5,742 matches
-
lor de piață. Dacă un activ dintr-o grupă de active nu poate fi reevaluat, de exemplu, din cauză că nu există o piață activă<footnote O piață activă este o piață unde sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) elementele comercializate sunt omogene; b) pot fi găsiți în permanență cumpărători Și vânzători interesați; c) prețurile sunt cunoscute de cei interesați (art. 123, pct. (8), OMFP nr. 3055/2009). footnote> pentru el, activul trebuie prezentat în bilanț la cost, minus ajustările cumulate de valoare
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
care specialiștii din respectivele domenii le dau specialității lor; - analizând tematica studiilor efective din disciplina de definit. A porni un curs de sociologie a educației cu o definiție cu valoare normativă este evident riscant. Disciplina nu este nici unitară, nici omogenă. O definiție a priori ar putea să excludă multe dintre preocupările și rezultatele pe care sociologii le recunosc ca aparținând ramurii sau ar risca să lărgească extensiunea conceptului de sociologie a educației mult peste limite rezonabile. Problema apare mai limpede
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
educație morală și patriotică. Eficiența acțiunii de omogenizare a republicii franceze s-a vădit în rapiditatea cu care vaste arii culturale diferite au dispărut în malaxorul instituțiilor culturale, dintre care școala a fost printre cele mai importante, născând națiunea franceză omogenă pe care o cunoaștem astăzi (Weber, 1976). Mai nou, odată cu erodarea retoricii naționaliste, chestiunea omogenizării - sau asimilării - prin școală ridică spinoase probleme în lumina ideologiei din ce în ce mai dominante a multiculturalismului. Variile grupuri care se identifică prin limbă, obiceiuri, religie, rasă diferite
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sunt: transmiterea culturii dominante, menținerea controlului social și producerea schimbării sociale. • Prin transmiterea culturii, înțelegem că prin școală sunt inculcate modurile de gândire și acțiune. Sociologia critică afirmă că școala transmite cultura claselor dominante. Cum cultura dominantă nu este întotdeauna omogenă, conținuturile școlare reflectă adeseori crizele sau contradicțiile din sânul culturii dominante. • Promovarea integrării sociale și politice se referă la faptul că școala transmite ideologia care legitimează o organizare anume a sistemului social și reduce clivajele socioculturale ale populațiilor aflate în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
corespunzătoare unor categorii de instrucție utilizate în abordarea cotidiană a școlarității: primară (0-8 clase), medie (de la 9 clase la postliceal) și superioară. Prin urmare, constanța nivelului de instrucție pe aceste categorii este doar aproximată, categoriile nefiind, cum este evident, total omogene. Literatura sociologică și economică postulează că, la aceeași vârstă, nivelul de instrucție și venitul se află într-o relație pătratică. În mod curios, pentru datele noastre, cel mai bine se comportă un model în care relația dintre venit și vârstă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
vârstă, ceea ce ridică probleme legate de mărimea eșantioanelor. Neavând la dispoziție date care să se refere la nivelul unor eșantioane de mărime suficientă, la persoane de aceeași vârstă, am hotărât să operez cu cohorte care cuprind intervale de vârstă relativ omogene. Astfel, pentru a lucra cu subeșantioane de mărime rezonabilă, am regrupat persoanele în patru categorii de vârstă și patru categorii de nivel de instrucție. În tabel, câștigul este prezentat ca procent din categoria inferioară. La o lectură sumară a rezultatelor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pentru „ajustare socială” este specifică unui sistem de mobilitate competitivă. Acesta îi pregătește pe elevi să facă față situațiilor în care nu există reguli de interacțiune. În sistemul de mobilitate clientelară, cei recrutați pentru elită sunt pregătiți pentru un strat omogen în care funcționează un consens cu privire la reguli. Cele două sisteme de mobilitate pot avea efecte diferite chiar și asupra personalității. Persoanele socializate într-un sistem de mobilitate competitivă pot manifesta o angoasă continuă și mai serioasă a mobilității; o preocupare
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
firmele românești din multe industrii sunt obligate să monitorizeze și modificările mediului înconjurător general la nivel internațional, modificări care induc transformări ale mediului concurențial. Acesta va modifica apoi mediul general la nivel local sau național. Mediul politico-legal românesc este relativ omogen la nivel național, ceea ce înseamnă că reglementările locale nu creează discrepanțe semnificative între diferite zone administrative pentru majoritatea elementelor uzuale de analizat. În perspectivă, va exista o armonizare a legislației naționale cu cea a Uniunii Europene. Totuși, se poate afirma
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de piața internațională și impactul globalizării. Modul în care funcționează prețul petrolului sau al gazului metan este edificator pentru cuplajul existent. Mediul sociocultural românesc prezintă diferențieri semnificative la nivel național față de alte țări europene. La nivel regional, subsistemul este mai omogen în comparație cu alte țări europene, chiar dacă există o diferențiere între provinciile istorice românești - Transilvania, Moldova, Muntenia și Dobrogea. Se discută de o diferențiere mai accentuată între Transilvania și restul, cu manifestări individualizate pentru numeroși factori. Chiar și la nivelul acestora pot
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
1990 (fără un trecut de „întreprindere de stat”) la care se poate observa o stabilizare a reacțiilor stakeholder-ilor conform modelelor teoretizate de literatura de specialitate occidentală. Mentalitatea corespunzătoare vechiului sistem politic afectează încă reacțiile marii majorități a indivizilor și grupurilor omogene din punctul de vedere al intereselor față de o organizație, ceea ce oferă elemente de ghidare pentru a prognoza modul lor de a acționa. Manifestările culturale ale unei tranziții, pentru care nu există modele sau termene de comparație, fac ca variabilitatea comportamentală
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Erasmus pentru specialiștii implicați În absorbția fondurilor europene. Rezultatele acestei abordări se concretizează prin evidențierea posibilităților de creștere a calității activităților, mai buna Înțelegere a scopului utilizării fondurilor - impactul generat de acestea, Înlesnirea schimbului de expertiză și crearea unei comunități omogene de specialiști la nivel european. Concluzia este că simpla abordare cantitativă a activității - număr de aplicații, dosare, contracte semnate, procent de absorbție - a mutat accentul de la esența mecanismelor Politicii de Coeziune și, În special, realizarea convergenței, la tehnici de monitorizare
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
întreținută de ceilalți, ci este simultan un coșmar în regie proprie. De aceea, preluând libertatea celorlalți în sistemul libertății sale, tiranul nu este, cum credea de pildă Hegel, singurul om liber. Platon pune tiranul în robie față de principiul impersonal și omogen al vidului din el însuși. Iar dacă, pentru Hegel, opoziția greacă față de tiranie marchează începutul istoriei, pentru Platon, grecul, poziția tiraniei înseamnă sfârșitul ei ca morfologie a politicului. Aspectul sufletului aflat la conducere Clasa socială conducătoare Omul reprezentativ Comparația finală
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
este specific? De mulți ani, cercetătorii încearcă să „deseneze” un portret robot al copiilor dotați și talentați. Degajarea unor trăsături caracteristice este însă o operație foarte dificilă. Există un oarecare consens asupra faptului că acești copii nu formează un grup omogen. Studiul lui Terman a evidențiat faptul că, spre anul 1950, cei 800 de băieți dotați, deveniți între timp adulți, scriseseră 67 de cărți, peste 1400 de articole și 200 de piese de teatru și nuvele; ei obținuseră peste 150 de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Orice schimbare este puternic resimțită de individul hiperemotiv: chiar și o contrariere minoră poate provoca reacții emoționale puternice (de exemplu, indignare, furie, crize de plâns etc.). Se știe că echilibrul emotiv se caracterizează printr-o stare de tensiune interioară relativ omogenă în care se evită excesul sau deficitul de mobilizare energetică. Structurile emotive, caracterizate, după E. Dupré, prin susceptibilitate, instabilitate emoțională și o insuficiență a inhibiției voluntare, nu pot realiza acest nivel de activare moderată, dezvoltând în schimb reacții afective mai
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
4. Omogenitate [i eterogenitate în alc\tuirea clasei" O caracteristică a grupului școlar, care pare să marcheze în mod fundamental comportamentul elevilor, o constituie omogenitatea sa. Într-adevăr, spre deosebire de alte tipuri de grupuri sociale, grupul educativ are o compoziție relativ omogenă, cel puțin din punctul de vedere al vârstei, nevoilor, intereselor și aspirațiilor. Cu privire la acest aspect, I. Radu scrie: „Când se instituie Ă la început de ciclu școlar Ă o clasă de elevi, evenimentul nu apare ca o însumare de opțiuni
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
aspect, I. Radu scrie: „Când se instituie Ă la început de ciclu școlar Ă o clasă de elevi, evenimentul nu apare ca o însumare de opțiuni individuale, ci mai curând ca o decizie administrativă, care urmărește să asigure o compoziție omogenă, echilibrată, în clase paralele” (Radu, 1974, p. 173). Grupul școlar este format din membri cu statute egale, care au în plus și alte trăsături ce conferă o omogenitate greu de regăsit la alte grupuri. Totuși, există calități ale membrilor ce
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
asigura omogenitatea sau eterogenitatea colectivelor de elevi. Capacitatea și apartenența sexuală a elevilor au constituit astfel de criterii, iar rezultatele obținute au format obiectul unor dispute rămase, în bună măsură, netranșate. Se cuvine să remarcăm că formarea unor clase școlare omogene sau eterogene din punctul de vedere al capacității elevilor are importante consecințe psihologice și sociale. Problema fundamentală în această privință este legată de succesul sau eșecul școlar al elevilor, dar și de eficiența profesorului. Prezintă clasele omogene mai multe avantaje
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
unor clase școlare omogene sau eterogene din punctul de vedere al capacității elevilor are importante consecințe psihologice și sociale. Problema fundamentală în această privință este legată de succesul sau eșecul școlar al elevilor, dar și de eficiența profesorului. Prezintă clasele omogene mai multe avantaje decât cele eterogene? Multă vreme profesorii au răspuns afirmativ la această întrebare. Totuși, rezultatele cercetărilor realizate de psihologi și pedagogi n-au confirmat niciodată în mod hotărât această opinie. Într-unul din cele mai cunoscute studii din
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
realizat în deceniul al VII-lea, trei cercetători americani au comparat rezultatele școlare ale unui eșantion de 22.000 de elevi obținute în decursul a doi ani. Elevilor li se stabilise coeficientul de inteligență și fuseseră repartizați în clase foarte omogene (o singură categorie de elevi din punctul de vedere al inteligenței) sau foarte eterogene (patru sau cinci categorii). Chiar dacă efectele puse în evidență ale compoziției claselor au fost reduse, s-a putut demonstra că, în general, cei din clasele eterogene
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
al inteligenței) sau foarte eterogene (patru sau cinci categorii). Chiar dacă efectele puse în evidență ale compoziției claselor au fost reduse, s-a putut demonstra că, în general, cei din clasele eterogene au obținut rezultate mai bune decât cei din clasele omogene (Goldberg, Passow și Justman, 1966). Organizarea omogenă a colectivelor de elevi presupune, evident, existența unor clase cuprinzând elevi foarte buni și a altora cu elevi slabi sau foarte slabi. O astfel de organizare înlesnește, în cazul claselor cu nivel superior
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cinci categorii). Chiar dacă efectele puse în evidență ale compoziției claselor au fost reduse, s-a putut demonstra că, în general, cei din clasele eterogene au obținut rezultate mai bune decât cei din clasele omogene (Goldberg, Passow și Justman, 1966). Organizarea omogenă a colectivelor de elevi presupune, evident, existența unor clase cuprinzând elevi foarte buni și a altora cu elevi slabi sau foarte slabi. O astfel de organizare înlesnește, în cazul claselor cu nivel superior, predarea și, în general, comunicarea profesorului cu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
diferite, buni, medii și slabi, elevii cu rezultate medii au de pierdut, căci sunt lăsați în afara interacțiunii. Un aspect ce nu poate fi neglijat în luarea deciziei cu privire la modalitatea de grupare a elevilor îl constituie stima de sine. În clasele omogene aceasta este protejată, căci elevilor slabi, ce ar avea de suferit de pe urma comparațiilor cu cei buni, nu li se oferă acest prilej. Pe de altă parte, ei pot ajunge să înțeleagă că fac parte dintr-o clasă slabă și că
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cunoștințelor și abilităților lor nu este suficient pentru a fi trimiși într-o clasă bună. În ultimul timp gruparea în manieră eterogenă a elevilor este inclusă în multe programe de reformă educațională, deși s-a demonstrat că profesorii preferă clasele omogene. Cu privire la acestea din urmă, concluzia noastră este că ele nu devin eficiente decât pentru elevii foarte dotați, și numai dacă se combină cu programe intensive de instruire. 5. Cooperare și competițietc "5. Cooperare [i competiție" Deși opinia potrivit căreia climatul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
demers care să analizeze potențialul eugenic al fiecărei clase și să elaboreze soluții adaptate problemelor ridicate de fiecare grup În parte. De exemplu, o astfel de diferențiere era necesară, În opinia autorului În ceea ce privește problema avorturilor. Banu nu era În favoarea legalizării omogene a avorturilor eugenice, ci pleda pentru o politică mai strictă de control, prin mijloace coercitive, a accesului la avorturi al femeilor din clasele mijlocie și superioară, deoarece acestea dețineau un potențial eugenic superior În economia națiunii. În același timp, pentru că
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aceasta nu exclude ideea de excelență, dar accentul e pus pe pozițiile dobândite și pe funcțiile exercitate. Pluralul sugerează starea - reală sau percepută ca atare - unei societăți diversificate și a unui regim pluralist, în opoziție cu orice ansamblu social relativ omogen. Și în acest caz trebuie făcută distincția între două concepții subiacente. Într-adevăr, ne putem gândi la niște elite aflate în competiție în jurul aceluiași obiect sau, dimpotrivă, la diferite elite specializate, ce activează în domenii distincte. Autorii care au încercat
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]