861 matches
-
Am văzut de câteva ori în viața mea fragmente din parada militară de 14 iulie de pe Champs-Elysées, la televiziunea română, încât faptul că trec eu însumi pe acele largi trotuare îmi dă senzația de teleportare... televizată - sunt unul dintre nenumărații omuleți negri ce mișună pe micul ecran, figurant anonim într-o emisiune de actualități la care privește, undeva, departe, o familie reunită la masa de prânz. Magazine de lux, cinematografe, mari restaurante, sedii ale unor cunoscute companii aeriene și, un amănunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Gica Iuteș, responsabila cu proza a revistei și șefa tinerelului, blondului și îndrăcit de talentatului Fănuș Neagu, câteva schițe ce zăceau în sertarele secției când, spre uimirea mea, am fost invitat la nou-numitul redactor-șef adjunct, Al.I. Ștefănescu, un omuleț vioi, extrem de agreabil în mimică și aparentă curtoazie umană, care, după ce-mi puse cele câteva uzuale întrebări la ora aceea, de unde vin, din ce familie și cu „ce se ocupă părinții”, acceptându-mi jumătățile mele de adevăr - nu îndrăzneam
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
stângaci. În același timp, cei doi colegi reveniseră în spatele meu și deja puseseră mâna pe cel ce îmi încerca buzunarul. Încercasem să prind mâna care se chinuia să scoată portmoneul, m-am întors și am văzut fugind, contra curentului, un omuleț, nu mi-am dat seama dacă era un copil sau un pitic, căci mi s-a părut că omulețul nu avea mai mult de 1,3 m. După acest episod, nu am mai fost, probabil, în atenția grupurilor de delincvenți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
buzunarul. Încercasem să prind mâna care se chinuia să scoată portmoneul, m-am întors și am văzut fugind, contra curentului, un omuleț, nu mi-am dat seama dacă era un copil sau un pitic, căci mi s-a părut că omulețul nu avea mai mult de 1,3 m. După acest episod, nu am mai fost, probabil, în atenția grupurilor de delincvenți și ne-am făcut chiar și câteva cumpărături. Înainte de sosirea curierilor, primisem o telegramă, de la conducerea ministerului, care cerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
vorbind despre opiu și povestind că dacă fumezi opiu, visezi frumos, iar eu am zis: „CÎnd mă fac mare, o să fumez opiu”. CÎnd am fost copil, am suferit de halucinații. O dată m-am trezit În lumina zorilor și-am văzut omuleți jucîndu-se Într-o căsuță de lemn pe care o construisem. N-am simțit frică, ci doar un sentiment de liniște și uimire. Altă halucinație sau coșmar avut În mod repetat privea „animalele din perete”, și a Început cu delirul unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
că mă trezește un glăscior ciudat. Rostea: Te rog... desenează-mi o oaie! Cum? Desenează-mi o oaie... Am sărit în picioare, ca lovit de trăsnet. M-am frecat bine la ochi. Am privit cu luare-aminte. Și-am văzut un omuleț cu totul nemaipomenit, care mă scruta cu gravitate. Prin urmare, priveam cu ochi mari de uimire la arătarea aceea. Nu uitați că mă aflam la mii de leghe depărtare de orice tărâm locuit. Ori, omulețul meu nu părea a fi
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
luare-aminte. Și-am văzut un omuleț cu totul nemaipomenit, care mă scruta cu gravitate. Prin urmare, priveam cu ochi mari de uimire la arătarea aceea. Nu uitați că mă aflam la mii de leghe depărtare de orice tărâm locuit. Ori, omulețul meu nu părea a fi nici rătăcit, nici mort de oboseală, nici mort de foame, mici mort de sete, nici mort de frică. Nu avea deloc înfățișarea unui copil pierdut în inima pustiului, la mii de leghe depărtare de orice
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
noul membru al familiei Aciocîrlănoaiei. Ua! Mama complet epuizată stătea inertă pe salteaua de paie, respirând cu greutate, încercând să-și revină după efortul depus. După clasica toaletare a nou-născutului prin incizia și legarea cordonului ombilical, coana moașă a ridicat omulețul în sus comunicându-i mamei radiind toată de o debordantă fericire ca și cum acesta ar fi fost copilul ei și nu al mamei: Priviți, doamnă Rozalia, aveți un flăcău frumos și sănătos. Să vă trăiască! La mulți ani! Mama a întredeschis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
doar câteva secunde. Nu pot să nu mă întreb cât spațiu media i-ar fi fost consacrat într-o țară a non-evenimentului, așa cum este România, unei astfel de realizări "naționale"... Fotbal 1. Selecție pe stadionul Universitătii Laval. O mulțime de omuleți supradimensionați de costumele lor de protecție se agită pe gazon după reguli doar de ei știute. Părinții par să aparțină clasei medii superioare. Îi mănâncă pe micuți din priviri. O mămică platinată și mult fitnisată, pe lângă care am trecut în
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
reguli doar de ei știute. Părinții par să aparțină clasei medii superioare. Îi mănâncă pe micuți din priviri. O mămică platinată și mult fitnisată, pe lângă care am trecut în fugă (fac jogging, la rândul meu) îl sfătuia profesional-drăgăstos pe un omuleț să aibă "mentalul puternic". Fotbal 2. Studenții camerunezi discută despre fotbal cu cei din Coasta de Fildeș în bucătăria comună. Discuția este animată. Gesticulează, vorbesc puternic, lasă impresia că mai au puțin și încep să se ia la bătaie. Per
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
sunt de aceeași factură: Dicționar de teme și simboluri (2002), Enciclopedia culturii umaniste (2004), Mesajul subliminal în comunicarea actuală (2005). Dar mă consider în primul rând prozatoare, pentru că am scris povestiri, basme și trei romane. Primul dintre ele a fost Omulețul roșu (Vremea, HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/2004" \o "2004" 2004), un roman despre mesajul subliminal, mai mult un experiment prin care am vrut să inoculez impresia că personajele romanului sunt reale (și se pare că am reușit). Al
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
House (Bulgaria). Cel de-al treilea roman, aflat în curs de apariție, se numește Fantoma din moară și este o scriere despre comunism și consecințele lui. La un moment dat m-am înscris în USR. Premii: Premiul Ad Visum pentru Omulețul roșu (2005), Premiul revistei Convorbiri literare pentru proză (2006), HYPERLINK "http://foto.rompres.ro/index.php?i=1623040" Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru Zogru. Ginecologii mei Prima oară am fost la ginecolog imediat ce-am început armata. Nu mai
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
bâigui ceva dar din fericire nu fusese auzită de nimeni, iar Nicky nu avusese nici o reacție de vinovăție. Când îl luă în brațe, ochii lui căpătară o strălucire aparte. Îmbrăcat în paltonașul de urson alb și costumaș alb părea un omuleț de zăpadă din cei mai frumoși câți sau văzut. Când văzu că apare din urmă și mama soacră simți o bucurie în plus. Se agreau reciproc. Se sărutară pe obraji, strângându-se puțin la piept cercetând fără voia lor, una
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
n-are cu ce mă ocup !) Criticii nu primesc Oscaruri, îi răspund cu scârț și aplomb... Și nu mai am timp decât să urc grăbit scările, ratând îmi dau seama imortalizarea fotografică de rigoare cu spatele la panoul pe care e desenat Omulețul lui Gopo și pe care scrie ”Gala Filmului Românesc” sau așa ceva. (Ulterior, aflu că reporterul era de la... Canal D ! Dacă știam asta, preferam să mă pozez la panou... Ce trebuie să faci ca să știi dinainte cărei televiziuni merită să-i
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
tîrziu să-i împărtășească valorile. Filmul chiar avea prostul gust de a ne vinde valorile lui Gump (printre care ascultarea ordinelor și fuga de probleme) drept adevăratele valori ; într-un fel de culminare coșmarescă a demersului chaplinian de sentimentalizare a omulețului împiedicat care măcar nu vrea răul nimănui, sfîrșea prin a ni-l da pe Gump ca model. Plasat în Cehia, mai ales înaintea și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în slujba regelui Angliei ni-l prezintă pe Dite
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
prezintă pe Dite (Ivan Barnev), care accede de la rangul de ajutor de chelner la rangul de director de restaurant, cu un noroc de-a dreptul gumpist și cu aceeași insensibilitate radioasă la transformările dramatice din jurul său. Dite descinde clar din omulețul lui Chaplin. Are felul lui dulce de a se împiedica în fața unei femei, trezindu-i instinctele protectoare : își pierde prima slujbă atunci cînd varsă băuturile pe o clientă, iar aceasta îi ia partea în fața chelnerului-șef. Are și galanteria lui
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
își aduce la restaurant logodnica nemțoaică. Foarte frumos din partea lui, numai că în momentul următor se întoarce pe post de maître dhôtel, fudul nevoie mare, cu o mustăcioară de Hitler și cu trupele de ocupație în spatele lui. Problema cu omuleții împiedicați care nu vor răul nimănui este că, la o adică (așa cum nici Chaplin, nici Gump nu găsesc de cuviință să menționeze), nimic nu-i împiedică să se aibă bine cu răul. și totuși mi-e ușor să mi-l
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
definiție e o definiție. Sartre nu este un om foarte flexibil. El are ceea ce eu numesc sindromul Larousse. Tot ceea ce un parizian are nevoie s) știe despre eschimoși sau despre caiacurile lor el poate g)și În Larousse, unde un omuleț galben, Înfofolit În bl)nuri, st) În caiacul s)u. Charles de Gaulle Îi ofensa adesea pe ruși folosind - când vorbea despre Europa - expresia „de la Atlantic la Urali”, afirm) ambasadorul Charles E. Bohlen În memoriile sale1. Așa era prezentat) Europa
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
comunicat, În franceza lui brutală, precisă și cam demodată, că mă numește moștenitorul lui. „Și acum poți să pleci“, a adăugat el, „l’audience est finie. Je n’ai plus rien à vous dire“. Mi-l amintesc ca pe un omuleț slăbuț, Îngrijit, cu tenul Închis la culoare, ochi verzi-cenușii cu pete ruginii, o mustață neagră, stufoasă și un măr al lui Adam mobil care ieșea În evidență pe deasupra unui inel din aur și opal, sub formă de șarpe, În care
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
invizibil începe să miaune sfâșietor. Lamentația îl amuză însă pe copil, care râde înveselit, pare a se distra copios: „l-a părăsit mama lui”, ține să explice una dintre femei, cu vizibilă intenție de a corecta reacția surprinzătoare, „cinică” a omulețului de-o șchioapă. Care, derutându-ne și mai tare pe toți... trei, replică prompt: „Foarte bine” (foarte bine că l-a părăsit!). „Cum adică foarte bine”, întreabă vădit intrigată una din însoțitoarele lui. Nepăsător, copilul nu mai răspunde însă. El
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de cercetătorii viitori care, pe măsură ce știința istoriei evoluează, pot eventual să tragă alte concluzii. Bătăliile sale nu numai cu colegii dar și cu proprii șefi erau acerbe. Admirabil în războiul cu granzii din partid care nu înțelegeau de unde are acest omuleț mărunt și slab, veșnic bolnav, atâta energie să se bage ca un bâzoi în șantierele lor și să oprească excavațiile îndată ce apărea un „sit”, Pușcașu era un luptător. Avea vocația de a se bate pentru o idee, ba chiar dădea
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
la Megamondialele cu 32 de echipe, iar fotbalul să ajungă nebunie și drog printre locatarii igluurilor. Numai că FIFA își poate permite această generozitate, fiindcă selecționata ei nu trebuie să-și măsoare forțele cu vîrcolacii de pe Lună sau cu eventualii omuleți verzi de pe Marte. Pe cînd echipa națională a României, cea care va rezulta din fotbalul privat de stat propus de onorabilii săi demnitari, mai trebuie din cînd în cînd să dea piept cu niște civilizații paralele. Cum ar fi Slovenia
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
iar la vîrsta de cinci ani un învățător pe nume Love i-a refuzat înscrierea la școala unde tatăl său fusese dascăl. Se pare că motivul respingerii a fost extrema lipsă de inteligență, deși acasă el era mai degrabă un "omuleț grav", "taciturn", ciudat, singuratic și melancolic (Russell 1908: 16-17). Un manuscris muzical vechi franțuzesc pare să fi schimbat această stare de fapte: mama sa a povestit cum Chatterton s-a atașat foarte tare de acest manuscris, mai ales de majusculele
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
multe din aceste lucruri trebuiau să se facă în intuneric. Fiindcă soarele destramă de multe ori vrăjile, farmecele, descântecele care se pot face în acest timp, când un an moare, fiindcă anul era inchipuit altădată ca un personaj, ca un omuleț care se naște, trăiește și moare. Ei bine, noi fiind și urmașii dacilor, nu-i așa, mai ales aici în Moldova, am mo ștenit anul nou de la daci, in unele părti.Ceea ce doamna Agapi, cu echipa dumneaei, a făcut. De
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
tendință și care să folosească straturilor largi populare." Încă din 1919-1920, tânărul corector și redactor de gazete l-a cunoscut pe un alt "sburătorist" (intermitent și temporar) Camil Petrescu. Și lui îi dedică un succint, însă pătrunzător portret: "în acest omuleț blond șters, care, la prima vedere, nu impresiona în nici un fel, trăiau intens numai ochii agitați, febrili, neastâmpărați." I. Peltz mai semnalează și mici fapte insolite sau mai puțin cunoscute, ca, de exemplu, că Al. Davila ar fi fost fiul
I. Peltz memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12541_a_13866]