1,115 matches
-
lucruri ca și cei ce n-au ascultat odinioară”. (Cuviosul Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, suta a treia, cap. 71, în Filocalia..., vol. VI, p. 301) „...cel ce nu crede se va osândi cu siguranță în ceasul ieșirii. Ba s-a și osândit, zice Domnul (In. 3, 18). Căci cel ce slujește plăcerilor și caută slava de la oameni, și nu pe cea de la Dumnezeu (In. 5, 41) este necredincios, zice. Chiar dacă pare, după
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, suta a treia, cap. 71, în Filocalia..., vol. VI, p. 301) „...cel ce nu crede se va osândi cu siguranță în ceasul ieșirii. Ba s-a și osândit, zice Domnul (In. 3, 18). Căci cel ce slujește plăcerilor și caută slava de la oameni, și nu pe cea de la Dumnezeu (In. 5, 41) este necredincios, zice. Chiar dacă pare, după cuvânt, credincios, unul ca acesta s-a amăgit pe sine
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de azi vor fi mai bine arătate cum sunt, dacă se va dovedi că au existat încă de pe atunci, sau că-și trag spița din acelea care au fost atunci. În epistola întâia către Corinteni (I Cor. 15, 12), Pavel osândește pe cei ce tăgăduiesc ori pun la îndoială învierea, părere pe care o au îndeosebi saducheii (Mt. 22, 23; Fap. 23, 8). De ea s-au folosit Marcion și Apelles, ca și Valentin și toți aceia care resping credința în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
acelea care n-au existat sub Apostoli nu pot să vină din adevăr. Dacă ar fi existat atunci, ar fi fost și ele pomenite, ca să fie și ele pedepsite; într adevăr, cele ce au fost pe vremea Apostolilor au fost osândite fiecare după numele ei. Așadar, fie că sunt tot acelea care erau mai rudimentare în timpul Apostolilor, iar acum sunt întrucâtva mai rafinate și își vor primi osânda lor chiar din această pricină, fie că au existat mai întâi unele, iar
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
chip nou de niște cuvinte vechi - nu vor auzi cântecul (Ps. 57, 5), vor fi certați de Dumnezeu, îndurând, înainte de judecată, mustrările făcute părinților lor; dar poate că se vor pocăi, ca nu cumva, din pricina nesocotitei lor neascultări, să fie osândiți definitiv”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII-a, cap. XVI, 102.2.-102.3., în PSB, vol. 5, p. 541) „Bine li s-a spus celor ce au păcătuit: voi semănați grâu și secerați spini (Ier. 12, 13), căci chiar dacă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
celor mai simpli și păcătuind fără grijă față de frații pentru care a murit Hristos”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea întâi, cap. X, în PSB, vol. 41, p. 127) „... afirmă că e bine ceea ce fac ei, neosândindu-și slăbiciunea, ceea ce este dovada celei mai depline orbiri”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a șasea, în PSB, vol. 41, p. 635) „Cum nu sunt vrednici de toată osânda cei ce și-au făcut nebunește
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
văzut că nimic nu se potrivește așa de mult a spune despre ei decât cuvântul Apostolului: De omul eretic, după întâia și a doua mustrare, depărtează-te, știind că unul ca acesta s-a abătut și, căzând în păcat, se osândește singur (Tit 3, 10). Căci având mintea stricată nu întreabă ca să se convingă, nici ca să se răzgândească, ci se informează din pricina celor înșelați de el, ca nu cumva tăcând să fie disprețuit de ei”. (Sf. Atanasie cel Mare, Despre Sfântul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
o relație structurală, se constituie într-un cosmos geometric, în ansambluri concentrice și, între ele, coerente. Pe când insulele, relicve răzlețe ale unor străvechi emergențe și prăbușiri, nu. Sunt fiicele vitrege ale mării, având a se mulțumi cu propria lor viață, osândite la a fi doar ele însele. Iar pe de altă parte, astrele se află în eternă mișcare, în timp ce insulele sunt, ca plantele, etern statornice, prinse în rădăcinile lor din adânc, pe care nici nu le știu. Ca bucată de pământ
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
o relație structurală, se constituie într-un cosmos geometric, în ansambluri concentrice și, între ele, coerente. Pe când insulele, relicve răzlețe ale unor străvechi emergențe și prăbușiri, nu. Sunt fiicele vitrege ale mării, având a se mulțumi cu propria lor viață, osândite la a fi doar ele însele. Iar pe de altă parte, astrele se află în eternă mișcare, în timp ce insulele sunt, ca plantele, etern statornice, prinse în rădăcinile lor din adânc, pe care nici nu le știu. Ca bucată de pământ
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
odată cuneghina să smulgeți și grâul! Lăsați-le să crească împreună până laseceriș” (Matei 13, 30), deoarece „neghinele” apar numai după ce„a crescut paiul și a dat în spic” (Matei 13, 25-26). Într-adevăr, cândeste vorba de lume Dumnezeu nu osândește „global”, așa cum arface oamenii în sens pătimaș, ci alege muncind cu sudoarea frunții:„Așa zice Domnul: Ca atunci când găsești must într-un strugure șizici: Nu-l rupe, că în acesta se află o binecuvântare, tot astfel voiface și Eu cu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
insuflări, câte iluminări, câte taine - ca să mă aducăpe calea mântuirii! M-a mângâiat cu făgăduințe, m-a amenințat cuîngroziri, mi-a dat vreme de pocăință. Dar, din pricina împietritei mele inimi, toate au fost în zadar. Deci foarte de departe sunt osândit.Puteam ușor să mă mântuiesc, dacă mă feream de la început depricinile păcatului, dacă rămâneam statornic hotărârii făcute că nuvoi mai păcătui: o făgăduință hotărâtă, o spovedanie generală, opocăință sinceră m-ar fi dus la cer. Puteam fi osândit pentru ceva
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
departe sunt osândit.Puteam ușor să mă mântuiesc, dacă mă feream de la început depricinile păcatului, dacă rămâneam statornic hotărârii făcute că nuvoi mai păcătui: o făgăduință hotărâtă, o spovedanie generală, opocăință sinceră m-ar fi dus la cer. Puteam fi osândit pentru ceva și, pentru o plăcere de o clipă,sunt aici și sufăr chinurile veșnice. Cu ochii deschiși m-au aruncatîn prăpastia iadului și aceasta pe dreptate, pentru că n-am voit să măsupun nici sfaturilor pe care mi le-au
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cine o va citi va muri odată cu ultimul ei cuvânt. Cum să continue și cum să-l scoată pe eroul său din această provocare metafizică ineluctabilă? Cum să încerce a nu-l lăsa pradă cărții fatidice al cărei autor îl osândește la moarte pe cititorul ei? Soluția întrezărită în final este să-l readucă pe meleagurile natale din Țara Bascilor, în a căror parte franceză își consuma exilul și Unamuno, și unde murirea apare ca o cufundare în apele interioare ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
din Țara Bascilor, în a căror parte franceză își consuma exilul și Unamuno, și unde murirea apare ca o cufundare în apele interioare ce subîntind universul familiar, dominat de nostalgia originilor. Personajul-cititor revine, așadar, fugind de dispariția la care-l osândește orice lectură (cu atât mai mult lectura Cărții Lumii, la al cărei ultim cuvânt nu vom ajunge, aici, niciodată) și obsedat în același timp, unamunian, de dorința supraviețuirii în carne și oase, într-un tărâm unde cursul istoriei de la suprafață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
celebrul filozof arabo-andaluz, comentator al lui Aristotel. Potrivit teoriei sale, individul nu are intelect activ, nici posibil, ci numai dobândit. Intelectul este, cantitativ vorbind, unul singur și există ca substanță separată de indivizi. Tantal: rege mitologic al Frigiei sau Lidiei, osândit în Infern la foame și sete veșnică pentru vina (tradițiile diferă) de a fi dezvăluit secretele zeilor sau pentru a-și fi servit propriul fiu drept bucate la un ospăț dat zeilor. Pindar (c 522/518-c. 442 î. Hr.) se referă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
început ezitant, mai apoi vehement, de partea lui Camus; mai mult: pentru mine, fiindcă orice ideologie îmi era suspectă și nu aparțineam nici unei credințe, rostogolitul bolovanilor a devenit o disciplină zilnică. Un tip ca ăsta era pe placul meu. Ocnașul osândit de zei, pentru care absurdul existenței umane este la fel de cert precum răsăritul și asfințitul soarelui și care, de aceea, știe că un bolovan rostogolit pe deal în sus nu rămâne acolo, a atins, pentru mine, statura de sfânt demn de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cu reproș Frumos exemplu, bravos! le-ai mai dat Străbună Eva, fiicelor matale! Ce, crezi că noi nu știm că te-ai culcat, Cu primul care ți-a ieșit în cale?! Strămoșului Adam, cu mânie Te blestem! Te desfid! Te osândesc! Călcând porunca Tatălui Ceresc Ai fost smintit, mișel între mișei!... (Măcar era ceva de capul ei??) Deznodământ După ce au divorțat, Și bărbatul și femeia, La scurt timp, s-au împăcat ...cu ideea. Unei epigramiste de 1 martie Ești ca o
GEORGE PETRONE by GEORGE PETRONE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83929_a_85254]
-
ianuarie 1836) O, Doamne, Doamne, Doamne, vorbește-mi; în Tine îmi voi găsi bucuria; veșnic Te voi slăvi! O, fă-mă să vreau ceea ce-Ți place Ție! (8 ianuarie 1836) Domnul meu! Sînt rău, cel mai rău, eu mă osîndesc, Tu mîntuiește-mă! (27 ianuarie 1836) Isuse! De-aș putea să Te iubesc mai presus de orice, dă-mi puterea să Te iubesc! (6 februarie 1836) Tu care vezi toate relele din mine: vindecă-mă" (11 noiembrie 1839) Tată, nu mă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
laterală din terasă prin care putem să aruncăm o privire. E prea periculos să intrăm. Am pășit peste sfărîmăturile de țigle și pahare de vin. Intensitatea căldurii produsese o fisură În zigzag În zidul de piatră, cicatricea unui trăsnet care osîndise conacul pe rug. Hennessy m-a condus către o ușă de sticlă prinsă nesigur În toc, după ce fusese scoasă din balamale de pompieri. Sufla vîntul pe terasă și un nor de cenușă albă ca de oase măcinate se Învîrtejea În jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
vouă nu vă vom face plăcerea de a înlătura toate greutățile, ci noi cerem o soluțiune definitivă. Majoritatea vă zice vouă, noilor miniștri, că sunteți de o mie de ori vinovați, primind conflictul; în această oră și înaintea tuturor sunteți osândiți. Baragnon: Aveți obiceiul de a condamna înainte; propun ordinea de zi simplă pentru a protesta în contra principiilor d-voastră, după cari pot să piară toate afacerile, numai d-voastră s-ajungeți la putere. 10 {EminescuOpX 11} Tocmai din cauza aceasta s-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vro câteva zeci de mii de suflete, precum nu era an în care să nu se scrie o carte bună și înțeleasă de toată nația de la Tisa pîn' la Marea Neagră. A ne-ntoarce îndărăt adevărat că nu mai putem. Sîntem osândiți a purta de acuma-nainte greutățile unei organizațiuni factice; teamă ne e numai că asupra acestei munci zadarnice de Sisif nația va fi oprită cel puțin o sută de ani în dezvoltarea ei naturală, daca nu va pieri chiar. Astfel
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ci în chiar Camerele României. Nu e într-adevăr un popor megieș care să n-aibă români sub jugul său: sârbi, bulgari, greci, turci, unguri, muscali, nemți fiecare are, unii milioane, alții sute de mii de suflete din acest popor osândit de Dumnezeu spre nefericire și robie, numai pământul acesta era de sine stătător în urma vitejiei si prevederii înțelepților bătrâni si acesta e acuma amerințat a devenit prada tuturor adunăturilor fără de patrie din cîteși patru colțurile lumii. Înfiorătoare într-adevăr sânt
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Astfel a lucrat și opozițiunea din Adunare, cu o singură escepțiune. Onor. d. P. Carp, ales de majoritate în această comisiune fără concursul niciunuia din amicii săi politici, a crezut că trebuie să ia parte la aceste lucrări. Fără a osândi în mod absolut această linie de purtare a onor. d. Carp, fără a contesta câtuși de puțin că dânsa a putut să-i fie inspirată prin considerațiuni destul de puternice, cum de exemplu necesitatea de a supraveghea mersul guvernului și al
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de familie roșu. Primiți, vă rog, încredințarea distinsei mele considerațiuni. P. P. Carp D. P. Carp s-a crezut atins prin reflecțiunile ce foaia noastră a publicat în privința atitudinii sale în cestiunea izraelită. Cugetul nostru n-a fost de a osândi sau critica această atitudine. Știm foarte bine că orice opinii ar profesa un om ca d. P. Carp, ele nu proced decât din niște sentimente onorabile și din convincțiuni adânci. Însă aceste reflecțiuni ne-au fost impuse printr-un caz
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
consistă puterea tragică a răului, că cel care-l comite găsește mii de motive pentru a-l scuza, într-asta consistă logica patimelor omenești, că fiecare individ din punctul sau de vedere, din neputința de-a voi altfel decum e osândit a voi, are cuvânt. Dar uu punctul său de vedere c cel care folosește altora, nu acesta poate aduce pacea și înflorirea între toți. De-aceea nu ne îndoim că acum, după ce cestiunea, întru cât era formală, e înlăturată, guvernul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]