2,661 matches
-
aranja părul în cosițele meșteșugite pentru care mama mea adevărată nu avea timp sau răbdare. E aproape imposibil să exagerezi atunci când povestești despre frumusețea Rahelei. Chiar și bebeluș fiind, era ca un giuvaier pentru oricine o purta în brațe, un ornament, o plăcere neprețuită - copilul cu ochii negri și cu părul de aur. I se zicea Tuki, adică „dulceață”. Toate femeile se întreceau în avea grijă de ea, după ce mama ei adevărată, Huna, murise. Huna fusese o moașă pricepută, faimoasă pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
cu stânjeneală. M-am gândit la tine stând aici, dormind aici, punând lucrurile la locul lor după cum îți place. După ce m-a găsit Meryt, am făcut asta pentru tine. A luat o cutiuță de lux dintr-o firidă. Era fără ornamente, dar perfectă. Făcută din abanos - un lemn care se folosea aproape exclusiv pentru mormintele regilor - și fusese lustruit până ajunsese să lucească ca o lună neagră. - Pentru trusa ta de moașă, a zis și mi-a dat-o. Am rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și cât de rău le pare, și sincere condoleanțe, iar mama le făcea numai semn cu capul, și dădeam și eu din cap, și așa am înaintat spre treptele principale, nu mai văzusem până acum poarta cea mare, neagră, cu ornamente aurii, atât de larg deschisă, e drept că nici n-am fost la multe înmormântări, iar la una ca asta în nici un caz, și treptele erau pline de oameni, dar, când au văzut-o pe mama, s-au dat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
ar zice că... - Ce e? Lucas veni alături de ea. Aceeași stupoare se reflectă pe chipul lui. La fel ca ea, recunoscu, adînc săpat În piatră, blazonul familiei de Kersaint. 23 Pe frontonul castelului, Într-o stemă de piatră cu două ornamente În formă de fîșii În relief, salamandra și spada se Încrucișau deasupra devizei A ține și a p-ăstra. Arthus, cu spatele la șemineul monumental din salonul cel mare, se ridică În toată Înălțimea staturii sale, privindu-i intrînd pe fiul și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Intră. DOUĂZECI ȘI DOI Mă trezesc cu un tavan crăpat și murdar deasupra mea. Ochii îmi poposesc pe o pânză uriașă de păianjen din colțul camerei, apoi coboară în josul peretelui spre un raft rahitic înțesat de cărți, casete audio, scrisori, ornamente vechi de Crăciun și chiloți aruncați. Cum am putut să trăiesc în mizeria asta vreme de șapte ani ? Cum de nici măcar nu le-am observat ? Dau pătura la o parte, cobor din pat și mă uit în jur cu privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
portocale, pentru dineul de binefacere de mâine. Pe care le vom servi pe un strat de felii de portocală date prin zahăr, și fiecare farfurie va fi garnisită cu câte un îngeraș din foiță de argint dintr-un catalog cu ornamente de Crăciun. A fost ideea lui Trish. Ca și îngerașii care atârnă din tavan. — Cum stăm ? Trish intră țăcănind cu tocurile în bucătărie, însuflețită. Gata moussele ? — Încă nu, spun, storcând cu gesturi sigure o portocală. Doamnă Geiger, nu vă faceți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Oklahoma sau Utah sau Manitoba, invitat să se alăture unui grup de studiu privat În apartamentul lui Ravelstein, urcând cu liftul, trezindu‑se În fața ușii deschise și făcându‑și o primă impresie despre acest habitat - covoarele orientale vechi (uneori roase), ornamentele de pe pereți, figurinele clasice, oglinzile, vitrinele de cristal, scrinurile franțuzești, candelabrele și aplicele Lalique. Canapeaua din living‑room din piele neagră era adâncă, largă, joasă. Tăblia de cristal a măsuței de cafea din fața canapelei era groasă de zece centimetri. Uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
ce-ți spun eu toate astea? — Probabil că sherry-ul îți răscolește amintirile. Mai spune. Din nu știu ce motiv bizar, mi se pare ciudat de atractiv să fiu în pat cu cineva care e în stare să sudeze lalele din plumb pentru ornament sau ce naiba se face cu ele. — Pe bune? — Mm. Continuă. — Păi, zisei eu, sprijinindu-mă de câteva perne. Au, paturile din alamă or arăta ele bine, dar te omoară dacă te sprijini cu spatele de ele - ce vrei să știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
facilitățile sportive care-ți întreceau așteptările - masă de snooker din aba roșie, terenuri de tenis albastre - totul îi amintea de snobismul londonez, în forma lui cea mai exagerată și mai nefirească. Apoi, privind luminile de un albastru electric care măturau ornamentele din ipsos de pe tavan și automatele cu bomboane aranjate de-a lungul unui zid, Hugo și-a dat seama că locul ăla îi amintea, la modul cel mai neplăcut, de propria lui nuntă. Și în clubul foarte la modă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
ceea ce a învățat)”. Din acest motiv, școlile erau în mod exclusiv destinate băieților și nu fetelor. Totuși, în familiile de rang înalt, tinerelor le era oferită o formare profană, de exemplu, se învăța limba greacă deoarece pentru ele era un ornament. Care era raportul dintre tată și fiică? Din punct de vedere juridic, fiica nu putea să aibă lucruri de posedat. Venitul muncii ei și ceea ce în mod cazual ar fi avut, aparținea tatălui. Nu avea dreptul nici măcar să dispună de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
îi oferă un aspect grosier. Vasele sunt arse incomplet, fapt ce denotă o culoare cenușie închisă sau brună, cu pete gălbui (pl. V). Ca forme, predomină vasul-borcan și tipsia. O parte din vasele de tradiție dacică, specifice secolului VI, prezintă ornamente cruciforme incizate (Dodești - Vaslui), pe buze sau pe corp (pl. VI/3, 4), însă majoritatea lor sunt nedecorate. Similitudini în privința decorului cruciform găsim la vasele-borcan, din veacurile VI-VII, descoperite la Horga, Murgeni - Vaslui, Ștefan cel Mare - Bacău, Botoșana - Suceava
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fragmente astfel ornamentate s-au găsit în interiorul aceleiași locuințe (L42-Davideni), ori în cazul L1, de la Dodești, unde erau asociate unei catarame cu trei lobi (pl. XV/ 1), caracteristică începutului de secol VII, pentru spațiul avar timpuriu. Așadar, utilizarea exclusivă a ornamentelor amintite, pe ceramica autohtonă, de la final de secol VI/început de VII, poate fi interpretată și ca o definire a „granițelor” etnice. Aceste motive decorative se mențin și în perioada ulterioară (secolul VIII), fiind prezente pe fragmentele de la Valea Mare-Dumești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de ardere și culoare. Forma frecvent utilizată este oala-borcan, de aspect zvelt, cu ușoare neregularități, cu fundul drept, corpul alungit, cu buza evazată și rotunjită (pl. X). Decorul cuprinde striuri paralele incizate, executate în zona superioară a recipientelor (pl. XI). Ornamentele respective se observă și pe ceramica din veacurile VII-VIII, precum cea de la Costești-Vaslui (pl. XIII). În privința evoluției ceramicii, se remarcă o diferență între vasul-borcan, care se transformă de la o etapă la alta, în compoziție, formă, decoruri, pe când tipsia se menține
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
obiecte de podoabă sau vestimentare: brățări din bronz (M2-Secueni), catarame din bronz, bizantine, una pentru centură (M2-Săbăoani), iar alta de tip Sucidava având placa ornamentată cu cruce și semilună ajurate (mormântul de înhumație de la Dănești). Ultimul exemplar se evidențiază prin ornamentul creștin, crucea cu brațe drepte sau ușor rotunjite, însoțită de o semilună, având colțurile ridicate spre baza crucii amintite (pl. XVII/ 1). Analogii privind forma și decorul se găsesc la Ștefan cel Mare - Bacău și Celei (Sucidava) - Olt. Toate aceste
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cunoaștere a evoluției culturii materiale din secolele V-VII, s-a reușit delimitarea elementelor slave de cele băștinașe, cu scopul unei mai bune înțelegeri a procesului etno-cultural românesc. Câteva trăsături ale ceramicii (forme neaspectuoase, recipiente cu buza tăiată, lipsite de ornamente) permit distingerea vaselor de factură slavă dintr-o așezare cu ceramică autohtonă. Printre certitudinile culturii locale, de veche tradiție romană, se numără ceramica și cuptorul de piatră, ultimul cu variantele sale, descoperit în toate regiunile românești, precum la Costișa și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
demografice în Bazinul Bârladului și în restul teritoriului est-carpatic (un indice mai ridicat), semnalată treptat și nu brusc, de la finalul secolului VII, pe parcursul veacurilor VIII-IX, culminând cu secolele X-XI. 1.6. Inventar arheologic 1.6.1. Categorii ceramice. Tipologia vaselor. Ornamente Vasele ceramice din intervalul cronologic cuprins între secolele VIII-IX, modelate la mână, dar mai ales la roată, conțin ca degresant inițial cioburi pisate, iar ulterior nisip și microprundișuri. Pasta lor este bine frământată, recipientele fiind corect executate și arse uniform
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fundul gros): vas-borcan cu corpul zvelt, umărul ușor proeminent, buza răsfrântă și fațetată ori rotunjită; diferența dintre diametrul gurii și al fundului este mică. Această variantă a evoluat din ceramica secolului VII și s-a generalizat pe parcursul veacului VIII, având ornamente incizate pe jumătatea superioară a vaselor, iar ca particularitate, pe fund au ștampile în relief, în formă de cruce, precum în siturile descoperite la Dodești, Fălciu, Epureni - Vaslui, Alba Iulia - Alba (pl. XXIV/3, 4). Tot sub forma unei mărci
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
modului de realizare a recipientelor s-au remarcat modificări. Astfel, dacă în prima etapă, inventarul ceramic este încă dominat de vasele modelate la mână (vase-borcan, tipsii, castroane, străchini, căni, capace), uneori decorate cu alveole și crestături pe buză ori cu ornamente liniare sau vălurite pe corp, în cea de-a doua etapă, situația se inversează, ceramica lucrată la roată o înlocuiește treptat pe cea făcută la mână. Calculând procentajul pentru toată Moldova, dintr-un total de 100 % în prima fază, ceramica
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Moldova, dintr-un total de 100 % în prima fază, ceramica la mână reprezintă circa 60%, proporție ce a fost preluată, chiar depășită, de ceramica la roată, în cea de-a doua fază evolutivă. Spre deosebire de secolele VI-VII, acum se înmulțesc ornamentele incizate înainte de arderea vaselor: liniile orizontale, vălurite sau oblice, dispuse simplu sau în bandă, fiind motivele de bază de pe recipientele specifice intervalului VIII-IX. De asemenea, o caracteristică a exemplarelor acestor faze preliminare o reprezintă mărcile de olar de pe fundul vaselor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și mai ales a decorului. Urna lucrată la roată, de la C.F.R. Dodești, găsită în perioada interbelică și a cărui loc nu se mai cunoaște în vederea efectuării unor verificări de teren, este decorată cu benzi de linii incizate orizontal și vălurit. Ornament identic a fost întâlnit și pe exemplarele de la Vinețești-Cordeni, descoperite în 1961 sau 1964, modelate la mână ori la roata înceată (pl. XLIII). În interior se aflau oasele calcinate ale unor adulți. Din păcate, în ambele cazuri nu există obiecte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
indică un procent de 0,0035 sau Coconi cu 45 de locuințe (sfârșitul secolului XIV - jumătatea veacului XV), pe o suprafață de 675m2, atinge un procent de 0,0048. 1.6. Inventar arheologic 1.6.1. Categorii ceramice. Tipologia vaselor. Ornamente Inventarul arheologic al așezărilor Dridu cuprinde o gamă completă de obiecte, în comparație cu al stațiunilor din intervalul precedent, fapt ușor de explicat dacă ne gândim la multitudinea factorilor de ordin social-economic, climatic, politic, ce au favorizat dezvoltarea societății vechi românești în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
forme, decoruri și aspect. Anterior, recipientele erau făcute la o roata înceată, ulterior ele au fost fabricate la o roată rapidă, dintr-o pastă bine frământată, densă, având în compoziție nisip fin sau fulgi de mică. Vasele erau arse oxidant. Ornamentul se compune din incizii, situate pe 2/3 din suprafața corpului, uneori extinse pe interiorul buzei. O altă diferență o constituie ceramica fină, cenușie, denumită de „lux”, care în secolele X-XI este mai frecventă și are un decor realizat prin
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
30 %, din care un sfert s-a găsit în stațiunile bazinului, potrivit exemplelor de mai jos. b) Vase lucrate la roată, din pastă cu cioburi pisate. Similar ceramicii anterioare, și aceasta este arsă neuniform, având un aspect grosier și cu ornamente slab executate. O altă variantă cuprinde recipiente mai bine lucrate, chiar dacă pasta are cioburi pisate în compoziție, însă fin măcinate, care determină o mai bună densitate. Culoarea vaselor este roșie ori brună, cu miezul negru-cenușiu, datorită arderii incomplete. Pentru zona
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Tipul I: Oală, ușor înălțată, cu gura largă, umerii aplatizați sunt îngroșați, gâtul foarte scurt (uneori lipsă) și fundul îngust. Buzele sunt drepte, puțin rotunjite și mai rar răsfrânte în afară. Pasta acestor vase este din categoria a doua, iar ornamentul lor, compus din linii orizontale ori vălurite incizate, este dispus pe umeri și pe corp, uneori până aproape de fund, ultimul remarcându-se prin ștampile sau semne (Dodești, Gara-Banca) - pl. XLVIII/ 5, 6. Exemple la Simila-Zorleni, Dodești Gara-Banca, Dănești - Vaslui și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Varianta Dănești se referă la vasele modelate la mână, cu buza mult răsfrântă la exterior și strânsă, cu umerii foarte aplatizați. Fundul este îngust și mai mic decât gura, ultima fiind largă și decorată cu alveole (pl. LI/1, 5-7), ornament specific și tipsiilor (pl. LI/2-4). Recipientele acestei variante sunt lucrate din pasta categoriei a doua. Tipul IV: Oală-borcan, de mărime mijlocie, cu gura largă, buza înaltă și arcuită în afară. Gâtul este scurt sau lipsește, umerii sunt aplatizați, corpul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]