1,898 matches
-
un bun sfert de secol. Găsim, undeva, menționat anul 1973, ca dată a primului ei sejur în București, metropolă ce avea să-i fie mult timp interzisă de autoritățile comuniste. Îi rămînea însă la îndemînă călătoria imaginară, înlesnită de lungi osteneli cărturărești. "Ca istoric, citeam, lucram și nu înțelegeam. Am cîștigat o credibilitate de specialist în istoria țării. Priveam în liniște misterul unei desfășurări ale cărei jaloane începeam să le sesisez în arhivele Parisului, Romei și Londrei. Toți diplomații europeni iubiseră
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sînt europenii! Formează societăți filantropice pentru abolirea sclaviei în America, în timp ce în mijlocul continentului, în Europa, există patru sute de mii de țigani, care sînt sclavi, și alte două sute de mii acoperiți de tenebrele ignoranței și barbariei! Dar nimeni nu-și dă osteneala de a civiliza în întregime un popor". Colson, Thouvenel, Ubicini și Paul Batailîard intelectual curînd devotat cauzei românești, autor al mai multor scurte studii despre țiganii din Europa s-au interesat de această populație: 250.000 țigani după Thouvenel, aproape
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pentru exercițiul anului viitor. Era așadar un progres netăgăduit și cu atât mai însemnat cu cât fusese realizat imediat după căderea radicalilor, chiar în acel an; și va înțelege oricine că pentru realizarea acestui progres fusese nevoie de foarte mari osteneli și de multă bătaie de cap din partea acelora ce moșteniseră, în anul acela chiar, o situație financiară de o neregularitate monstruoasă și în care e destul să amintim că figura, ca condei principal, faimoasa concesiune Strusberg. Din nenorocire însă progresul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acei de la "Telegraful" bunăoară. Daca am fi observat că confrații de la "Unirea" sânt de calibrul acelor roșii de cari țara Românească din nefericire e plină, de cari Moldova a fost scutită pîn-acuma, îi asigurăm că nici nu ne-am fi dat osteneala de a răspunde cu o silabă măcar la observările lor, precum nu polemizăm nici cu "Telegraful", nici cu "Democratul" sau "Curierul de Galați". Noi întrebăm pe confrații de la "Unirea" câteva lucruri la cari nu cerem nici un răspuns, căci facem întrebările
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dacă ideile nu sânt înnăscute, în orice caz predispoziția de a fi sau a nu fi roșu e înnăscută. Această predispoziție înnăscută n-o putem constata încă la confrații de la "Unirea". Și într-adevăr, daca și-ar da cineva puțină osteneală chiar, ar constata lesne că personalitățile marcante ale partidului roșu sânt străini transdanubiani de o imigrațiune relativ nouă. Lucrul merge atât de departe încît d. Brătianu, care e de proveniență autohtonă, dar șef al partidului, în opinia țărei întregi se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de-a urzi planuri mari pentru a ținea întinse coardele atenției publice în țara sa. În zilele noastre același fir telegrafic care ne-ar aduce știrea întristătoare despre îmbolnăvirea bunăoară a M. S. regelui insulelor Samoa produce cu mai puțină osteneală uimirea Europei prin relatarea călătoriei d-lui Brătianu și prin importanța misiunilor sale, și aceleași jurnale care nu se pot mira îndestul cum abisinienii s-au revoltat îi atribuie și ministrului nostru prezident intenția de-a modela după gustul său
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
două legi promulgate. Consiliul comunal nici avea să discute, nici a discutat legea, ci evaluarea făcută în tabelele anexate. {EminescuOpXI 175} În loc de-a înjura dar - ceea ce înăsprește spiritele și mai mult - "Romînul" ar fi făcut bine să-și ia osteneala să dovedească că evaluarea făcută este exactă, că bunurile cedate fac într-adevăr 10 milioane de lei vechi. Aci e toată cestiunea, dezbrăcată de orice caracter politic și de patimă. Drept ar fi fost, așadar, ca din capul locului să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nici una din enunciațiunile mele. Pe de altă parte pronunțiul nu are cuvânt când face guvernului prusian o imputare din împrejurarea că încheierea ministerială din 17 l. c. tace asupra convorbirilor din Viena, esplicînd tăcerea așa că nu ne-am fi dând nici măcar osteneala de-a ne pronunța asupra declarației sale și a tehnicilor săi. Acea încheiere ministerială pune în perspectivă o modificare foarte esențială a legiuirilor din mai daca cere pentru guvern autorizarea ca în interesul păcii să nu aplice acele legiuiri. Până
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
au fost și sânt civilizate. Acum sub punctul de vedere al efectului ce are starea societății asupra moravurilor: moravurile publice nu pot fi decât rele în mijlocul unui proletariat boieresc. Inculp mult guvernele pentru această nenorocire, căci nu și-au dat osteneala a căuta un remediu. Am băgat de seamă că oamenii noștri de stat - poate că eu sânt înșelat și îmi cer iertare dacă nu am înțeles bine părerea dd-lor - atribuie de multe ori unor vițiuri ale instituțiilor și lipsei de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sale și despre primirea ce a avut pretutindeni. Avem ceva de zis asupra acestei scrisori. Mai întîi, d. Dum. Brătianu, daca ne-a scris numai pentru a rectifica cele spuse de noi în privința misiunii d-sale, și-a dat o osteneală inutilă, deoarece organul ministerial a făcut acea rectificare înaintea d-sale, zicem rectificare pentru că nu afirmaserăm din parte-ne nimic ci împărtășiserăm cititorilor "sub toată rezerva" niște informațiuni aflate de noi și de unii confrați ai noștri din opoziție, și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că aceste ilustre personaje sânt prea exigente față cu inteligența lor înaltă și cu vasta lor putere de muncă, că prea se-ncarcă cu activități diverse, încît uneori ne e teamă ca nu cumva să-i pierdem prin prea marea osteneală ce și-o dau în afacerile statului. Și, oricine ne-o va concede, ar fi păcat de asemenea odoare! Închipuiască-și cineva de ex. că România ar fi lipsită de posibilitatea de-a se fi înzestrat cu Strousberg, că ea ar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
redus la acești termeni, diferindul, daca diferind există, e departe de a avea însemnătatea care i se dă. Europa a hotărât în acești din urmă ani probleme cu mult mai complicate și putem avea încredere că va afla, fără multă osteneală, și soluțiunea acesteia. [ 5 august 1880] ["SÎMBĂTĂ SEARA... "] Sâmbătă seara primirăm de la Londra știrea, provenită din Viena, că Rusia ar fi având intenția să intervină singură în Balcani; această știre nu ne spunea motivul sau cel puțin pretextul acțiunii la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu cale de-a face ziarelor austriace din Viena ori din București asigurări patriotice, nici nu ne vom sili măcar de-a le scoate din binevoitoarele păreri ce le au asupra noastră. Ar fi, o știm de mai nainte, o osteneală zadarnică, căci cu oameni cari voiesc, fără indicii, să ne atribuie intențiile ce le convine lor de-a ni le atribui nu încape discuție. Dar pe de altă parte nu putem lăsa acestor ziare nici plăcerea de-a se preface
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
speculativă. „Anevoie se poate estima astăzi corect - scria, încă din 1991, academicianul Alexandru Zub, coleg, prieten și colaborator apropiat al istoricului care tocmai împlinise 60 de ani - un palmares ca acela pe care Leonid Boicu l-a construit cu atâta osteneală, dar și cu însușiri dintre cele mai alese, cum rar se întâmplă într-o generație”. Perfect adevărate și îndeajuns de sugestive aprecieri, aparținând unui alt reper valoric al istoriografiei românești din ultima jumătate de veac, formulate în împrejurările generale și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Viena și de la Viena la Constantinopol în timp ce alții făceau antecameră săptămâni întregi, cu o răbdare de fachir, la lordul Palmerston în Londra - era viața noastră. Așa înțelegeam noi fericirea. Niciodată n-am știut ce va să zică descurajarea. Nu știam ce este osteneala. Tineri, veseli, neobosiți cum eram, eram siguri că viitorul era al nostru [...]. Deznădejdea nu ne-a mușcat niciodată din inimă, nepăsarea mai groaznică decât disperarea nu ne-a omorât niciodată iluziile. Și să mă credeți că nu era lesne”. Consensul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
stă în trudita-i Pînză, nerăbdător așteptînd Musca. 450 Curînd o Pasare lihnita vine și-l duce pe Paianjen. În părăsire e lăsată Pînză lui pe care o țesu neliniștita-i inimioara Și o întinse cu-atîta grijă și aht și osteneală". Acesta fost-a Vaierul lui Enion în jurul dauritei Sărbători. Gemu Vecia și era tulburata de chipul Morții Veșnice 455 Ce se afla-n afară trupului de Om, Sudoare din mădularele-i bolnave. Acuma Omul pîn' la palmier ajunse și la
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pot călători. Cînd mă aplec în jos, capul plecîndu-mi-l jos în adînc, Totu-i în sus, pe orice cale-aș apuca-o; Însă atunci cînd Un Vîrtej, ce-n înălțimi ia naștere cu truda și tristețe și grijă 205 Și-osteneală, în toate mădularele-mi pornește, atuncea somnul la viață-mi readuce Spiritele istovite; trezindu-mă apoi totul e-n jos, spre orice cale Spiritele mi-aș întoarce, nici-un sfîrșit în totul nu găsesc, O, ce lume este-aici, nu se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Urizen 105 În timp ce pergamentele enorme îngrozitoare se rostogoleau în cerurile de deasupra; Și totuși refrenul cîntecului lor era în lacrimi revărsat: "Pîinea e frămîntata, ne lasă să ne odihnim, O, neîndurătorule tata de copii!" Dar Urizen nu le scăzu din osteneli pe stîncă să, Si Urizen Cîți răsunător din cartea-i de arama 198: 110 "Ascultați, O Fiicelor, glasul meu. Ascultați Cuvintele Înțelepciunii, Si astfel stăpîni-veți peste totul; Morală Datorie să vă strunească limba. Dar inimile fie-vă mai tari ca
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
un Om, Învingător în glorie triumfătoare, 10 Și Fiii Veșniciei toți mi se pleca-vor la picioare". [Glasul Întunecat răspunse: "O Urizen, Prințe-al Luminii"] Întîi Negoț și Îndeletniciri, corăbii și vase înarmate clădi el Ca să plutească peste-adînc cu multă osteneală; și pe uscat copii vînduți sînt pentru-ndeletniciri Ale cumplitei trebuințe, trudind mereu noapte și zi pînă ce, viața lor 15 Toată fiind stinsa, luat-au chipul nălucii în sumbră deznădejde; Și miriadele de sclavi, duși în corăbii,-împovărează-adîncul răsunînd
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Oribilă înfățișare-a morții și-a durerii, De nu era Făgăduința Veșnică Pe care-o scriseră pe fiece coloana și mormînt, și fiecare Urna, Cuvintele acestea: "De veți crede, Fratele vostru va-nvia", În litere de aur, împodobite cu dulce osteneală a Iubirii, 295 Așteptînd pline de răbdare să se-mplinească Făgăduința cea Divină. Și răsunat-au că o mîngîiere toate cîntecele lui Beula, Neindurînd că îndoială să rasară din Nourii Femeii-Întunecate. Atuncea miriade din cei morți bufniră prin străfunduri de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Veșnic Înfășurat în jur cu buruieni de moarte, rece și palid în chin și-întristare. El își ridícă făcliile albastre ale Ochilor și cu cerească voce strígă: Plecîndu-și capu-asupra Universului care se mistuiește, el strigắ: "O, slăbiciune și O, osteneală! O, războire din mădularele-mi! 100 Fiii mei, din sînu-mi surghiuniți, foiesc naintea-mi. Păsările mele tăcute sînt pe dealurile-mi, turme se prăpădesc sub ramurile mele. Căzut-au corturile-mi, trîmbițele și sonul dulce-al harfelor mele Tăcut-au pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
înnădirii (și destrămării) relației dramatice dintre un bărbat și o femeie, dintre un soț și o soție, scriitorul ne prezintă în Calul verde un cuplu într-o situație de criză. Plictisul a erodat, insidios, conviețuirea celor doi. Se întîmplă... Cu ostenelile împîclite în rutină ale robotelii lui de funcționar, ce avînturi să-i mai ceri domnului Popescu? "Corect ca un principiu", înfundîndu-se în teancuri de hîrțoage, esgte oare numitul Ilie doar un slujbaș muncit, devorat de ambiții? Ce se ascunde îndărătul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
să ajungă „filfizoni”. Traducem prin acest omniprezent cuvânt, urmând litera dicționarelor noastre, o Întreagă pleiadă de porecle: daims, cocodès, gommeux, pschitteux, petits crevés, gants jaunes. În fond unul și același lucru pentru a numi niște bărbați Îmbătrâniți prematur, storși de osteneala nopților nedormite, a alcoolului, a bolilor venerice. Cel care le face un portret necruțător degeneraților e un vechi Leu, Nestor Roqueplan, ziarist notoriu și director al Variété-ului. Așadar, un bărbat care a trăit din plin dandysmul, nu un burghez sastisit
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
inventată de paisprezece secole s-a trezit transformată În bani de hârtie, abătând asupra națiunii una dintre cele mai mari nenorociri care se pot Închipui. Oamenii ocupați se săturară să muncească numai ei; le intrase În cap ideea să Împartă osteneala și câștigul, În părți egale, cu nefericiții de bogați care nu știau să facă nimic, doar să se desfete În trândăvia lor!... Și lumea Întreagă, spectatoare a acestei bătălii, a văzut cum tocmai cei mai vajnici apărători ai acestui sistem
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
scoată atelajul, nu se uită la termometru. Gata să Încaseze deopotrivă și ponoasele, și foloasele aduse de avere, aceștia nu par niciodată indispuși de vreun neajuns; fiindcă, pentru ei, totul poate fi reparat cu bani sau Își găsește rezolvarea prin osteneala mai mare sau mai mică a oamenilor aflați În slujba lor. Să păstrezi o vază sau o pendulă În cutie, să acoperi divanul cu huse, să Învelești lustra nu Înseamnă să faci la fel cum fac acei bieți oameni care
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]