1,395 matches
-
trebuia neapărat să Întorci capul de jenă, observând dantura galbenă de fumatul excesiv, cariată și cu resturi de mâncare dela dejunul anterior ce continua cu extremitatea buzelor, avănd vaga senzație a unei Paiațe pregătită pentru spectacol...! În acel moment apăru ospătarul, făcând o plecăciune. “Vă stau la dispoziție...” Prețiosul invitat, privi la ospătar câteva secunde făcându-i semn să se apropie. “Băuturi din import...?” “Desigur domnule...” “Whisky mare cu ghiața separat, iar fata - Întreab’o...!” “Un pahar cu sifon...!” - se scuză
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
excesiv, cariată și cu resturi de mâncare dela dejunul anterior ce continua cu extremitatea buzelor, avănd vaga senzație a unei Paiațe pregătită pentru spectacol...! În acel moment apăru ospătarul, făcând o plecăciune. “Vă stau la dispoziție...” Prețiosul invitat, privi la ospătar câteva secunde făcându-i semn să se apropie. “Băuturi din import...?” “Desigur domnule...” “Whisky mare cu ghiața separat, iar fata - Întreab’o...!” “Un pahar cu sifon...!” - se scuză Atena motivând unele dureri ale ficatului. Ospătarul dădu să plece dar, invitatul
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
dispoziție...” Prețiosul invitat, privi la ospătar câteva secunde făcându-i semn să se apropie. “Băuturi din import...?” “Desigur domnule...” “Whisky mare cu ghiața separat, iar fata - Întreab’o...!” “Un pahar cu sifon...!” - se scuză Atena motivând unele dureri ale ficatului. Ospătarul dădu să plece dar, invitatul Îi făcu semn să vină mai aproape. “Țigări americane...?” “De unde țigări americane, domnule. E multă vreme de când a-u dispărut din localul nostru. Știți, cu datoriile astea externe nimic nu se mai aduce de afară
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ridică tonul invitatul. “Eu trebue să fumez și nu orice țigări, domnule. Scormonește afară În rândul bișnițarilor și te asigur eu...! Vei găsi mai multe țigări americane decât avem noi nevoie...! Ai Înțeles...!” “Sunt foarte scumpe...!” “Nu mă interesează prețul...” Ospătarul ezită căteva secunde privind la cei doi consumatori apoi o zbughi neândrăznind să comenteze. Toți fumătorii cunoșteau inclusiv stupidul invitat unele decisive amănunte. Atunci când soliciți țigări străine cumpărate dela bursa neagră, cel care urma să-ți facă acest favor avea
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
judecătorului pedeapsa cuvenită...! Ai toată Încrederea, nici un judecător nu va Îndrăzni să nesocotească opinia noastră În caz contrar, poate fi arestat pentru favorizarea infractorului...!! Însfârșit...” - schimbă el vorba. „Nu mai avem ce bea...! Culmea, până și țigările sau terminat...!” „Chemați ospătarul...” Teribilul invitat, fără rușine, bune maniere dar mai ales lipsit de scrupule profită din plin. Reuși să mai consume Încă câteva sticle cu vin, Îmbătându-su de o așa manieră Încât ultimele pahare fură răsturnate pe haine și uneori pe
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
fură răsturnate pe haine și uneori pe jos. În ce privește echilibrul, Atena se minuna cum de-l mai suportă sărmanul scaun...! În cele din urmă, cu toată opoziția bețivanului și mai ales pentru a nu ajunge intr’o situație penibilă, rugă ospătarul să aducă un taximetru, Încrămădindu-l amândoi, mai mult, aruncându-l pe banca din spatele mașinei. Cu nervii la pământ, Atena parcurse pe jos marele bulevard. La Universitate reuși Însfârșit să abordeze un taximetru particular ce lucra la negru, se urcă Înăuntru
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
iar garnitura de cartofi umple farfuria Însă, aceștia fiind prăjiți În uleiul ce datează de multă vreme fără a fi schimbat, Îi consumi gândindu-te la nota de plată care oricum va fi astronomică. Însfârșit, după plata consumației se prezintă ospătarul cu mâna Întinsă având pretenție de „Ciubuc” zece la sută din plata consumației. Dacă ai norocul să apară și un solist de muzică de orice fel - persoana respectivă trăind numai din banii colectați dela consumator - și cunoscând acest mănunt, te
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
două sau chiar trei voi ieși iar în Bulevard, voi intra în unul din gangurile dintre cinematografe și voi găsi obiectele pierdute mă face să fiu generos cu orbii aceia. Încă stau în ușa berăriei, nu mă grăbesc să trimit ospătarul să-i ridice, să-i trimită la altă masă. „Eu le-am stins cu alcool“, îi spun Nelei, înainte de a-i povesti despre cartea la care lucrez. „Am băut atâta votcă, încât am exterminat tot surplusul de globule roșii. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ceasuri bune cu Bumbu, până la închiderea localului. Până ne-au dat afară, de fapt, căci profesorul nu mai voia să plece acasă. Uitase ce căuta în cârciuma aceea, uitase de mine, uitase de sticla de votcă pe care o goliserăm. Ospătarul, ca să scape de desele drumuri la masa noastră, ne lăsase sticla la dispoziție, spre încântarea profesorului. — Asta-i civilizația autentică, perora el. Încredere în oameni, deschidere totală, stimă și respect. Bufet suedez. Începu să râdă: — Stimă și mândrie, Ceaușescu pușcărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
-a tras? Dacă-ți spun, îți dai demisia... Cât timp Bumbu era coborât iarăși la toaletă, o boxă la capătul unei scărițe metalice, în spirală, spre pivniță, îți rupeai gâtul coborând chiar treaz fiind, dar în condițiile noastre, o batjocură, ospătarul a venit nervos la mine: — Dom’ inginer, mergeți, bre, cu el la cabină. Vreți să moară pe drum? L-ați văzut cum coboară? Zici că-l ține nenorocirea numa-n șuturi. Tura trecută l-a prins fochistu’, că dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
În cafeneaua Canaletas, unde Fermín m-a invitat la o cafea cu lapte și niște brioșe a căror textură, chiar și dacă erau unse cu unt, vădea o oarecare similitudine cu aceea a pietrei ponce. Veni să ne servească un ospătar care etala o emblemă a Falangei pe rever și o mustață ca trasă cu creionul. Nu se mai oprea din fredonat și, cînd l-am Întrebat care era motivul excelentei sale dispoziții, ne-a explicat că devenise tată cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
am contemplat imaginea din oglinda aburită pe care cineva mîzgălise cu un creion de ceară lozinca „Fasciști Împuțiți“. CÎnd m-am Întors la masă, am constatat că Fermín era la bar, achitînd nota de plată și discutînd despre fotbal cu ospătarul care ne servise. — Te simți ceva mai bine? m-a Întrebat el. Am dat din cap că da. — Ți-a scăzut tensiunea, zise Fermín. Ia un Sugus, care vindecă orice. Ieșind din cafenea, Fermín insistă să luăm un taxi pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
nu mai pun piciorul cu ani În urmă. Vreo doi locatari care asistaseră la bătaie din ușa de la Xampañet se oferiră să mă ajute să-l duc pe Fermín pînă la o stație de taxiuri de pe strada Princesa, În timp ce un ospătar din local suna la numărul pe care i-l dădusem ca să anunțe că soseam. Cursa taxiului mi se păru că nu se mai termină. Fermín Își pierduse cunoștința Înainte de a demara. Eu Îl țineam În brațe, strîngîndu-l la piept și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
prietenească și cordială. — Mai curînd un monolog. Am priceput. Trebuie deci să deduc că Încă nu-i spui „tăticule“? — Mi-a zis pe șleau c-o să mă omoare În bătaie. O fi o figură de stil. În acest moment, silueta ospătarului se legănă pe deasupra noastră. Fermín ceru mîncare cît pentru un regiment, frecîndu-și mîinile de poftă. — Dumneata nu vrei nimic, Daniel? Am clătinat din cap că nu. CÎnd ospătarul s-a Întors cu două tăvi ticsite cu mezel, sandvișuri și diferite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
În bătaie. O fi o figură de stil. În acest moment, silueta ospătarului se legănă pe deasupra noastră. Fermín ceru mîncare cît pentru un regiment, frecîndu-și mîinile de poftă. — Dumneata nu vrei nimic, Daniel? Am clătinat din cap că nu. CÎnd ospătarul s-a Întors cu două tăvi ticsite cu mezel, sandvișuri și diferite feluri de bere, Fermín Îi plasă un dublon sănătos și Îi zise să păstreze restul. — Dom’ șef, Îl vezi dumneata pe individul acela pe la masa de lîngă fereastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
bere, Fermín Îi plasă un dublon sănătos și Îi zise să păstreze restul. — Dom’ șef, Îl vezi dumneata pe individul acela pe la masa de lîngă fereastră, acela Îmbrăcat ca Pepe Grillo, cu capul vîrÎt În ziar ca Într-un cornet? Ospătarul Încuviință cu un aer complice. — Ai să-mi faci hatîrul să te duci și să-i spui că inspectorul Fumero Îi trimite mesaj de urgență să se ducă ipso facto pînă În piața Boquería, să cumpere semințe fierte de năut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ducă la chestură fără Întîrziere (cu taxiul, dacă e nevoie) sau să se pregătească să prezinte scrotul pe tavă? Să repet? — Nu-i nevoie, domnule. Năut de douăzeci de duros sau scrotul. Fermín Îi mai plasă o monedă. — Fii binecuvîntat. Ospătarul dădu din cap respectuos și se Îndreptă spre masa urmăritorului nostru spre a-i preda mesajul. CÎnd auzi ordinele, santinelei i se descompuse figura. Rămase cincisprezece secunde la masă, zbătîndu-se Între forțe insondabile, iar apoi se avîntă În galop În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
de cafenele ca aceea, la o azvîrlitură de băț de vila Aldaya, și că, de Îndată ce Carax avea să pună piciorul Într-una din ele, apelul telefonic era o chestiune de secunde. CÎnd mașina poliției s-a oprit În fața cafenelei și ospătarul s-a retras În bucătărie, Miquel a simțit calmul rece și senin al fatalității. Carax i-a citit privirea și amîndoi s-au Întors În același timp. Imaginile spectrale a trei gabardine cenușii fluturînd Înapoia ferestrelor. Trei fețe suflînd aburi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
praf, călcându-l În picioare...” Drept replică, pictorul, făcându-și din mâini pâlnie la gură, imita una din trâmbițele Apocalipsei lui Ioan, care, cică, i-ar fi apărut În vis. Apoi lătra și el. Disputa pe această temă, În ciuda nemulțumirii ospătarilor, care veneau din cinci În cinci minute la masa lor, rugându-i să se potolească, continua până noaptea târziu. Luându-se parcă la Întrecere, Bikinski și cu Lawrence lătrau de zor, acompaniați din când În când de urletele lui Satanovski
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
exista riscul să fi fost săltat de poliție și băgat În dubă pentru tulburarea ordinii publice sau chiar pentru atentat la bunele moravuri. Stomatologul era prudent. Nu se expunea decât Într-un loc pe care-l cunoștea, ca pe chipul ospătarului ce-i turna șampania În cupa de cristal. Din pricina stropilor de apă, dar poate și a spumei de șampanie ce se Împrăștiase-n jur, deasupra artezienei apăruse un curcubeu În miniatură. Același chelner sau poate altul ieșit de bucătărie (pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Oamenii trăiau În utopie. De aceea, Noimann prefera să trăiască tot ce-a mai trăit decât să Încerce noi experiențe pe propria-i piele. În orice caz, nimic bun nu aștepta să vină din viitor... Stomatologul Îl privi Întrebător pe ospătar, zicând: „Desigur, prietenii mei se-nșală... Am comandat o birjă, vreau să fiu servit”. „Nici o problemă”, răsunase ospătarul. „Corso vă stă la dispoziție” - și, pocnind din degete ca un prestidigitator, chelnerul făcu să apară În fața lor o birjă. Patru cai focoși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Încerce noi experiențe pe propria-i piele. În orice caz, nimic bun nu aștepta să vină din viitor... Stomatologul Îl privi Întrebător pe ospătar, zicând: „Desigur, prietenii mei se-nșală... Am comandat o birjă, vreau să fiu servit”. „Nici o problemă”, răsunase ospătarul. „Corso vă stă la dispoziție” - și, pocnind din degete ca un prestidigitator, chelnerul făcu să apară În fața lor o birjă. Patru cai focoși, bătând din copite, se opriră chiar În fața mesei lor. Noimann le Întinse câte o halbă. Birjarul Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
tot cu de la sine putere) și acoperindu-se cu o crustă roșie, crocantă. Culorile erau atât de proaspete, carnea rumenită atât de apetisantă, Încât mulți din cei prezenți pe terasa Corso Înghițiră În sec. Salivau nu numai mesenii, ci și ospătarii care, orânduiți frumos În fața intrării, priveau Înmărmuriți spectacolul. Între timp, mirosul de grătar invadă toată strada Lăpușneanu. Mulțimea saliva. O doamnă ce se oprise lângă galerii fu nevoită să se sprijine cu mâna de vitrină ca să nu leșine. „Iată ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
leșine. „Iată ce ușor se poate propaga reflexul lui Pavlov În masă”, gândi Noimann, simțind cum buzele i se umflă de salivă. De altfel, atmosfera era atât de Încordată de așteptare, Încât aveai impresia că În curând clienții, laolaltă cu ospătarii, dar și cu mulțimea de pe stradă, se vor repezi asupra grămezii de carne ce se Înmulțea continuu. Și-ntr-adevăr, În timp ce trupul inginerului se Împuțina, fleicile de pe grătar se Înmulțeau ca pîinile și peștii lui Iisus. „Eu sunt carnea vieții; cine va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
pe Buzz. Mickey se uită la palma lui sângerie și și-o apăsă pe fața de masă. Când pânza începu să se înroșească, zise: — Grecul e ca și mort! Să fiu al dracului dacă nu! Ca un câine turbat! Doi ospătari se apropiară, dar rămaseră țintuiți locului, tremurând. Țărănoii de la masa de alături aveau niște fețe tare speriate. O bătrânică căscase gura atât de tare, că falca de jos îi ajungea până la farfuria de supă. Buzz le făcu semn ospătarilor să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]