1,110 matches
-
lat. [consobrinus] germanus "frate din aceiași părinți", dar și următorul dialog: "Vii și tu, Floreo? De ce să nu?", unde "lipsește din răspuns "viu", pentru că propoziția e perfect inteligibilă și așa". DEX: Elipsa este o "figură de stil care constă în omiterea din vorbire sau din scris a unor elemente care se subînțeleg sau nu sunt absolut necesare pentru înțelesul comunicării". GLR II, p. 397: Elipsa constă în "omiterea unor elemente necesare din punct de vedere gramatical sau lexical, pe care vorbitorii
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
inteligibilă și așa". DEX: Elipsa este o "figură de stil care constă în omiterea din vorbire sau din scris a unor elemente care se subînțeleg sau nu sunt absolut necesare pentru înțelesul comunicării". GLR II, p. 397: Elipsa constă în "omiterea unor elemente necesare din punct de vedere gramatical sau lexical, pe care vorbitorii le au în minte, fără să fi fost exprimate mai înainte". Graur, GA, pp. 218-219: "Elipsa este suprimarea din propoziție sau din frază a unei părți a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
trebuie să aibă neapărat complement. "Exact pe aceeași linie este a cauza, care e sinonim cu a provoca, dar a fost înțeles ca "a face rău", de aceea se aude Nu stau în frig, pentru că îmi cauzează". TLG, p. 295: "Omiterea unora dintre elementele unui enunț, parte de propoziție sau propoziție (pe care vorbitorii le au în minte, fără să fi fost exprimate mai înainte), dă naștere unor construcții sintactice cu caracter expresiv, care, fiind folosite frecvent, ajung expresii curente ale
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
care, fiind folosite frecvent, ajung expresii curente ale limbii (de exemplu: ți-ai găsit, cum (să) nu, da de unde, nici vorbă etc.). În felul acesta, un procedeu de natură sintactică, elipsa, are repercusiuni asupra lexicului". Dobridor, s.v.: Elipsa constă în "omiterea din vorbire sau din scriere a unor cuvinte sau chiar a unor propoziții, care se subînțeleg sau care nu sunt absolut necesare pentru înțelesul comunicării. Ea se datorește nevoii de conciziune, de scurtare a exprimării, a grabei în exprimare și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
aburi" a rezultat "prin elipsă (subl. n.) din bateau à vapeur" (Wictionnaire); conform unei teorii lansate de A. Darmesteter 16, cuvintele compuse se grupează în "compuse rezultate prin juxtapunere și compuse rezultate prin elipsă (...), în a căror structură se observă omiterea unuia sau chiar a mai multor cuvinte (concertmaistru pentru maistru de concert, mazăre-siloz pentru mazăre de siloz, nord-american pentru american din sau de nord etc.). Așa cum se prezintă, clasificarea aceasta nu poate fi păstrată, din cauză că ambii termeni juxtapunere și elipsă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
un termen de specialitate care denumește atât de multe fenomene diferite ajunge să nu mai denumească cu adevărat niciunul. * Din definițiile, descrierile și exemplificările de mai sus rezultă că, în principiu, lingviștii atribuie termenului elipsă următoarele sensuri de bază: a) omiterea dintr-o propoziție sau dintr-o frază a oricărui element sintactic (subiect, predicat, atribut, complement etc., ba chiar și a unui segment cu rol de propoziție)17 care a fost deja sau urmează să fie exprimat în aceeași ori într-
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
alți lingviști îl numesc subînțelegere, distingându-l de elipsă, v. GLR II, p. 398, de exemplu în noaptea a plouat, dimineața iar sau în dialoguri), eventual prin substituirea sa anaforică de către un verb auxiliar, un adverb, un pronume etc.; b) omiterea dintr-o propoziție sau dintr-o frază a oricărui element sintactic (inclusiv a unei secvențe cu rol de propoziție) care, deși nu a fost exprimat anterior și nici nu va fi exprimat, este deductibil din contextul lingvistic sau extralingvistic; c
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
dintr-o propoziție sau dintr-o frază a oricărui element sintactic (inclusiv a unei secvențe cu rol de propoziție) care, deși nu a fost exprimat anterior și nici nu va fi exprimat, este deductibil din contextul lingvistic sau extralingvistic; c) omiterea oricărei secvențe, inclusiv a unei propoziții, la sfârșitul enunțului, atunci când vorbitorul suspendă fraza, deoarece dorește să treacă sub tăcere ceea ce mai era de exprimat (de ex. ascultă-mă, că altfel...); astfel de suspensii fac uneori greu identificabilă secvența omisă (cf.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
identificabilă secvența omisă (cf. GLR II, p. 399; Stati, TMS, p. 190); d) suprimarea unora dintre elementele lexicale constitutive ale unei sintagme (îmbinări fixe sau libere de cuvinte) ori ale unui cuvânt compus; e) figură de stil care constă în omiterea unuia sau a mai multor termeni dintr-un enunț, dintr-un discurs etc. (definiție specifică stilisticii și retoricii, asimilabilă oricăreia dintre definițiile de mai sus); f) suprimarea unui sunet sau a unei secvențe de sunete dintr-un cuvânt sau de la
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
etc. (definiție specifică stilisticii și retoricii, asimilabilă oricăreia dintre definițiile de mai sus); f) suprimarea unui sunet sau a unei secvențe de sunete dintr-un cuvânt sau de la contactul a două cuvinte; g) în general, orice fel de omisiune, de omitere, de suprimare a unei unități lingvistice (fonem, morfem, cuvânt, îmbinare de cuvinte, propoziție); h) semnul de punctuație puncte de suspensie (care poate indica, grafic, oricare dintre fenomenele de mai sus). Este astfel ușor de constatat că așa-numita elipsă, care
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
referă, de fapt, la fenomene lingvistice diverse, ține de mai multe ramuri ale lingvisticii: fonetică, morfologie, sintaxă, formarea cuvintelor, semantică, stilistică, ortografie (în sens larg) etc. Sensul său lingvistic se reduce, așadar, la cel etimologic, extrem de general: "absență, lipsă, omisiune, omitere, suprimare". Pentru a evita, în măsura posibilului, polisemia termenului în discuție și, în consecință, ambiguitatea sa, unii lingviști au recurs după cum reiese parțial și din definițiile citate mai sus la diverse clasificări ale tipurilor de elipse, cărora li s-au
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
frazei; de pildă, sunt apreciate ca rezultate ale elipsei lexicale atât roșie, cuvânt nou creat prin substantivarea unui adjectiv, ca urmare a suprimării elementului determinat dintr-un grup nominal stabil (pătlăgea roșie), cât și n-are cum, expresie rezultată prin omiterea dintr-o frază a unei propoziții formate dintr-un predicat greu identificabil dacă nu avem în față contextul (n-are cum să facă ori să meargă ori să vadă ori să ceară etc.); pe de altă parte, omiterea tot a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
rezultată prin omiterea dintr-o frază a unei propoziții formate dintr-un predicat greu identificabil dacă nu avem în față contextul (n-are cum să facă ori să meargă ori să vadă ori să ceară etc.); pe de altă parte, omiterea tot a unui predicat incert, care ar putea fi mergi sau te îndrepți sau zbori etc., din enunțul da-ncotro, flăcăule? este considerată, de data aceasta, elipsă gramaticală (vezi Dobridor, s.v. elipsă). De altfel, distincția menționată nu ni se pare
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
contextului, în timp ce reluarea anaforică păstrează același nivel onomasiologic numai în context. * Tipul de omisiune admis de cele două categorii diferă: reducția cu caracter lexical permite suprimarea elementelor sintactice ajutătoare și a centrului grupului sintactic, în timp ce reluarea anaforică nu permite decât omiterea determinanților și menținerea obligatorie a nucleului. * Reducția cu caracter lexical antrenează existența mai multor semnificanți pentru același semnificat, iar reluarea anaforică pe aceea a mai multor semnificați pentru același semnificant. Autoarea relevă, așadar, cu justețe că între cele două categorii
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
context sau nu, ea este o variantă a grupului sintactic respectiv și se poate lexicaliza cu ușurință, eventual înlocuind etimonul sintagmatic. Reținem, de asemenea, ideea că numai condensarea (pe care autoarea o desemnează prin termenul "reducție cu caracter lexical") permite omiterea elementului determinat al sintagmei terminologice, pe când elipsa lexicală propriu-zisă (pe care o numește "reluare anaforică") nu poate elimina decât determinanții. * Putem stabili, așadar, că, pentru a identifica esența procedeului condensării, trebuie să eliminăm din discuție, din capul locului, elipsele caracteristice
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în domeniu. Este totuși preferabil să utilizăm acest termen pentru toate omisiunile de cuvinte, de la nivelul sintagmei, propoziției sau frazei, în situațiile în care ele implică o reconstituire sau o subînțelegere care poate fi anaforică sau deictică, iar fenomenele de omitere a unor cuvinte din sintagme pot fi denumite prin elipsă lexicală la nivel sintagmatic; unele dintre aceste din urmă omisiuni se pot afla într-o situație virtuală de declanșare, în condiții speciale, a procesului condensării lexico-semantice. Dacă, în schimb, interlocutorul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
anumite condiții, la originea procesului de formare a unor cuvinte noi. Ea înlătură elemente redundante, care nu erau necesare la aceste niveluri, deoarece semnificația lor se subînțelege oricum, anaforic, din celelalte elemente ale textului ori, deictic, din contextul extralingvistic, situațional; omiterea secvențelor superflue urmărește realizarea unei expresivități mai mari, iar descifrarea denotațiilor și conotațiilor elementelor omise și, în general, a sensului mesajului depinde de contextul imediat, indiferent dacă acesta este chiar textul / discursul sau informația de care dispun vorbitorii ori dacă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
al sintagmei de bază: nu se poate susține, de pildă, că pătlăgică era un element superfluu în sintagma pătlăgică roșie și de aceea a fost lăsat la o parte. Nu există deci niciun fel de intenție de expresivitate sporită în omiterea unor astfel de elemente, ci declanșatorul condensării este fie nevoia de concizie, fie neînțelegerea deplină a mesajului. Deși între cele două categorii pot exista trepte de tranziție, deosebirea dintre cele două fenomene este evidentă, iar condensarea are, fără îndoială, caracteristici
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
baze sintagmatice sau compuse, pe care le putem numi, generic, termeni complecși, și se petrece doar în anumite condiții și la alt nivel lingvistic decât cel al exprimării eliptice; în plus, dacă secvențele menținute într-o expresie eliptică înglobau, înainte de omitere, sensul secvenței eliminate, cuvântul reținut dintr-o sintagmă condensată nu includea, înainte de condensare, și înțelesul elementului omis; termenii complecși condensați își transferă, așadar, conținutul noțional unic asupra rezultatului condensării, în timp ce elipsa implică omisiunea unor elemente subînțelese, nu transferul de sens
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
să impună o denumire nouă pentru fenomenul pe care îl studiem: absorbția lexicală (germ. lexikalische Absorption, fr. absorption lexicale). Noțiunea exprimată de această denumire este analizată însă în cadrul evoluției semantice a cuvintelor, pornindu-se, așadar, de la elementul lexical menținut în urma omiterii altora și constatându-se că acesta are un alt sens decât cel cu care era cunoscut până atunci. Astfel, E. Glose 20 introduce în conținutul cursului său de semantică și lexicologie, printre mecanismele principale ale modificărilor semantice (între subcapitolul Metafora
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în rândul trunchierilor, fie printre abrevieri. De pildă, OQLF, sub Banque de Dépannage Linguistique, include printre cazurile de trunchiere (s.v. troncation), alături de fr. bac < bac[calauréat], diapo < diapo[sitif], manif < manif[estation], prof < prof[esseur] etc., și cuvinte create prin omiterea unei secvențe cu conținut noțional, cum sunt auto < auto[mobile], bus < [auto]bus, kilo < kilo[gramme], taxi < taxi[mètre]. Confuzia este totală atunci când aceeași sursă califică formații de tipul menționat, cum sunt bus (< [auto]bus) și télé (< télé[vision]), drept
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cum sunt bus (< [auto]bus) și télé (< télé[vision]), drept abrevieri prin afereză, respectiv prin apocopă. Wikipedia.engl., s.v. clipping (morphology), citează, printre cuvinte datorate trunchierii (ca engl. doc, exam, math etc.), și cable < cablegram, care a fost scurtat prin omiterea unui cuvânt identificabil, gram. În Graur, IL, p. 134, printre mijloacele proprii ale unei limbi pentru crearea de noi cuvinte este menționată și "trunchierea unor expresii mai lungi", dându-se ca exemple cazuri de condensare: "metrou (mai exact métro n.n.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
să suspendăm șirul comunicării lăsând de înțeles restul (Șterge-o, că de nu...), urmărind astfel să realizăm formulări cât mai scurte, mai dinamice și mai vii, și alta este să creăm un înveliș sonor nou pentru o anumită noțiune, prin omiterea unuia dintre constituenții termenului complex, adică ai sintagmei sau compusului originar, care exprima aceeași noțiune (fr. stylo < stylo[graphe]; rom. grep < grep[fruit], roșie < [pătlăgică] roșie). Exemplele din prima categorie relevă intenția vorbitorului de a se exprima nu numai cât
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nume, constituie un mod mecanicist, unilateral și formalist de analiză, care ignoră alte aspecte ale fenomenului și chiar și substanța acestuia. Pe de o parte, simpla prezență într-o sintagmă a două cuvinte nu poate constitui un motiv credibil al omiterii unuia dintre ele, iar, în ceea ce privește latura semantică, elementul menținut nu înglobează pur și simplu înțelesul celui omis, ci preia sensul unitar al întregii sintagme stabile, care denumește un singur obiect și poate fi uneori diferit de suma semnificațiilor componentelor sintagmei
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
categorie, a procedeelor de îmbogățire a lexicului. Fr. maçon "zidar" a început la un moment dat să însemne și "membru al unei organizații (loji) francmasonice, mason, francmason", dar nu în urma unei oarecare evoluții semantice, ci prin condensarea în determinat (cu omiterea determinantului adjectival) a cuvântului compus franc-maçon, a cărui variantă a devenit și cu care se află până astăzi în raport de variație liberă. Noua formație, purtătoare a unui înțeles atât de special, nu are deci niciun fel de legătură genetică
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]