorghe Pituț, Miron Kiropol, Ana Blandiana, Corneliu Sturzu, Nicolae Prelipceanu ș.a. ori prozatorii Dumitru Radu Popescu (Vara oltenilor, Dor, Vânătoarea regală), Vasile Rebreanu (Casa), Nicolae Velea, Ion Brad (Descoperirea familiei), Al. Simion, Nicolae Breban (Francisca, Animale bolnave), Al. Ivasiuc (Vestibul), Tudor Ursu (Foaia de parcurs), Maria-Luiza Cristescu, Corneliu Omescu, Radu Petrescu, Mihai Pelin, Paul Goma ș.a. E de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
Traian Mitrofan, Doru Tetiu, Ilie Popa, Mihai Gheorghe, Mircea Mârza, Gheorghe Pârvu, Ioan Garaoiu, Vasile Șandru, Ilie Dumitrescu, Nicolae Baia, Constantin Teodorescu, Mircea Mureșan, Dumitru Daina); Arad (Gheorghe Ruja, Teodor Oprea, Petru Aldea, Ioan Ursu, Fredolin Nădăban, Luca, Sever Ursu); oltenii (Teodosiu, Gheorghe Matală, Gicu Cismaru, Eugen Șerbănescu, Aslan, Aurelian Guță, Constantin Popa); Brașov (Luca Călvărășan, Victor Roșca, Petre Paraschiv); Beiuș (Alexandru Andrițoiu, Ioan Măduța, Ioan Crișan, Ioan Popiu, Maximilian Briscan, Alexandru Pantea, Gheorghe Cârtea, Gheorghe Panciu, Roman Dănilă); Cluj (Septimiu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Dan Diaconescu. Cu banii încasați pe vânzarea și difuzarea acestui jurnal, devenit cu impact național, și-a construit un trust de presă, apoi o televiziune, numită ”OTV” , în momentul de față închisă din dispoziția C.N.A. ului. Dan Diaconescu, ca toți oltenii descurcăreți, a găsit în București un vad bun pentru afaceri, intrând apoi și în politică, după ce afost câteva zile și locatarul Arestului Poliției Capitalei. Partidul creat de Dan Diaconescu, s-a numit la început Partidul Poporului, apoi și-a schimbat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Un alt aspect de care ar trebui să fie conștientă toată lumea este ruptura dintre românii din România și românii din afară. Din nou, până la un punct, e inevitabil. Pe de altă parte, putem spune așa: "Uite, în România există ardeleni, olteni, moldoveni și mai știu eu ce alții. Acuma există o "provincie" românească nouă, cea a românilor din străinătate, cu o personalitate a ei, diferind de alți români, după cum oltenii diferă de dobrogeni sau de mai știu eu cine. Asistăm la
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
de altă parte, putem spune așa: "Uite, în România există ardeleni, olteni, moldoveni și mai știu eu ce alții. Acuma există o "provincie" românească nouă, cea a românilor din străinătate, cu o personalitate a ei, diferind de alți români, după cum oltenii diferă de dobrogeni sau de mai știu eu cine. Asistăm la apariția unei subramuri într-o categorie socio-etnică mai extinsă". Ăsta ar fi modul normal, după mine, de a gândi lucrurile. Unii expatriați au hotărât și au făcut tot posibilul
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
la Paris trebuiau învățate la Paris, bineînțeles, dar celelalte stilul de viață burghez, chibzuința, moderația, spiritul de întreprindere, negocierea etc. se puteau deprinde prin interacțiunile de proximitate. De pildă, puteau fi învățate de moldoveni și munteni direct de la ardeleni, de olteni direct de la bănățeni. Vorbesc aici numai de români, fiindcă străini, alogeni recent sosiți ori împământeniți, existau oricum peste tot armeni, evrei, greci etc. -, dar erau mai greu acceptați ca model. Deci învățarea între lumi asemănătoare și apropiate spațial decurge de
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
2002 ne-a adus un număr record de producții românești record, evident, dacă îl comparăm cu 2001 sau 2000, adică nouă ; în ordinea intrării pe ecrane, acestea au fost : Noro, Filantropica, După-amiaza unui torționar, Occident, Turnul din Pisa, Garcea și oltenii, Binecuvântată fii, închisoare, Vlad nemuritorul, Furia. Cel de-al doilea (semnat de Nae Caranfil) și ultimele două (debutul lui Adrian Popovici, respectiv cel al lui Radu Muntean) sunt produse de studiouri private, în aceeași situație fiind și Garcea și oltenii
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
oltenii, Binecuvântată fii, închisoare, Vlad nemuritorul, Furia. Cel de-al doilea (semnat de Nae Caranfil) și ultimele două (debutul lui Adrian Popovici, respectiv cel al lui Radu Muntean) sunt produse de studiouri private, în aceeași situație fiind și Garcea și oltenii. Clasamentele Dacă ne uităm strict la cifre, Filantropica, Occident și Garcea conduc box-office-ul, cu probabilitatea ca Furia (a cărui exploatare în săli este încă în desfășurare) să se instaleze pe poziția a patra. Dacă le împărțim pe genuri, observăm o
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]