1,151 matches
-
mei, pătrunzând în sufletul tău ca un laser. Semințele de iubire sădite de mine, nu demult, au început să încolțească, deși locul acela era sufocat de buruieni... Ai început încet, încet, să le stârpești. Numai una a rămas, înfigându-și ostentativ, rădăcina. Dar, nehrănind-o, în timp s-a uscat iar umbra ei este acum, firavă... Dacă ți-as împrumuta pentru câteva clipe ochii mei, ai vedea sigur și alte semințe care așteaptă să fie sădite și, în fine, ai vedea
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
pâine și griji), i-ar da viață, l-ar transforma odată cu mine într-o primăvară. Atunci, eu, primăvara, i-aș așeza brățări de toporași la mâinile-i trudnice și i le-aș săruta precum aș săruta o icoană. O iarnă ostentativă Simt că iarna aceasta a devenit insistentă; vrea să-mi intre în oase pentru toată viața. Sa încolăcit ca un șarpe de șira spinării, a pătruns în măduvă, o simt că îmi umblă prin tot corpul, că îmi bate ostentativ
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
celor douăzeci și trei de planșete, printre cuiere și rasteluri de calc, pe la pupitrul Șefului, prin dreptul dulapurilor verzi și metalice. Viitorul vecin de birou îl privise într-o dungă. „Cum ați spus ?“ Își silabisi din nou numele, cu dicție ostentativă, celălalt roși. Nori de fum acoperiră repede stinghereala. Intrare mai puțin triumfală, desigur, decât ar fi presupus reușita la un dificil concurs de angajare, cu mulți candidați. Birourile se aliniau în miniaturale formații. Scaunul Verei, aflat în spate, intra în
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
formelor poetice. Ambele soluții sânt mimetice (și este simptomatic acest lucru pentru criza poeziei de azi: e o nevoie de camuflare, de mimetism, 76 de supraviețuire în condiții dificile). Prima va merge pe mimesis al prozei, va fi biografie narativă, ostentativ "sinceră", "nesofisticată", va alege amănuntul aleatoriu, va produce sens din lipsa aparentă de sens și lirism din cenzurarea oricărui lirism. Va fi hiperrealistă, antiintelectualistă, antiestetică. Dimpotrivă, un mimesis al poeziei înseși, și prin aceasta al culturii, este a doua direcție
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Cam unu șaiștrei, da peste șaptejde kile, mai curând voluptoasă decât grasă, păr brunet cârlionțat și aranjat În bucle cum ar avea o femeie mai tânără (Bunty probabil că are În jur de treișcinci de ani) și mai multe bijuterii ostentative: colier, cercei, brățări care-i dau un aer de târfă și nu se asortează cu alura ei arogantă. Bilanțul total al ecuației speciale care e Bunty se ridică la: mult prea femeie pentru Confr. Clifford Blades. El aproape că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de-a lungul Singel-ului, iar eu simt cum aerul Înviorător Îmi alungă pânzele de păianjen matinale, apoi intrăm În Barney’s Breakfast Bar. E plin de studenți de rahat și gunoaie irascibile cu bugete mici așa că mă delectez fluturându-mi ostentativ grămada de mangoți pe când comand marfa: costiță, ouă, cârnat, roșii, ciuperci, sângerete, pâine prăjită și ceai. — Ieri ai fost absent nemotivat Bruce, mă ceartă Bladesey. Ai cunoscut doamne interesante? — Da, de fapt. Am cunoscut o gagică scoțiană Într-un bar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
pe YouTube intervențiile sale în media audio-vizuală și, foarte important, prin solicitarea de a se implica, și-a asociat simpatizanții din mediul virtual. Mesajul său nu este difuz și nici predominant, ci este mesajul generator de dialog, fără a fi ostentativ, lucru vizibil pe forumul de discuții pe care orice utilizator avea acces. A captat simpatia nu numai a potențialilor alegători vizați, dar și a contracandidaților, precum Sorin Oprescu 69. A promovat, atât prin articolele de pe site, cât și prin limbajul
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
prilejul de a elabora o gîndire mai cuprinzătoare decît este expresia” (Logica de la Port-Royal) Profunzimea expresiei eliptice rezultă din trăsăturile specifice figurilor de suprimare: ambiguitatea și indeterminarea. Tăcerea, ca extremă a figurilor reductive, poate fi goală sau redundantă, țipătoare și ostentativă, Încăpățînată sau plină de Înțeles, indiciu al interiorizării, absorbție a unor fapte exterioare În zonele intime ale subiectivității, conștiință a inadecvării dintre vorbire și nevoile spirituale, Înlesnire a contactului direct cu esențele. „Tăcerile cu valoare stilistică, tăcerile din punct de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
urma după cădere tuturor frunzelor și veștejirea lor? Copacii goi și golul toamnei. Fashion show Karyatides. Vegetable. afișul toamnei degradeul frunzelor - de-acum doar nudul Afișul, deși substantiv, absoarbe În el verbul a afișa și, mai ales, aluzia la manifestarea ostentativă, la aparență, mască, disimulare. Iar În degradeu, cum am spus mai sus, este prezent și ascuns cochet verbul a (se) degrada. Frunzele și nudul marchează cele două planuri pe care se desfășoară simultan ostilitățile - anotimpul și spectacolul. Statisticienii ar remarca
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
demontează minuțios discursul corespondentei sale, identificându-i punctele vulnerabile și folosindu-le drept pretext în propriul slalom argumentativ. În această ipostază, scrisul arghezian trădează un spirit creator falocentric (cum altfel ar fi putut scrie poetul iubitei lui?), un intelect exhibat ostentativ, o natură orgolioasă, neconvențională și incomodă. Textul polemic arghezian, privit la toate nivelurile producerii sale (de la intenție și concepție, până la materialitatea sa grafică), poartă amprenta unei masculinități napoleoniene. În cazul particular al corespondenței, argumentația sa vizează un destinatar personalizat, pe
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de penetrare a acestuia, se va solidariza intelectual și afectiv cu ironistul. Rațional, el va depista impostura, iar emoțional, el va priza indicibilul. Această combinație face din ironie figura predilectă a polemicii literare urbane: nici vehemență în exces, nici violență ostentativă, ea menține discursul în arena deschisă, unde competiția este indisolubil legată de norme. Pentru polemist, ironia este singura modalitate de a "fenta" rigorile cadrului polemic și de a-și asuma libertatea creativă. Iată o definiție care plasează sintetic ironia într-
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a stratului arhaic al limbii (în ce are ea mai crud ca expresie: blestemul, imprecația, afurisenia etc.) și atitudinii populare, în genere, reprezintă, la Arghezi, un gest polemic implicit, nu doar în creația lirică (unde Al. George remarcă "țărănia proclamată ostentativ", ca sfidare a prețiozității căutate și calofilismului sufocant din versificația sămănătoristă mediocră), ci și în proza publicistică, unde potențează, de regulă, umorul frust. Un alt aspect al vecinătății literare a celor doi publiciști ține așadar de tentația alegorizării . În publicistica
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
morții? Este un fel de jubilație tristă în celebrarea bulimică a marilor și micilor maeștri. În morișca neoprită, iată întorcându-se, dar la o scară încă necunoscută, această acumulare indefinită de relicve, religie a Formei în care voracitatea estetică afișată ostentativ nu acoperă complet o fascinație juisoare a neantului. CARTEA A III-A După spectacol Capitolul X Cronica unui cataclism Problema nu mai este dacă un tablou rezistă, de exemplu, într-un lan de grâu, ci dacă rezistă lângă ziarul de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
dramatici simboliști care cultivă onirismul, fac din ea un loc plin de simboluri. Jarry, mai revoluționar, o tratează ca pe un spațiu cu totul abstract în care nu numai că realismul nu mai are loc, dar convențiile sunt în mod ostentativ afișate. Fondator al teatrului modern, el orientează scriitura dramatică și regia pe căile care sunt astăzi și ale noastre. Platitudinea regiilor naturaliste a provocat nu numai o stare de oboseală față de jocul imitativ, ci chiar de suspiciune cu privire la actor, judecat
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
înțelege. Zeuxis a înșelat niște brute, se spune, iar Tițian pe un hangiu." Totuși Jarry se îndepărtează radical de simboliști, tratând scena ca pe un loc abstract, și nu ca pe un spațiu oniric, unde convențiile sunt afișate în mod ostentativ. "Acțiunea se petrece în Polonia, adică Nicăieri"17, clamează el, cu ireverența-i caracteristică, în Discursul din 10 decembrie 1896 la Ubu-Rege. Pentru regia piesei, în care schimbările de loc sunt frecvente, el preconizează folosirea pancartelor, la care se recurgea
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
decadent), Din carnetul unui poet simbolist (Fragmente selecte), Declarație simbolistă, Sonet brutal (Simbolist-instrumentalist), Baladă simbolistă macabră, Ab irato (Sonet parnasian). Alte pastișe (Criticilor mei, Da ... Nebun!), iau în derâdere ridicolul de care pare că nu e conștient Macedonski prin afișarea ostentativă a unei orgolioase poze de artist damnat. Lui Șerban Cioculescu multe dintre poeziile îndreptate împotriva școlii macedonskiene i se pare că ar ilustra "mai puțin caducitatea acesteia, decât opacitatea parodistului față de fenomenul liric"87. Din punctul nostru de vedere, întrucât
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
eleganță, măgulitor, prin intermediul ironiei "urbane". Caragiale se detașează, așadar, de practica gazetăriei injurioase și de lumea zgomotoasă, "scoasă din țâțâni", veșnic amatoare de scandaluri, ,,revuluții" sau chefuri gălăgioase și impregnate de un mahalagism care îi repugnă. Violenței verbale și afirmației ostentative, Caragiale îi preferă subtilitatea ironiei care ,,joacă în satira socială a lui Caragiale, rolul sugestiei din poezie"164, după cum sesiza Șerban Cioculescu. În schițele Mici economii, Cadou, Diplomație, Om cu noroc nici un cuvânt al autorului nu indică direct că ceea ce
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
atât în perioade istorice tulburi ca formă de protest, de apărare împotriva anormalității care amenința prin aneantizare și anihilare totală a umanului, cât și în momentele de acalmie, ca revers al monotoniei, umorul negru, camuflat în excentricitatea calculată și neverosimilitatea ostentativă, dezvăluie adesea în subsidiar, ca și grotescul, un sens pozitiv. Asupra acestuia insista, spre exemplu, Antonin Artaud în Manifestele la "teatrul cruzimii" pentru care "umorul distructiv poate servi să concilieze, prin râs, obișnuințele rațiunii"201. Pornind de la premise similare, teatrul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mai cu seamă ambiguizata Inspecțiune, finalul bifurcat din nuvela Două loturi, digresiunile metatextuale din Poetul Vlahuță și din neterminata Poveste dezvăluie și în acest sens modernitatea scrisului caragialian. Stabilirea raportului de complicitate cu cititorul și demersul inedit îndreptat înspre dezvăluirea ostentativă a strategiilor scripturale, fac din Caragiale "primul nostru poietician"22, atât în planul producției literare, cât și în cel al teoriei, expusă direct în Câteva păreri și O bună lectură. În concluzie, caragialismul se manifestă în proza scriitorilor târgovișteni în
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în scopul demistificării istoriei, printr-un demers recuperatoriu totodată, prin care i se pulsează o nouă viață și i se reconfirmă "actualitatea eternă"41. 6.2.3. Pasageri într-un "accelerat al complimentelor" O formă de caragialism explicit este imitarea ostentativă, mergând pe o linie ascendentă de la recunoașterea expresă a modelului, cum procedează adesea Costache Olăreanu 42, până la parodierea și pastișarea exemplară, demonstrativă pentru asimilarea conștientă și transmutarea creativă a lecției înaintașului. În general asociată cu ideea de epigonism, de parazitare
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
se uita pe fereastră către apele negre și lucioase ale râului Liffey, având o șuviță grizonată în partea din față a părului său negru. Aha, se gândi Ashling, binecunoscutul și misteriosul Jumătate-om-jumătate-bursuc, presupun. Joy se afla în apropiere, ignorându-l ostentativ. Luând în considerare circumstanțele legate de personajul Jumătate-om-jumătate-bursuc, Ashling a decis să o lase în pace. Plimbându-se și bucurându-se de vinul său, l-a descoperit pe Mark Dignan. Deoarece avea aproape doi metri înălțime și cei mai bulbucați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
cu putere. Bărbatul provenea dintr-o familie puternică și trufașă până la insolență, un neam care, cu ani în urmă, avusese o contribuție importantă la alegerea lui Tiberius. Acum apropiații săi șopteau sarcastic: „Pretendentul s-a întors la Roma...“. În mod ostentativ, el nu schiță nici un gest de salut. Râse doar. Chiar și de departe se vedea că râsul lui era disprețuitor. Potrivit vechilor credințe, în ziua aceea zeii i-au adunat în inima Romei pe toți cei care în curând aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
coborând greoi scările, prefectul Macro. Gajus Caesar deschise larg ochii, își dădu seama că temutul praefectus îl văzuse mai întâi, pe când el stătea acolo, pierdut. De această dată, când trecu prin fața lui, Macro își înfrână graba brutală într-un calm ostentativ. Îl privi și zise: Când mă întorc, aș vrea să găsești puțin timp ca să vorbim. După care plecă în grabă. Gajus îi spuse lui Helikon să închidă biblioteca și se refugie în camerele lui. Pe durata acelui apus se întâmplaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Leigh și se uită la bărbat cu o privire feroce. Noi nu obișnuim să stăm așa pe-aici? Chiar așa mi-ai spus? Leigh râse. — Spune-i tu cum stă treaba. Emmy începu să vorbească tare la telefon în mod ostentativ. — Stau în hol să citesc fiindcă în cameră e al dracului de întuneric — doar stau, fii atentă — și țin un picior îndoit sub mine. Și vrei să știi ce fel de pantofi am pus pe mobila lor? Niște balerini. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
culcare, bine? Izzie se întoarse spre Emmy. — Te superi dacă mă duc acum să mă culc? Știu că pentru tine e ca și cum ar fi abia prânzul, dar noaptea trecută nu am dormit deloc și sunt frântă de oboseală. Emmy oftă ostentativ și clătină din cap prefăcându-se dezamăgită. — Doar pentru că ești gravidă și muncești în schimburi ca să aduci pe lume copii zi și noapte nu e o scuză. Fie, cred că am să supraviețuiesc de una singură în următoarele opt ore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]