1,160 matches
-
a lui Fernando Pessoa și alta cu fado-ul de adio. Pentru că în toate întâmplările l-am avut alături pe Robert, Robert Șerban, acest agent 007 al poeziei, n-aveam cum să nu scriem despre aceleași lucruri. Numai că Robertilă, oltean aprig, a fost mai iute de mână ca mine și a apucat să publice deja două chestii ca lumea despre ce-am trăit noi în Portocalia. Un poem în „Noua literatură“ și un reportaj în „Orizont“. Pentru ce-am văzut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
cinematografe pentru ca filmele românești să fie profitabile în țară, a fost una dintre concluziile la care s-a ajuns în urma dezbaterii de joi, 28 septembrie, de la Institutul Cultural Român (ICR). Până acum, recordul absolut după Revoluție îl deține Garcea și oltenii, care a avut 290.000 de spectatori. Un record trist, au fost de acord participanții la întâlnirea „Producția cinematografică în România de la A la B, de la finanțare la întâlnirea cu publicul“, care va fi cu atât mai greu de depășit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
cinematografe pentru că filmele românești să fie profitabile în țară, a fost una dintre concluziile la care s-a ajuns în urmă dezbaterii de joi, 28 septembrie, de la Institutul Cultural Român. Până acum, recordul absolut după Revoluție îl deține Garcea și oltenii, care a avut 290.000 de spectatori. Un record trist, au fost de acord participanții la întâlnirea „Producția cinematografică în România de la A la B, de la finanțare la întâlnirea cu publicul“, care va fi cu atat mai greu de depășit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
cred că decan am putea-o numi pe doamna Antoaneta Ralian, deși prezentarea zice că-i născută în 1942Ă, unii sunt mari vedete, alții abia ies la rampă, unii-s moldoveni, alții munteni, ici-colo oleacă de ardeleni și stup de olteni, după cum l-a lăsat inima pe stolnicul Chivu. I-a îmboldit pe toți vreme de aproape trei ani și, pentru că nu s-a dat bătut, a sosit și răsplata: fiecare a pregătit și adus în cele din urmă la curte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
alte roluri au jucat C. Jacotă, Didina Chirilă și alții. De asemenea au fost jucate mai apoi cu mult succes în satele comunei și la concursurile pe județ Păcală avocat, Capra Zamfirei, Cuiul lui Pepelea de Vasile Alecsandri, Comedie cu olteni. Rolurile erau interpretate cu mult suflet și dăruire de către unele cadre didactice ca Grigoriu Maria, Antochi Mihail, Farcaș Dumitru, Pintilei Sandu și alți tineri amatori din sat. Și colectivul didactic de la Vatra a organizat și interpretat câteva piese cu mare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la interpretarea unor roluri dificile pe Maria Grigoriu, Maria și Costache Jacotă, Emilia și Dumitru Farcaș, Foca Cristian, înv. Gh. Apătăchioaie, care au prezentat pe scena teatrului M. Eminescu din Botoșani piesa de teatru a lui Gh. Vlad - Comedie cu olteni. După anul 1949, în satele Hudești, Vatra, Alba, Mlenăuți și Bașeu au fost înființate căminele culturale în cadrul cărora s-a desfășurat în continuare activitatea cultural-artistică. La unele din acestea s-au adus și aparate de proiecție, mobilier și aparate de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
proprietarul și soția erau constant invitații mei la orice activitate protocolară organizată de misiunea noastră din Nicosia. Începând cu luna martie 1991, aveam și o altă prezență românească în Cipru, zilnică și specială, în persoana antrenorului de fotbal Țicleanu, un oltean deosebit de agreabil. În anii următori, fotbalul românesc a fost reprezentat pe insulă și de mulți alți antrenori de primă mână, ca, de exemplu, binecunoscutul Anghel Iordănescu. Conform tradițiilor locale, la sărbătorile creștinești, diplomații statelor ortodoxe erau invitați la slujbele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
sau măcar urâțică dar mai de chiabur cu pământ mai mult. Așa era pe vremea aceea, ba mai începuseră și colectivizările și urma să predea pământul acolo la întovărășiri, adică la grămadă. Dacă văzui și văzui,zic și eu ca olteanul, fiind obișnuit cu greutățile și suferințele, m-am înscris la școala militară să învăț, că acasă nu am avut timp, să-mi satisfac plăcerile învățatului iar acolo erau cărți destule, nu trebuia să împrumut de la vecini să citesc vreo carte
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
le uitasem pe toate și mă sufoca spaima momentelor de groază trăite, după cele plăcute la petrecere, apoi în pat cu Tanța în brațe. După scandalul cu care m-a trezit din somnul atât de plăcut, a venit nebunul de oltean cu mortul lui de sub pat, care cine știe dacă era adevărat sau fusese vreo halucinație de-a lui, că era „dat dracului” de fricos. Am ajuns la gară, care era pustie, colegii noștri erau la distracție, sau cine știe pe
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
în siguranță nici în gară singuri, trăiam încă sentimentul acela de spaimă, ne tot uitam spre ușă să nu vină mortul lui Nicu, cu cuțitul în spate. Pe mine mă tot încerca râsul, amintindu-mi cum am venit și cum olteanul meu se tot strecura mereu în față la 2-3 metri, în caz că ne urmărea cineva, eu să fiu primul care să cad prizonier. De fapt eu eram și mai vechi în armată, mai trecusem prin astfel de situații pe muchie de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
fiu primul care să cad prizonier. De fapt eu eram și mai vechi în armată, mai trecusem prin astfel de situații pe muchie de cuțit, nici nu-mi manifestam atât de mult spaima, dar nu voiam să-l fac pe oltean pasiv și indiferent de situație, pe undeva mă și distra agitația și starea lui alarmantă, chiar când discutam despre altceva. Când neam adunat toți și le-am povestit întâmplarea noastră, colegii au râs de noi, dar pe undeva se simțea
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
cu ierburile pădurilor, cu vrăjile ghicitoarelor sau cu rugăciunile preoților în biserici. Cred, așa cum spunea un înțelept, că totul depinde de destinul omului scris atunci când se naște, de steaua lui norocoasă. Îmi amintesc de povestirile unui fost coleg de cătănie, oltean de baștină de prin părțile Dăbulenilor-Doljului. Stanca Ilie, căci așa se numea, ne-a povestit cum a ajuns el ofițer în armata română, fără să bănuiască nici el, nici cei din familie, că ar putea râvni la o astfel de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
comisie care studia un fenomen din armată. Această comisie nu găsea o explicație științifică, nu putea da un răspuns realist acestui fenomen banal. Despre ce era vorba și pentru ce-l invitase comandantul la cancelarie, punându-i câteva întrebări acestui oltean rătăcit... Se studia fenomenul târâtului picioarelor atunci când se încorpora un contingent. Majoritatea militarilor își târau picioarele, timp de 5-6 luni de zile, după care obiceiul dispărea. „Mă firaș-al-dracului, cu neamul lor, păi chiar să nu știe un lucru atât de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
fenomenul târâtului picioarelor atunci când se încorpora un contingent. Majoritatea militarilor își târau picioarele, timp de 5-6 luni de zile, după care obiceiul dispărea. „Mă firaș-al-dracului, cu neamul lor, păi chiar să nu știe un lucru atât de simplu”, se mira olteanul nostru. „Păi cum tovarășe maior dumneavoastră nu știți? Doar este foarte simplu de răspuns la această întrebare: noi, până să venim aici la armată, umblăm cu opinci, cu teniși sau cu picioarele goale. Vai ce bine-i desculț prin colbul
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
cooperative, că americanii nu vor mai veni,pentru că le ațin calea rușii cu armata lor cea roșie. Pe atunci starea de spirit era foarte tensionată, datorită diversiunilor și minciunilor spuse de elemente rău intenționate dar și plătite din exterior. Ilie olteanul, nu avea cum să bănuiască că peste ani și ani de zile, vor veni și americanii să ne aducă baze militare, țigări de marcă și nici că fabricile noastre vor fi falimentate și că muncitorii vor fi trimiși la recalificare
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de câteva ori, când am crezut că iau foc și am făcut scandal mare, lansându-se cu urmări neplăcute pentru cetățenii care fșeau uz de aceste manifestații naționaliste. Aceste incidente au existat până prin 1965, când la conducerea țării a venit olteanul de la Scornicești, după venirea lui Ceaușescu la conducerea țării, aceste practici au fosc înlăturate și condamnate cu severitate. Acesta, a implementat sindromul fricii,începând cu miniștri,care priveau cu indiferență multe lucruri de acest gen și până la Ion sau Gheorghe
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
în istoriografia românească, va fi mai multă lumină. Atunci, multe ipoteze privind etnogeneza și formarea limbii nu vor mai fi disputate. Să ne oprim asupra unor fapte. Cum poate fi credibilă teoria că pe pământul golit de populație, muntenii și oltenii sunt bulgari românizați, iar în Moldova, rușii și ucrainienii au fost moldovenizați? De către cine, dacă locurile erau pustii? Că limba română conține multe slavonisme nu este relevant pentru o simbioză îndelungată între români și slavi. Din considerente religioase, limba bisericii
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cugetul și am purces a-ți scrie această epistolă de pe meleagurile pe care le-ai părăsit cu atâta grabă. Scumpe prietene, întreg târgul Iașilor a început să se vaete aflând că l-ai lipsit de prea cinstita ta figura de oltean get-beget. Ba, până și bietele dobitoace au început să ragă, să latre în semn de mare jale în urma necugetatei tale plecări. Sper că te-ai călătorit bine până la moșia matale Dârvari, mai ales că acum caleștile boierești merg taman ca
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Christian W. Schenk din Germania, preotul Theodor Damian din New York, chinezii Ding Chao și Gao Xing, cernăuțenii lui Vasile Tărâțeanu, vlaho ex-iugoslavii lui Adam Puslojic, costobocii lui George Vulturescu, bucovinenii lui Mircea A. Diaconu, botoșănenii lui Gellu (Vlad, Glad, Menumorut), oltenii lui Marian Drăghici, bistrițenii preotului Ioan Pintea (plus enoriașa Florica Dura), nemțenii starețului Adrian Alui (Conta) Gheorghe (cu mențiune specială pentru eternul prieten Aurel Dumitrașcu), Marta Petreu, Emil Hurezeanu și cei dragi din tabăra studențească de la Izvorul Mureșului, întreaga suflare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
W. Schenk din Germania, preotul Theodor Damian din New York, chinezii Ding Chao și Gao Xing, cernăuțenii lui Vasile Tărâțeanu, vlaho ex-iugoslavii lui Adam Puslojic, costobocii lui George Vulturescu, bucovinenii lui Mircea A. Diaconu, botoșănenii lui Gellu (Vlad și Menumorut) Dorian, oltenii lui Marian Drăghici, bistrițenii preotului Ioan Pintea (plus enoriașa Florica Dura), nemțenii starețului Adrian Alui (Conta) Gheorghe (cu mențiune specială pentru eternul prieten Aurel Dumitrașcu), Emil Hurezeanu și cei dragi din tabăra studențească de la Izvorul Mureșului, întreaga suflare poeticească de pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Traian Mitrofan, Doru Tetiu, Ilie Popa, Mihai Gheorghe, Mircea Mârza, Gheorghe Pârvu, Ioan Garaoiu, Vasile Șandru, Ilie Dumitrescu, Nicolae Baia, Constantin Teodorescu, Mircea Mureșan, Dumitru Daina); Arad (Gheorghe Ruja, Teodor Oprea, Petru Aldea, Ioan Ursu, Fredolin Nădăban, Luca, Sever Ursu); oltenii (Teodosiu, Gheorghe Matală, Gicu Cismaru, Eugen Șerbănescu, Aslan, Aurelian Guță, Constantin Popa); Brașov (Luca Călvărășan, Victor Roșca, Petre Paraschiv); Beiuș (Alexandru Andrițoiu, Ioan Măduța, Ioan Crișan, Ioan Popiu, Maximilian Briscan, Alexandru Pantea, Gheorghe Cârtea, Gheorghe Panciu, Roman Dănilă); Cluj (Septimiu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
general cele trei mari regiuni ale țării. Muntenii sunt considerați vioi, ardelenii mai Înceți, iar moldovenii contemplativi. Anecdotele cu ardeleni exploatează o anume dificultate de a Înțelege și de a acționa prompt (un Ardeal, firește, văzut dinspre București). Cele cu olteni mizează pe o răsturnare a valorilor, pe soluții ieșite din comun (este cea mai rurală parte a României și, deși dintotdeauna atașată Munteniei, păstrătoare a unei individualități distincte). Altminteri, se acceptă că Ardealul, Împreună cu Banatul și cu Bucovina, reprezintă partea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cu vama, și cu ozerele ce ascultă de acest oraș și orașul Vaslui, și ocolul ce ascultă de acest oraș, și ținutul de la Tutova și târgul Bârladului cu tot ocolul și morile Covurluiului și orașul Tecuciu cu tot ocolul și Oltenii.” Din acest document reiese că numai o parte din sudul Moldovei fusese dăruită lui Ștefan. Se menționează un singur ținut, cel al Tutovei, dar nu sunt pomenite ținuturile din care fac parte localitățile menționate. Admițând că ar trebui să subînțelegem
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Dan Diaconescu. Cu banii încasați pe vânzarea și difuzarea acestui jurnal, devenit cu impact național, și-a construit un trust de presă, apoi o televiziune, numită ”OTV” , în momentul de față închisă din dispoziția C.N.A. ului. Dan Diaconescu, ca toți oltenii descurcăreți, a găsit în București un vad bun pentru afaceri, intrând apoi și în politică, după ce afost câteva zile și locatarul Arestului Poliției Capitalei. Partidul creat de Dan Diaconescu, s-a numit la început Partidul Poporului, apoi și-a schimbat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și găsesc că e o zădărnicie fără seamăn să aspiri la așa ceva, să vrei "să cucerești" marele oraș. Oricum, eu prefer discreția și nu agreez cu niciun chip prim-planul. Despre mine îmi place să cred că nu sunt un oltean tipic... Pe vremea nesuferită pe când îmi făceam și eu armata, la Caracal, colegii olteni se înghesuiau pe lângă magazia cu grade și însemne, pe când moldovenii stăteau mai mult pe lângă bucătărie...! Să fie oltenii mai vanitoși decât românii din celelalte provincii românești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]