1,783 matches
-
ocazie consecințele comparate ale regimului protector și ale schimbului liber, cât și influența regimului protector asupra salariilor. Întâlnindu-se la Marsilia cu domnul de Lamartine, care iubea talentul său și îi onora caracterul, a provocat o admirabilă improvizație a ilustrului orator în favoarea libertății comerțului. Întors la Paris, a început în sala Taranne un curs de economie politică, pe care l-a urmat degrabă elita tinerimii din școli. Dar revoluția din februarie, care a izbucnit între timp, a venit să deturneze brusc
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
neașteptat pentru reuniunea editorilor thailandezi și pentru domnul care tocmai vorbea. Ochiul meu scormonitor, intrat, prevestitor, în alertă, căpătase finețea unui scaner. Disjuncția dintre expresia de pe fața doamnei, împrumutată de la membrii asistenței (privire absorbită, concentrare maximă, interes vădit pentru spusele oratorului), și jocul mâinilor, care avea logica lui și care dezvolta o cu totul altă partitură, m-a fascinat. Pe antebrațul stâng, colega mea ținea o poșetă pe care a mutat-o discret cu mâna dreaptă mai aproape de cot. "Dumnezeule, mi-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
exagerat, ba mincinos chiar. Mișcarea care stăpânește spiritele are un decurs liniștit {EminescuOpIX 229} și pacinic. S-au vorbit mult în vremea din urmă despre suferințele și apăsările fraților din provințiile greco - turcești, însă nicăiri n-au ieșit de pe buzele oratorilor măcar aluzia unei provocări războinice. Se plâng toți că în momente atât de critice Grecia sta, cu totul nearmată și vor să facă în toată graba ceva pentru a împlea acest gol simțitor. Dar armată și flotă nu se pot
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
atuncea să mai fie încă șepte alianțe, ca cea universală, care să conspire cu ușile închise în contra nației românești, noi vom ști să li arătăm totdeauna lungul nasului, căci nu ne spăriem nici de înjurăturile presei jidovești, nici de declamațiile oratorilor idealiști pe câtă vreme e vorba de existența poporului nostru. Dacă voiesc să ne cucerească, n-au decât s-o facă... fățiș, ca toate națiile, cu arma 'n mână. Dar cu tertipuri și apucături nu merge deocamdată. În numărul în care sunt
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
adecă lipsită de acea coloare. Lumea aceasta mai este apoi pentru noi ca un fel de curcubău care nu esistă decât pentru oamenii puși într-o pozițiune anumită, pe când acolo unde el ne apare nu sunt decât picături de ploaie. Oratorul dezvoltă apoi dovezile principale aduse de Kant în susținerea acestei teorii. Kant însă lasă neesplicat ce este lumea în sine, neatârnată de formele timpului și a spațiului. Un alt filozof, Schopenhauer, mort în 1860, se sili a demonstra că lumea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cuvântarea festivă. Acest cuvânt întrunește în sine toate elementele ce constituie un adevărat op de elocință, și nu-i mirare dacă mintea fiecăruia era fixată cu toată puterea asupra pasagelor instructive ce se desfășurau într-însul, asupra învățăturilor potrivite ce oratorul făcea să se reflecteze din faptele lui Ștefan cel Mare asupra stărei noastre de față. După aceasta veni corul compus din teologi bucovineni și intonă în cuartet imnul religios a lui Alecsandri, compus anume pentru serbare. În fine lumea se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de lucru. Ernie a avut parte de o carieră foarte satisfăcătoare ca manager de vânzări pentru o mare companie din industria chimică. După ce a împlinit 60 de ani, s-a pensionat și a început să își construiască o carieră ca orator în domeniul vânzărilor. În etapa de început, Ernie a angajat un instructor pentru a-l ajuta să creeze un discurs de o oră și a studiat arta oratoriei alăturându-se asociației Toastmasters (o asociație națională care învață oamenii cum să
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
cei cinci soți, numai în nouă versuri își declară franc autoritatea.328 Totuși, viața ei devine singurul exemplu, în ultimă instanță, la care apelează, cu toate că este marcată de ideologia patristică a vremii. Târgoveața reușește o performanță demnă de un mare orator: îi manipulează pe ceilalți, chiar dacă se sesizeză falsitatea preceptelor pe care le impune.329 „Percepe cuvintele, ca și sexul sau banii, drept arme strategice în războiul dintre sexe și își prezintă tacticile verbale ca un fel de răscumpărare împotriva bărbaților
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cei cinci soți, numai în nouă versuri își declară franc autoritatea.328 Totuși, viața ei devine singurul exemplu, în ultimă instanță, la care apelează, cu toate că este marcată de ideologia patristică a vremii. Târgoveața reușește o performanță demnă de un mare orator: îi manipulează pe ceilalți, chiar dacă se sesizeză falsitatea preceptelor pe care le impune.329 „Percepe cuvintele, ca și sexul sau banii, drept arme strategice în războiul dintre sexe și își prezintă tacticile verbale ca un fel de răscumpărare împotriva bărbaților
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și despre activitatea lor din presă, pe noi interesându-ne Bârladul în primul rând. I. Codrescu era șeful partidului liberal din Bârlad, cu o activitate politică de mai bine de 40 de ani, era considerat ca un bun financiar și orator. Născut în Bârlad la 5 noiembrie 1833, mort în Iași la 19 ianuarie 1903, cu studii la Academia Mihăileană din Iași, purtător al ideilor revoluției de la 1848, propagandist înfocat al „Unirii", arhivar al Camerei din Iași de la 1857-1862, director al
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ne privea fără să ne asculte. După părerea mea a fost cea mai ștearsă față de prim-ministru, deși purta mustață. THEODOR STOLOJAN Nu l-am simpatizat pe Stolo nici când era primministru, nici ca președinte de partid, nici parlamentar, nici orator. Era și este de o logică absolut convingătoare în discuții sau discursuri. Am stat între 4 ochi, de 6 ori. Ca prim-ministru la Vaslui a stat câteva zeci de minute și doar prietenia mea cu prefectul m-a ajutat
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Unirii 155; de aici "au parcurs strada Unirea și Ștefan cel Mare, cântând cântece patriotice până la statuea marelui Voivod Ștefan", unde profesorul Gr. Buțureanu ținea o cuvântare înflăcărată. Descriind greutățile învinse de români până "au ajuns să facă dorita Unire", oratorul s-a descătușat, "în aplausele școlarilor și a imensului public, exprimându-și dorința să putem cât de curând serba Unirea tuturor celor care vorbim dulcea și frumoasa limbă românească"156. Toate relatările despre eveniment notau participarea intensă a locuitorilor, impresionați
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și obligația pronunțării discursului erau distribuite ierarhic, începând cu reprezentații administrației, continuând cu cei ai Bisericii, ai școlii, ai armatei dacă era cazul. Într-o școală, discursul era atribuit fie directorului, fie unui respectat profesor de istorie. Dar indiferent de orator, discursul presupunea o expunere previzibilă, adaptată publicului, situației și talentului de bun vorbitor al celui în cauză. Nu era o conferință propriu-zisă, scopul său fiind doar în mică măsură instructiv, de redifuzare a unor cunoștințe de cultură generală, ci mai
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
unor materiale didactice special proiectate, cum ar fi scenetele propuse de Nicolae I. Antonovici, în lucrarea sa România în războiul european. Șase tablouri naționale alegorice reprezentând fazele îndeplinirii idealului nostru național (pentru teatru și serbări), Lupașcu, Bârlad, 1920. 187 Același orator (Vasile Sevastian, dirigintele școlii din Rădeni) a găsit de cuviință să lege marea istorie a neamului de istoria micii comunități aflate în sărbătoare. Astfel, el amintea, "în altă ordine de idei", că în aceeași zi "este și patronul băncii populare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și Cicero lăudînd pe Pompei atrage asu-pra-i toate voturile; aici deliberativul este în acel demonstrativ (...) Cicero demonstrează că Arhias trebuie admis printre cetățenii romani. De ce? Pentru că are un geniu ce va face onoare statului: aici demonstrativul se unește cu judiciarul. Oratorul roman îl apără pe Milon dovedind judecătorilor inocența și curajul său, arătînd și folosul ce va dobîndi prin el patria: aici se găsesc reunite judiciarul, demonstrativul și deliberativul" D. Gusti, 1984: 18), pot fi desprinse in vitro, nu și in
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și aplecarea spre umor, care au atras, dintotdeauna, auditoriul, fie el oricât de pretențios: "Dar imitarea căci nu voi înceta de a repeta să nu se rezume la cuvinte. Mintea trebuie să pătrundă cu ce artă minunată au prezentat marii oratori împrejurările și persoanele, ce scop, ce plan, cum contribuie totul la victorie, chiar ce pare destinat să-i placă". Mai vechiul principiu al mimesisului capătă aici o funcționalitate distinctă, destinația sa e tocmai gândirea "vie", critică; "este una dintre primele
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
reîncarnării: "S-a pus rânduială în mai multe lucruri; iar în cele din urmă veni vorba și despre bogătași. Aceștia fură împroșcați cu multe și grele învinuiri: cum că sunt silnici, înfumurați, disprețuitori și foarte nedrepți. În sfârșit, unul dintre oratorii de vază de-acolo, ridicându-se, a citit următorul decret. DECRET "Cum în timpul vieții oamenii bogați săvârșesc multe nelegiuiri, jefuind, făcând silnicii și disprețuind în fel și chip pe cei săraci, sfatul și poporul urmează a hotărî ca, după moarte
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
încurcă cu afacerile civile (cf. 2Tim 2), nu putem desprinde nimic din scrierile apostolice, în legătură cu recunoașterea meseriei soldatului. Către anul 96, în prima sa Scrisoare către corinteni, papa Clement Romanul (88-97 p.Chr.) aduce unele elogii pentru disciplina soldaților noștri. Oratorul comunității creștine romane le vorbește corintenilor cu o anumită satisfacție, despre armata romană. Putea să fie pentru el castra diaboli, cum a fost mai apoi pentru Tertulian (155-230), o armată a cărei disciplină și obediență o laudă atât de mult
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să facem anumite precizări în ceea ce privește datele empirice folosite: * în primul rând, mâna politică este surprinsă în afișe, de aceea trebuie să schimbăm cuvântul mișcare în pseudomișcare; * în al doilea rând, contextul mediatic asociază discursul publicității politice cu o scenă de unde oratorul politic modern folosește un limbaj tăcut pentru a-și persuada audiență. Mâna constituie subunități gestuale care au o triplă funcție (Cmeciu C. 2005a: 229): * funcție de sinecdoca: a aparține unui corp (categorie superordonată); * funcție metonimica: a deveni un act specific, caracteristic
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
să se implice în ceea ce afirmă/ promite (dire). După cum menționează Geneviève Calbris (2003: 61), "pentru că un politician să fie crezut și urmat, convingerile sale trebuie să devină vizibile, implicarea personală și franchețea trebuie să fie evidente. [...] Comunicarea se transmite de la orator către audiență, în timp ce vocea și corpul său devin ei înșiși actori". Spre deosebire de alți candidați politici care își construiesc identitatea corporală doar pe imaginea bustului, Traian Băsescu transforma mâna într-o subunitate corporală vizibilă, devenind, astfel, un gest polisemn. Această nouă
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
promiți. I-am ales pentru că sunt cei mai capabili. Știți că nu aleg pe oricine alături de mine. E timpul să-i lăsăm să arate ce pot." (FIG.7); "Eu am venit la Primărie, ei vin acum la Parlament" (FIG.2) oratorul (Traian Băsescu) va dezvălui alți actori, devenind, astfel, forța autorității (Perelman, Olbrechts-Tyteca 1993: 481-488), gata să garanteze pentru cei opt necunoscuți candidați. Imaginea celor opt canotori constituie argumentul ilustrării pentru onestitatea lui Băsescu. Folosind dovadă iconica (FIG.7) a candidaților
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
încheia în numele lui Eminescu, Creangă, Maiorescu și Gherea.” Fără să facă politică, Doamna aprecia că „cei mai deștepți oameni ai timpului erau junimiștii: cel mai mare om politic al României era socot it P.P.Carp; cel mai mare critic și orator - Titu Maiorescu; cel mai mare financiar - Menelas Gherman; cel mai bun poet Jak Negruzzi; cel mai bun prefect - Lupu Kostaki.” În aceeași rubrică i se publica și un grupaj de „Reflexiuni” din care o redăm pe alăturata : „Bărb ații obișnuiesc
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
asociațiunei 4 conferințe. Primul a vorbit d. Becescu asupra " Microbilor sociali ", conferința publicată în foiletonul "Cronicei" și ținută prin mai multe localități din țară. A doua óră, vorbesce d. Stoikitzoiu asupra trebuinței de a se solidariza toți românii de aci. Oratorul s'a produs în așa de calde și emoționante cuvinte, încât a produs asistenței adevărate momente de fericire. În altă ședința, iarăși d. Stoikitzoiu și-a desvoltat conferință să bine documentata asupra operilor lui Shakespeare, insistând că început al unei
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
în bucuriile vieții spiritului”. Pornind de la acest dialog, Fericitul Augustin vede în înțelepciune un adevărat punct de sprijin în viața unui om. Cugetând adânc la înțelepciune, încolțește și crește în el dorul după infinit. Treptat, se înfiripă în sufletul viitorului orator dorul după Dumnezeu. Îl caută neîncetat și nu-și află liniștea decât lucrând și învățând pentru Dumnezeu. Bucuria și liniștea și-o va găsi atunci când va vorbi cu dragoste despre Iubirea eternă. Citește Sfânta Scriptură și, treptat, se apropie de
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Sfântul Cassian se declară pe veci legat de poporul lui Dumnezeu de la Constantinopol și, de asemeni, ucenic al Sfântului Ioan Gură de Aur. Specialiștii consideră că supranumele de Ioan și l-a însușit Sfântul Ioan Cassian ca omagiu adus marelui orator al creștinătății. Faptul că Ioan Gură de Aur l-a hirotonit diacon pe Cassian dovedește meritele deosebite, reale ale acestuia din urmă, știindu-se că marele patriarh era extrem de sever în privința hirotonirii și a comportamentului clerului. După hirotonie, el
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]