1,170 matches
-
acționar până la sfârșit... și la care nu se vedea câștigul din pagubă. Apoi acest Ionescu - bun prieten cu matale a povestit - fără răutate - mai multe întâmplări, al căror erou ai fost. Iaca una: „În iarna anului 1881,... mai mulți din orășeni ne întâlneam la dugheana lui Penea Bulgaru din Ciurchi... În fundul odăiei crâșmei pe un cuptor era o babă de la țară. Creangă auzind-o gemând... grozav, o întrebă ce are. Sânt bolnavă de năjit și nu am liniște deloc, mă doare
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
mea. Nu vreau să mă revolt sau să mă disting. Pur și simplu, eu am altă poveste.” Deci, insist, structura lor profundă este diferită. Reacția de la București a fost foarte instructivă: mă uitam cum stăteau oamenii aceia în sală, toți orășeni. Dacă le spun că Eliade XE "Eliade, Mircea" e român, ei înțeleg că nu e ceva de bine. N-am insistat: „Nu vreți, nu vreți. Am spus ce-am avut de spus și am terminat.” Sigur că Eliade XE "Eliade
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
care „se descurcă” se despart de cei care „nu se descurcă”. Sunt împrăștiate metodic pilulele urii contra celor care fac „stocuri” de alimente („hârciogii” din ziarul Scânteia), contra speculanților reali și imaginari, a țăranilor care ar lua pâinea de la gura orășenilor etc. Mass-media și serviciul secret de zvonuri întrețin o atmosferă belicoasă, țara întreagă fiind transformată într-un camp al luptei („de clasă”, nu?), deasupra căruia, la intersecții, pe ziduri, pe garduri tronează zâmbetul victorios al dictatorului. Momente grele, apăsătoare. Vezi
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
care „se descurcă” se despart de cei care „nu se descurcă”. Sunt împrăștiate metodic pilulele urii contra celor care fac „stocuri” de alimente („hârciogii” din ziarul Scânteia), contra speculanților reali și imaginari, a țăranilor care ar lua pâinea de la gura orășenilor etc. Mass-media și serviciul secret de zvonuri întrețin o atmosferă belicoasă, țara întreagă fiind transformată într-un camp al luptei („de clasă”, nu?), deasupra căruia, la intersecții, pe ziduri, pe garduri tronează zâmbetul victorios al dictatorului. Momente grele, apăsătoare. Vezi
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ce le-a produs acolo apa provenită din topirea zăpezii. Când, după masă, ajungem la Rochester, timpul e frumos. Pe șosea zăpada e în curs de dispariție. Convoaie de mașini, încoace și încolo, ne amintesc că e sâmbătă și că orășenii profită acum de prima zi caldă. Ajungem la Niagara pe înnoptate. După ce ne luăm cameră la hotel (doi dolari) pornim să admirăm noaptea vestita cascadă. În limba indiană Niagara înseamnă apă care tună. E situată între lacurile Erie, pe malul
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
apărat la referendum: mai întâi e împotriva legii pensiilor, deci îi arde la polonic pe pensionari, adică taman pe cei care l-au sprijinit masiv, iar acum, când pământul arde, vitele mor, țăranii n-au ce să adune de pe câmp, orășenii mor de căldură și de sete, el, Băsescu și instituția prezidențială vor avioane scumpe cu care să-și asigure ,,traiul” în caz de... ce? pericole la granițe (nu...) revolte interne? (încă, nu), secetă (asta, da!). Mi s-a părut o
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
dintre tinerii satului aleg să meargă la muncă, fie și temporar, în afară. Vitalitatea deosebită pe care o cunosc în prezent multe sate din România, reflectată în construcția și renovarea frenetică de case, este legată de fenomenul locuințelor secundare ale orășenilor și de cel al caselor localnicilor plecați la muncă în străinătate. Cine și cât timp va veni să le locuiască rămâne de văzut. Deocamdată, în unele părți, provizoratul s-a transformat într-o stare de permanență... În final, mai rămâne
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
organizau patru vânători pe an: înaintea celor patru posturi ale bisericii orientale, adică la postul Crăciunului, postul Paștilor, postul Sân Petrului, postul Sfintei Marii, la care erau datori să ia parte locuitorii țării de orice stare: mari dregători, ostași, boieri, orășeni și negustori, iar ca bătăiași erau strânși câteva mii de țărani din satele vecine poruncindu-li-se să pătrundă în păduri și să stârnească fiarele...Vânătoarea era una dintre distracțiile păturii conducătoare. în zilele noastre se mai organizează vânători prin
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
popoarele balcanice și de a înnăbuși orice fel de mișcare de eliberare națională și de a pregăti înrobirea totală a țărilor balcanice”. În ce priveste războiul propriu-zis, s-au produs confuzii și mișcări grave cum ar fi: învrăjbirea țărânilor contra orășenilor, transferarea celor mai bune unități de partizani din Șerbia spre Bosnia Răsăriterană, departe de liniile de comunicație principale și de obiectivele inamicului, stoparea revoltei anti-germane din Muntenegru prin împărțirea detașamentelor de luptători în grupuri mici, manevre militare greșite în Șerbia
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
34, 1982, p. 4). El este creația acelor grupuri sociale care au reprezentat pentru autoritățile statului un pericol în anumite perioade și care au fost marginalizate, persecutate și arestate. La lexicul argotic au contribuit, după 1948, mai ales intelectualii și orășenii. Pentru a intra în tainele vorbirii paralele, trebuie să ai rădăcinile bine înfipte în pavajul metropolei sau al orașelor și zonelor portuare... Argoul nu este nici "limbaj secret al răufăcătorilor", nici "frazeologie particulară" și nici "signum social", cum au crezut
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
era sacră, pe când acum buna-cuviință a devenit anacronică. De la susținerea acestei păreri nu făcea excepție, desigur, nici domnul A, pensionar, fost învățător într-un minuscul sat, o localitate cunoscută pe o rază de trei kilometri, devenit la insistențele soției sale orășean "sadea". Lucra toată ziulica cu asiduitate peticul de pământ din fața blocului în care-și ducea, încununată de succes, existența de fost "profesor" (așa i se adresa cu respect frizerul la care se tundea lunar să aibă un aspect îngrijit, cuvenit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cu o carte în mână, n-avea acest obicei (în treacăt vorbind, nu citea decât un ziar local, rubricile de infracțiuni și decese), ci cu gândul la trandafirii lui galbeni, admirați de toți; ținea cu tot dinadinsul să le arate orășenilor cât de priceput e, ce intenții nobile animă sufletul unui om delicat, trăit șaizeci de ani în aerul nepoluat de la țară. Alura civică a domnului A se contura cu adevărat abia după ivirea bobocilor de trandafiri. Începea atunci sublima grijă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
care o compun. în roman, țăranii nu sunt o clasă socială, ci oameni care au slăbiciuni, însușiri individuale, existență concretă și psihologică. Revelatoare sunt, sub acest raport, capitolele despre campania agricolă de vară, când satul se umple de străini, de orășeni, urmărind desfășurarea secerișului și a treierișului, când aproape zilnic la sfatul popular sosesc circulare și se afișează lozinci. Prozatorul e atent în toate aceste pagini la toată uimirea țăranilor în fața necunoscuților care stârnesc praful drumurilor cu mașinile lor. Transformarea lentă
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
abordat, de asemenea, și problema structurii sociale a României. Șeful georgiștilor arăta, astfel, că în condițiile economice, sociale și politice din acel moment, societatea românească avea nevoie de o nouă elită, alcătuită din pătura socială mijlocie, care să cuprindă, pe lângă orășeni, și elementele active interesate de progresul economic, din lumea rurală 344. Referindu-se la educație, Gheorghe Brătianu considera că se ajunsese la o "inflație" a învățământului teoretic, care ducea spre apariția unei consistente pături sociale, alcătuită din persoane nemulțumite și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și se mândreau cu originea lor rusticană. Oricât eram de copil, am observat de îndată diferența de mentalitate dintre lumea de dincoace și de dincolo de Carpați; cea de dincolo îmi părea cam exotică, deși termenul îmi era străin. Mă simțeam orășean get beget, dintr-o familie care nu cultiva câtuși de puțin nostalgiile rurale (mama poseda un splendid costum național, dar n-am văzut-o niciodată purtându-l) și dintr-o societate cu respect față de toate meseriile și originile, în ciuda tensiunilor
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a șarpelui în lungile momente dinainte de a-și înghiți victima. Am auzit apoi, după terminarea războiului, că partenerul meu de voluptăți tainice din cinematografe și parcuri a căzut ca ostaș în stepa rusească. Îl chema Nicu Ordeanu și arăta a orășean. Mai arătau și alții a orășeni, numele de familie al unuia era Ochialbi și unchiul său cânta ca violonist în Filarmonica din București; altul, Ion Belu (Nelu), s-a declarat mai târziu, când a devenit antrenor sportiv, mare admirator al
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a-și înghiți victima. Am auzit apoi, după terminarea războiului, că partenerul meu de voluptăți tainice din cinematografe și parcuri a căzut ca ostaș în stepa rusească. Îl chema Nicu Ordeanu și arăta a orășean. Mai arătau și alții a orășeni, numele de familie al unuia era Ochialbi și unchiul său cânta ca violonist în Filarmonica din București; altul, Ion Belu (Nelu), s-a declarat mai târziu, când a devenit antrenor sportiv, mare admirator al scrierilor mele. Deși n-am fost
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
-lea. Necesitatea lui a definit însă și o altă trăsătură inerentă a orașului care trebuia continuu combătută: insecuritatea. Încă din secolul al XVII-lea, elitele urbane judecau "oamenii de rând" prin referire la un model organic al orașului, care presupunea orășeni interdependenți, indispensabili colectivității. Cei care se abăteau de la acest model formau o populație nesănătoasă, firesc să fie exclusă. Urmând o schimbare observabilă încă din a doua jumătate a secolului al XVI-lea1, secolul al XVII-lea a accentuat reprimarea vagabondajului. Nevoiașii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Grafmayer, în timpul primelor două decenii de după război, cercetările sociologice consacrate orașului au fost incluse în problematicile enunțate de autoritățile publice: Cum poate fi controlată creșterea urbană și cum pot fi remediate disfuncționalitățile pe care aceasta le antrenează? Care sunt nevoile orășenilor în materie de habitat și de cadru al vieții? Astfel, au apărut numeroase studii despre nevoile locuitorilor, despre practicile sociale din diverse medii urbane, despre culturile urbane. Dincolo de aceste studii adesea realizate de birouri de studii specializate, sociologia urbană a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
nu rezistă aici, obosesc repede să lupte. La un moment dat, cu ani în urmă, făceam o socoteală, la două din trei case de la țară era cineva plecat. La oraș procentul era mai mic, cam una din trei case, dar orășenii mai puteau munci în fa brici. Pe măsură ce anumite fabrici s-au închis, procentul a crescut. În blocul meu sunt 12 apartamente; șapte familii au pe cineva plecat în Italia. Pe vremuri eram toți pentru guvern, dar guvernul n-a fost
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
homeric, explicându-ne că, poate, cu greutate, o să-i încropească și ei o normă din ore de sport, desen, română, rusă și ceva franceză... apoi ne-a prezis că nu o să mai venim ... ca și în alți ani cu alți orășeni pe care nu i-a mai văzut apoi ... școala rămând să se descurce tot cu învățătorii localnici. A avut în bună parte dreptate ... căci, cum și satul centru de comună, Belcești, ducea lipsă ... mai ales de profesori de limbi străine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
necontestat. Asemenea virtuți ... așa cum arătam undeva mai sus ... l-au determinat pe Spiru Haret ... vestitul ministru al învățământului în anii trecerii dintre secolele 19 și 20 (ce și-a trăit copilăria într-un sat din apropierea Iașului) să pledeze pentru necesitatea orășenilor de a completa educația copiilor cu traiul în natura și lumea satelor noastre. Abia după ce și-a dat definitivatul în 1988 a putut veni în Iași, prin concurs, ca bibliotecar-documentarist la Biblioteca "Gh.Asachi" ... și abia după căderea comunismului din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de iluzia obiectivantă a existenței. Retragerea în pădure și itineranța erau înțelese de toți membrii societății ca o imagine a transcenderii, ca trepte ale unui destin uman complet. Pustnicii creștini ai Egiptului își aveau primele locuri de retragere aproape de așezările orășenilor și țăranilor ; în ochii acestora, asceții erau, potrivit expresiei lui Peter Brown, eroii spațiului din Afară. în lumea greacă, filozoful e cineva care se rupe metodic de viziunea comună asupra lucrurilor, încercînd să trezească în sine și în ceilalți o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mai tineri a făcut semn unei fetițe blonde de 8-9 ani să se apropie și a mângâiat-i pe cap. "Cum te cheamă?" - o întrebă. Fetița stătea neclintită și nu și-ar fi luat ochii pentru nimic în lume de la orășean. Acesta se uită în jur după un ajutor, iar, în cele din urmă, cineva de la "județ", vorbitor de română, îi repetă fetiței întrebarea în limba ei maternă. Răspunsul veni de-ndată: "Helena Szabados". În venele celui care pusese întrebarea a
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
următoarea frază, dintr-o proză a poetului: "Plîng, fiindcă valsul de anul acesta e trist ca și cele vechi și fiindcă toți sînt inteligenți în acest local de consum. Inteligența se degradează în acel bistro plin cu toate categoriile de orășeni, recrutați de la sate, pervertiți și dezrădăcinați. Aceasta este drama tipic românească a transplantării noii burghezii care, abea născută, agonizează deja. Bacovia este locul geometric unde se exhibă această rană cangrenoasă, poetul secolului douăzeci burghez român, dar care refuză burghezia". Remarcabilă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]