17,184 matches
-
IA este convocat la solicitarea președintelui României, a prim-ministrului României, a ministrului cercetării, inovării și digitalizării, a președintelui Comitetului sau a jumătate plus unu din numărul membrilor Consiliului științific și de etică în IA și se întâlnește, în ședință ordinară, o dată la două luni sau, în ședință extraordinară, ori de câte ori este nevoie. (12) Consiliul științific și de etică în IA se poate întruni în format fizic sau la distanță prin mijloace de videoteleconferință/VTC. Articolul 9 (1) Consiliul
ORDIN nr. 20.484 din 13 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267590]
-
la solicitarea președintelui României, a prim-ministrului României, a ministrului cercetării, inovării și digitalizării, a președintelui Comitetului, respectiv a președintelui său ori a jumătate plus unu din numărul membrilor consiliului. (11) Consiliul de educație în IA se întâlnește, în ședință ordinară, o dată la două luni sau, în ședință extraordinară, ori de câte ori este nevoie. (12) Consiliul de educație în IA se poate întruni în format fizic sau la distanță prin mijloace de videoteleconferință/VTC. Articolul 10 (1) Coaliția pentru dezvoltarea
ORDIN nr. 20.484 din 13 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267590]
-
2021, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală. În acest sens, prin decizia mai sus citată, paragraful 13, Curtea a reținut că activitatea desfășurată în ciclul ordinar al procesului penal - dacă a fost legală și temeinică - trebuie să se finalizeze cu pronunțarea unei hotărâri definitive, având autoritate de lucru judecat, în care faptele reținute exprimă adevărul, iar legea penală și cea civilă au fost aplicate corect. Practica
DECIZIA nr. 632 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267604]
-
de atac, integrarea în Uniunea Europeană, dreptul la un recurs efectiv, dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală, precum și dreptul la libertate și la siguranță. Astfel, arată că dispozițiile de lege criticate nu permit exercitarea unei căi ordinare de atac - apel sau contestație - împotriva soluțiilor pronunțate de judecătorul de cameră preliminară în temeiul dispozițiilor art. 341 alin. (6) lit. a) din Codul de procedură penală. Invocă, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale, și anume considerentele Deciziei nr. 733
DECIZIA nr. 552 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267592]
-
alin. (3) al art. 288 din Codul penal din 1969 și al alin. (3) al art. 320 din Codul penal. Se susține că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, gradul de previzibilitate al legii trebuie apreciat potrivit „experienței juridice ordinare“, astfel încât marja de apreciere lăsată autorităților statului pentru interpretarea normelor juridice interne să fie una redusă, instanța de contencios al drepturilor omului impunând un nivel de prudență ridicat, în considerarea intereselor concurente. Se mai arată că previzibilitatea se apreciază
DECIZIA nr. 601 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270002]
-
art. 342 din același act normativ, respectiv asupra competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. În calea de atac a apelului, care reprezintă o cale ordinară de atac, instanța de control judiciar verifică legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate pe fondul cauzei. Împrejurarea că în anumite situații competența de soluționare a contestației prevăzute de art. 347 din Codul de procedură penală revine tribunalului ca instanță ierarhic superioară
DECIZIA nr. 628 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270036]
-
de atac a apelului, Curtea, prin Decizia nr. 692 din 8 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 24 aprilie 2019, paragrafele 17 și 18, a reținut că aceasta este singura cale de atac ordinară de reformare în care se efectuează o nouă judecată în fond a cauzei. Potrivit art. 408 alin. (1) din Codul de procedură penală, sentințele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel. Astfel, expresie a principiului dublului grad
DECIZIA nr. 628 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270036]
-
la înlocuirea capacităților energetice poluante și la respectarea, de către România, a țintelor de decarbonare asumate. În luna decembrie 2020 a fost actualizat Studiul de fezabilitate pentru continuarea Proiectului Unitățile 3 și 4 CNE Cernavodă; ... (C) prin Hotărârea Adunării generale ordinare a acționarilor SNN nr. 3 din 5.04.2021 a fost aprobată Strategia de continuare a Proiectului Unitățile 3 și 4 CNE Cernavodă („Strategia“) și a fost mandatat Consiliul de administrație al SNN să inițieze, să deruleze și să aprobe procedurile, operațiunile
ACORD din 31 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266537]
-
consecință. Totodată, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel, în sistemul constituțional românesc, hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele judecătorești ordinare nu constituie un izvor formal al dreptului. Prin urmare, noua reglementare nu încalcă exigențele de calitate a legii, din moment ce este comprehensibil faptul că se aplică și acelor contracte de credit în raport cu care, anterior intrării în vigoare
DECIZIA nr. 346 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262954]
-
anihilat complet dreptul de proprietate. De asemenea, prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, Curtea a statuat că în temeiul art. 44 din Constituție, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept
DECIZIA nr. 250 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273791]
-
civilă clarifică obiectul asupra căruia poartă orice cale de atac, stabilind că partea din hotărâre împotriva căreia se îndreaptă aceasta este soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii. Așadar, revizuirea, la fel ca orice altă cale de atac, indiferent de caracterul acesteia - ordinară sau extraordinară, de reformare sau de retractare, devolutivă sau nedevolutivă -, se îndreaptă împotriva soluției cuprinse în dispozitivul hotărârii. Chiar dacă, în concepția actuală a Codului de procedură civilă, se bucură de autoritate de lucru judecat atât dispozitivul hotărârii, cât și
DECIZIA nr. 324 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273965]
-
acordă o dobândă la cel mai mic nivel. ... 21. Așa cum a reținut Curtea Constituțională prin Decizia nr. 293 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 31 iulie 2014, paragraful 24, legiuitorul ordinar poate să stabilească politica fiscală pe care o consideră necesară, beneficiind de o marjă de apreciere în acest domeniu, respectiv pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât și asupra
DECIZIA nr. 251 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273541]
-
sensul normei de drept - art. 520 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă, punctul de vedere al instanței de trimitere trebuie să întrevadă explicit care este pragul de dificultate al întrebării și în ce măsură acesta depășește obligația ordinară a instanței de a interpreta și aplica legea în cadrul soluționării unui litigiu. De asemenea, acesta trebuie să cuprindă o justificare a modului în care chestiunea de drept este susceptibilă de interpretări diferite, cerință neîndeplinită în cazul de față, întrucât
DECIZIA nr. 44 din 12 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273340]
-
citare, contrar dispozițiilor constituționale și convenționale invocate. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 599 din 21 octombrie 2014 pentru a sublinia că instanța de control constituțional a analizat constituționalitatea art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală din perspectiva căilor ordinare de atac, iar nu din perspectiva unei eventuale interdicții privind exercitarea unor căi extraordinare de atac. Cât privește dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, susțin că prin limitarea cazurilor în care poate interveni revizuirea
DECIZIA nr. 240 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273660]
-
129 din Constituție. Totodată, apreciază că, prin Decizia nr. 801 din 5 decembrie 2017, instanța de control constituțional s-a pronunțat asupra constituționalității textului art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală fără să facă distincție expresă între căile ordinare și cele extraordinare de atac, reținând generic că reglementarea căilor de atac este atributul exclusiv al legiuitorului, iar exercitarea lor, fără distincție, are loc în condițiile legii, conform dispozițiilor art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție. În
DECIZIA nr. 240 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273660]
-
art. 13 - Dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală - care vizează lipsa unei căi ordinare de atac împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară pronunță una dintre soluțiile prevăzute la alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) și alin. (7^1) ale art. 341 - nu au legătură cu soluționarea
DECIZIA nr. 240 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273660]
-
în judecată, procedură reglementată de prevederile art. 341 din Codul de procedură penală. Astfel cum a statuat Curtea în jurisprudența sa constantă, contestația în anulare vizează hotărâri judecătorești definitive și se promovează în condiții procedurale mult mai stricte decât căile ordinare de atac - cât privește titularii, termenul de introducere, cazurile de contestație în anulare, motivele aduse în sprijinul acestora, dovezile în susținerea lor -, având în vedere caracterul aparte indus de legiuitor pentru această instituție juridică, datorat faptului că prin aceasta se
DECIZIA nr. 240 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273660]
-
este o cale de atac extraordinară, de retractare, având drept scop îndreptarea unor vicii de ordin procedural ce atrag nulitatea. Această cale extraordinară de atac vizează hotărâri judecătorești definitive și se promovează în condiții procedurale mult mai stricte decât căile ordinare de atac (cât privește titularii, termenul de introducere, cazurile de contestație în anulare, motivele aduse în sprijinul acestora, dovezile în susținerea lor) tocmai în considerarea caracterului aparte indus de legiuitor pentru această instituție juridică, datorat faptului că prin aceasta se
DECIZIA nr. 240 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273660]
-
129 - Folosirea căilor de atac. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile art. 470 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă fac parte din titlul II - Căile de atac, capitolul II - Apelul, care este o cale ordinară de atac, și constituie norme de procedură prin care se stabilesc elementele pe care trebuie să le cuprindă cererea de apel, printre acestea regăsindu-se și motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, respectiv cerințe ce
DECIZIA nr. 223 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273713]
-
de la data pronunțării hotărârii, în afară de cazurile în care procurorul a participat la judecarea cauzei, când termenul de apel curge de la comunicarea hotărârii. Totodată, Curtea a reținut că în noua reglementare procesual civilă apelul constituie o cale ordinară de atac cu caracter devolutiv, prin intermediul căreia instanța de apel statuează atât în fapt, cât și în drept, în timp ce recursul a fost conceput drept cale extraordinară de atac, ce poate fi exercitată numai în condițiile și pentru
DECIZIA nr. 223 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273713]
-
470 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă reprezintă o transpunere la nivel infraconstituțional a normelor constituționale referitoare la procedura de judecată și la căile de atac, cu referire specială la cuprinsul cererii de apel, ca și cale ordinară de atac, circumscriindu-se marjei de apreciere a legiuitorului dată prin dispozițiile constituționale antereferite, și nu sunt de natură a aduce atingere prevederilor constituționale ale art. 24 privind dreptul la apărare, privit și ca o componentă a dreptului la un
DECIZIA nr. 223 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273713]
-
apelul. ... 19. Însă Curtea reține că pretinsul tratament diferențiat este invocat de către autoarea excepției de neconstituționalitate din perspectiva unei comparații pe care o face între dispozițiile legale care reglementează aspecte ce țin de procedura de urmat în cazul căilor ordinare de atac, respectiv cuprinsul cererii de apel, cu referire la art. 470 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, raportat la cele care reglementează aspecte ce țin de procedura de urmat în cazul căilor extraordinare de atac (recursul
DECIZIA nr. 223 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273713]
-
recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat“. Or, astfel cum s-a arătat mai sus, cele două căi de atac - apelul și recursul - sunt total diferite, una fiind o cale ordinară de atac, iar cealaltă fiind o cale extraordinară de atac. Cu privire la aceste aspecte, Curtea constată că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispozițiile și principiile constituționale, iar nu compararea unor prevederi
DECIZIA nr. 223 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273713]
-
Articolul 13 Cambia, chiar dacă nu a fost expres trasă la ordin, este transmisibila prin gir. Dacă trăgătorul a înscris în cambie cuvintele: "nu la ordin " sau o expresiune echivalentă, titlul este transmisibil numai în formă și cu efectele unei cesiuni ordinare. Girul poate fi făcut chiar în folosul trasului, indiferent dacă a acceptat sau nu, al trăgătorului sau al oricărui alt obligat. Aceștia pot să gireze din nou cambia. Articolul 14 Girul trebuie să fie necondiționat. Orice condițiune la care ar
LEGE nr. 58 din 1 mai 1934 (*actualizată*) asupra CAMBIEI şi BILETULUI LA ORDIN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106072_a_107401]
-
lucrat cu știința în pagubă debitorului. Articolul 22 Girul posterior scadentei produce aceleași efecte că un gir anterior. Cu toate acestea, girul făcut posterior protestului de neplata, sau făcut după trecerea termenului pentru facerea protestului, produce numai efectele unei cesiuni ordinare. Girul fără dată este socotit, pînă la dovadă contrarie, ca fiind făcut înainte de trecerea termenului stabilit pentru facerea protestului. Articolul 23 Prin cesiunea cambiei, derivînd fie dintr-un gir făcut posterior protestului de neplata sau după expirarea termenului pentru facerea
LEGE nr. 58 din 1 mai 1934 (*actualizată*) asupra CAMBIEI şi BILETULUI LA ORDIN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106072_a_107401]