2,747 matches
-
Henri Poincaré un an mai tarziu. A rămas acolo până la pensionare, în 1962. A continuat să manifeste interes față de fizica aplicată și multe din lucrările lui ulterioare abordau probleme practice legate de energia atomică și de acceleratoarele de particule, de optică și cibernetică. Ajungând o personalitate proeminenta a științei franceze - amplasat în micul panteon al marilor fizicieni din această țară - de Broglie a scris foarte multe cărți, atât pentru uzul oamenilor de știință, cât și pentru popularizarea științei. A scris „Teoria
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
său doctorat, ieteresul lui Born se îndreptase exclusiv în direcția fizicii teoretice. În 1908, pe când se află la Universitatea din Breslau, Born a aflat despre nouă teorie a relativității formulată de Einstein, care avea legătură cu propiile sale cercetări privind optică și dinamica electricității. S-a întors curând la Göttingen cu atenția de a lucra alături de fostul său profesor, Minkowski, dar acesta murit la scurt timp după sosirea lui. Born a continuat muncă lui Minkowski în domeniul relativității și al electrodinamicii
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
contribuția lor decisivă la marele proiect care a dus la descoperirea particulelor de câmp W și Z, comunicatori de interactiune scăzută”. 1985 Klaus von Klitzing, RFG, „Pentru descoperirea efectului Hall cunatificat”. 85 1986 Ernst Ruska, RFG, „Pentru munca fundamentală în optică electronilor și pentru inventarea primului microscop de electroni”. Gerd Binnig, RFG, Heinrich Rohrer, Elveția, „Pentru proiectarea microscopului de scanare și canalizare”. 1987 Johannes Georg Bednorz, RFG, Karl Alexander Müller, Elveția, „Pentru importantă breșă în descoperirea supraconductivității în materialele ceramice”. 1988
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
la o modă, imitație întârziată și în cele din urmă conformistă, epuizare rapidă și istoricizare accelerată a fenomenului optzecist. Nu lipsite de doza lor de adevăr, asemenea constatări se cuvine a fi considerate cu prudență, ele resimțindu-se inevitabil de optica maximalistă a celor direct implicați. Susținuți în presa literară de critici din generațiile mai vârstnice - în primul rând de mentorii cenaclurilor care au contat în afirmarea lor, dar și de alți critici consacrați -, optzeciștii s-au străduit să-și promoveze
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
postmodernă, de la ideatica schemelor de reconsiderare detașat-implicată și „ironic-afectuoasă” (Livius Ciocârlie) până la ultimele ei erupții de amănunt în stilul „simpatetic” și totodată „bășcălios” și „«haios»” (Paul Cornea). Comentatorul declară că nu ține să „salveze” proza în discuție, totuși, prin noua optică, el reușește să îl apropie de ea pe cititorul de azi. Îi vine în ajutor mai întâi criteriul de alcătuire a corpusului de texte, care nu este unul valoric, ci în funcție de relevanța în comunicarea scriitorilor cu cititorii din epocă și
PAPADIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
la număr, atestă un talent real. Predilecția autorului se îndreaptă către povestire, care îi dă prilejul de a-și pune în valoare iscusința de narator și abilitatea în înlănțuirea evenimentelor. Faptele sunt relatate cu liniște, efect al temperamentului și al opticii evocatorului. De aici, și o melancolie blândă, prezentă mai ales când este vorba de rememorare (Moș Kivu, Săptămâna Patimilor). L. nu are darul observației psihologice, personajele se comportă banal și după clișeele melodramei. Înfățișarea lor este însă plastică și expresivă
LAHOVARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287738_a_289067]
-
o istorioară despre curtezane cu destin prodigios sau evocă iubiri celebre. Pentru K., femeia, cu toate slăbiciunile ei, este o „creatură miraculoasă”, plină de poezie și de magice iradieri, oferind un „minunat subiect” de analiză; bărbatul, în schimb, rămâne în optica amatoarei de sondaje psihologice o ființă mult perfectibilă, uneori de neînțeles („eterna enigmă”), fiindu-i aplicată o privire uimitor de schematică. Cu un lux de flaterii, în care rafinamentul se mai și pierde în înflorituri și zorzoane, feminista omagiază stăruitor
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
ingineria genetică la științele materialelor, ale comunicării sau la științele cognitive, de la politicile publice și științele administrației la studii culturale europene sau americane. Apar programe de studii într-o combinatorică din ce în ce mai diversă: economia cu dreptul și cu managementul; electronica și optica; administrația cu managementul și cu afacerile private sau publice; fizica și medicina etc. Noua diviziune academică a cunoașterii separă și în același timp unifică. O universitate cu o varietate nelimitată de programe de studii ar fi totuși instabilă, pândită de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cartea e o istorie estetică, M. fiind, fără îndoială, adeptul unei idei formulate de G. Călinescu: „O istorie literară fără scară de valori este un nonsens”. Scriitorii sunt tratați diferențiat, după importanță și după specific, prin adaptarea metodei și a opticii. Ca structurare și ton, lucrarea amintește, mai ales în paginile dedicate perioadei contemporane, de Istoria literaturii române contemporane a lui E. Lovinescu din 1937. Trebuie remarcat că, deși conține eseuri și microeseuri, Scurtă istorie... nu e o simplă înșiruire de
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
strategii de marketing adecvate. În statele aflate în curs de dezvoltare, numărul cluburilor este insuficient (aproximativ 3.500 în România). Din cauza numărului lor redus, bazele sportive sunt folosite cu precădere pentru sportul de performanță. Concurența între ele este slabă. Adoptarea opticii de marketing la nivelul conducerii acestor facilități le-ar putea asigura independența financiară față de bugetul public. În plus, ele ar contribui astfel la dezvoltarea ofertei de servicii. Diversificarei serviciilor sportive Sectorul serviciilor sportive publice și private se dezvoltă și în
ABORDĂRI DE MARKETING ÎN SPORTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Jinga () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_798]
-
și organizațiilor, gestionarea adecvată a bazelor sportive, dezvoltarea relațiilor cu partenerii din mediu sportiv, valorificarea potențialului organizațiilor sportive etc. Ea se raportează nu doar la individ (la atitudinea celor care participă la sport), ci mai ales la organizații, reprezentând o optică modernă de conducere a activităților sportive în funcție de criterii de eficiență și satisfacerea dorinței practicantului sau spectatorului de sport. Sportul are o dimensiune prin excelență internațională sau globală. În același timp conceptul de marketing își dobândește întreaga să semnificație economico-socială tot
ABORDĂRI DE MARKETING ÎN SPORTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Jinga () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_798]
-
sau inovații specifice unui învățământ modern (Văideanu, 1988, pp. 253-254). Este vorba de regândirea învățării și evaluării în perspectiva educației permanente, de introducerea învățării în clasă, extinderea învățării în grupe mici, de introducerea progresivă a învățării asistate de calculator etc. Optica interdisciplinară constituie o abordare economică din punctul de vedere al raportului dintre cantitatea informației și volumul de învățare, dar tocmai de aceea trebuie să se evite tendința de generalizare abuzivă. 4.5.2. Predarea integrată a cunoștințelortc "4.5.2
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
intrăm În substanța poeziei anului reproducând din noianul comentariilor critice, câteva care tratează fenomenul liric pe orizontală, prilej binevenit pentru a ne familiariza nu numai cu cei mai influenți poeți ai vremii, cu temele „fierbinți” ale liricii, ci și cu optica și calapodul critic prin care se filtra creația poetică. De pildă, tema naturii partinice, a muncii, a noii geografii sunt deslușite de J. POPPER 28 În volumele câtorva poeți situați „pe o linie de evoluție a liricei noastre”. Să cunoaștem
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poate fi observată În primele poeme din Oamenii și faptele lor, la un stil limpede, direct, de reportaj, am spune, dacă acest reportaj n-ar avea darul să pompeze sânge În albia versurilor (Ă). Dan Deșliu a adus În poezie optica meseriei sale de actor (Ă). Dealtfel, el este un om din mulțime care schimbă, confidențial, păreri cu oamenii de care se lovește. Atunci când el Îi propune cititorului său În Cântec de Înfrățire, să se răfuiască cu «Îmbâcsiți, ghiftuiți», felul În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o traducere a realității (a realității obiective - n.n.) el nu poate fi tradus niciodată». Dar aceasta duce la agnosticism. (Ă). Socotim deci că necesar și foarte util era aici a se așeza accentul pe Împrejurările speciale ale apariției simbolismului, pe optica mic-burgheză a promotorilor lui, prinși Între Încleștarea proletariatului cu clasele posedante, atașându-se o vreme sentimental de primul, părăsindu-l În momentele de Încercare, adică după Comuna din Paris În Franța, după revoluția din 1905 În Rusia, după trădarea generoșilor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
râzând”. Conduită pe care, aproximativ aceiași promotori și autori n-au avut-o după aigust 1944, față de literatura română interbelică. Dacă scoatem din ecuație RS și-l Înlocuim cu P, fie la nivelul terminologiei, fie, și mai grav, În diverse optici și proiecte de periodizare a literaturii române, atunci ce ne facem cu mulțimea de practicieni și teoreticieni ai RS? Căci nici Ion Vitner, S.Damian, Ov.S.Crohmălniceanu, Savin Bratu, Radu Popescu, Mihail Petroveanu, Paul Georgescu și alții mulți n-au
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mobilitatea și impetusul corpurilor și legilor mișcării și ale gravitației sunt recunoscute. Și este suficient că gravitația corpurilor există cu adevărat și acționează potrivit legilor expuse de noi pentru a explica toate mișcările corpurilor cerești și a mării noastre.” În Optica există o altă precizare importantă: „Și deși argumentarea pornind de la experimtente și observații nu este o demonstrație a concluziilor generale, ea este cu toate acestea cel mai bun mod de a raționa pe care natura îl poate admite lucrurilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
dat-o Newton, va putea fi greu susținută. Căci Newton s-a lăsat condus în cercetările sale de ideile regulative pe care le implică o filosofie mecanică și atomistă a naturii. Ceea ce rezultă cel mai clar din acele pasaje ale Opticii în care se afirmă că materia este compusă din particule cu masă, impenetrabile și în mișcare. Cu greu s-ar putea afirma că orientările care pot fi desprinse din principiile metafizice ale științei naturii, formulate de Kant, au fost în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
totul altfel va fi orientat interesul pentru filosofia lui Kant la profesorul Maiorescu, colegul mai tânăr al lui Zalomit la Universitatea din București, din 1884, când el preia Cursul de filosofie contimporană, pe care îl va preda până în 1909. În optica lui Maiorescu, Kant nu apărea drept gânditorul care prin răspunsul la intrebarea „Ce este omul?” a formulat un punct de vedere asupra sensului istoriei și a căilor de dezvoltare a societătii omenești, ci drept autorul ale cărui scrieri au imprimat
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
a fi depășit kantianismul nu și-ar fi însușit de fapt lecția lui Kant. În acest sens, ei credeau că opera lui Kant ar fi fixat matricea în care se va dezvolta pe mai departe analiza și reflecția filosofică. Este optica celor ce privesc filosofia dominați de idealul kantian al cunoașterii obiective. Petrovici, de exemplu, aprecia sistemul universitar german în care filosofia este studiată în strânsă corelație cu științele, susținând că acest lucru este „enorm de important pentru constituirea unei filosofii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
o direcție triplă. Lărgirea către domeniul preventiv. Redusă la dimensiunea sa cea mai spectaculoasă, manifestarea violentă, maltratarea îi atrage pe cei care lucrează într-o direcție curativă și paliativă a acestui fenomen. Este vorba de tratarea fenomenului în totalitatea sa (optică curativă) sau de limitarea consecințelor sale ulterioare prin retragerea copilului sau punerea sub control a familiei (optică paliativă). În protecția copilului, luarea în considerație a nevoilor acestuia lărgește caracterul strict punctual al intervenției sociale. Nu este vorba numai de limitare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
îi atrage pe cei care lucrează într-o direcție curativă și paliativă a acestui fenomen. Este vorba de tratarea fenomenului în totalitatea sa (optică curativă) sau de limitarea consecințelor sale ulterioare prin retragerea copilului sau punerea sub control a familiei (optică paliativă). În protecția copilului, luarea în considerație a nevoilor acestuia lărgește caracterul strict punctual al intervenției sociale. Nu este vorba numai de limitare a efectelor unuia dintre comportamentele neadecvate, ci de prevenire a apariției violenței și abuzului printr-o veritabilă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
anticiparea, care tinde să înlăture un traumatism viitor, poate fi comparată cu anularea retroactivă, care încearcă să anuleze un eveniment trecut. Această apropiere poate părea paradoxală, însă ambele apărări se sprijină pe credința în puterea absolută a gândului. În această optică, așa cum gândul poate face să dispară trecutul, el poate și să supună viitorul, reprezentându-l și adjudecându-și-l. Familiarizarea, mecanism de degajare pus în evidență de Lagache (1962a/1982) (după ce anterior fusese semnalat de Bibring), prezintă și ea puncte
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
abstracte pentru a evita unele sentimente deranjante”, și din DSM-IV (1994/1996), care o caracterizează prin „utilizarea excesivă a raționamentelor abstracte sau a tendinței spre generalizare”. În descrierea intelectualizării nu există așadar nici o ambiguitate. A. Freud (1936/1993) are o optică oarecum diferită de aceea adoptată de autorii citați mai sus. Este de acord cu aceștia în privința definiției date intelectualizării, dacă avem în vedere că ea vede în acest mecanism „o încercare de a domina pulsiunile prin asocierea lor cu idei
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
care ne servim în mod constant, pentru a ne proteja de conexiunile asociative prea puternice”. Izolarea nu dăunează eficacității operațiilor noastre logice, spre deosebire de refulare, un alt sistem defensiv obișnuit, care însă antrenează uitarea, având așadar un efect nociv. În această optică, Benassy (1957) evidențiază identitatea mecanismelor care funcționează la subiectul normal și la subiectul obsesional. Numai utilizarea lor diferă: suplă la cel dintâi, ea este rigidă și automatică la al doilea. Dar „izolarea permite apariția abstracției, indispensabilă gândirii”. „Pentru a gândi
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]