1,186 matches
-
la curte. În soci etatea noastră, a avea con tact sexual cu o virgină este o chestiune de prestigiu printre bărbații maturi, care consideră că au ce să învețe o fecioară sau au ga ranția că partenera este curată. Himenul otrăvit Ca un fel de revers, întâlnim astăzi în România medici ginecologi (mai ales doctorițe) sau chiar mame care spun fiicei lor: „Tu ai un himen gros; când o să faci dragoste prima dată o să scoli tot blocul!“ Dintr-o astfel de
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
fricoasă, orice mamă va aplica în educație metoda fricii: „Lasă-l, dragă, să se ardă, că data viitoare nu va mai pune mâna!“ Am povestit anterior cum e cu frica de dezvirginare pe care mama o transmite fiicei (v. Himenul otrăvit). Frica învățată de la părinți este gravă, pentru că afectează oarecum destinul, e ca un blestem. Dar nici profesorii nu se lasă mai prejos; în sistemul nostru educativ, frica pare să joace principalul rol. Ca să nu mai vorbim de instituțiile care promovează
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
spune ce gândește. O dată impulsul satisfăcut, la ce bun să lași altora ceea ce nici tu nu ești convins că e bine spus? Trist cu metoda ", așa îl vede Marin Sorescu pe Cioran, pe absorbitorul de venin de "pre toată floarea otrăvita, ce parcă ar umblă la butoniera, în loc de floare, cu o funie de spânzurătoare", desi recunoaște că pesimismul lui Cioran este unul tonic, este ca un șarpe care sâsâie, dar nu musca. Cioran este un "Iov domolit la scoala moraliștilor", el
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
până la ultimele jetoane.... Încerc să mă definesc în Exerciții în irealitatea imediată. Vă voi trimite câteva pagini și, dacă le veți citi cu mare indulgență, poate le veți găsi și calități. Eu lucrez într-o mină fără fund, cu capul otrăvit de febră și chinuit că nu iasă așa cum vreau manuscrisul 35. În 1936 este publicat Întâmplări în irealitatea imediată, roman foarte bine primit de critica literară a vremii care s-a bucurat, de asemenea, de o receptare pozitivă din partea cititorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
-și devora prada, o imobilizează cu privirile. Impresia de zoomorfism este totală, iar visul infernal al autorului își dovedește concretețea. Să mai adăugăm, în sprijinul acestei ipoteze, că Ștefan Gheorghidiu pune răbufnirea verbală pe seama sufletului său invadat de o "musteală otrăvită". O dată declanșat războiul, eroul percepe întreg arsenalul pus în mișcare în slujba zeului Ares ca pe o uriașă reptilă. Vuietul obuzelor îi amintește de șuieratul unui șarpe de fier, în timp ce gloanțele care lovesc malul de pământ din fața tranșeelor seamănă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
sufletesc culminează cu imaginea simbolică a cămășii oferite de către Alta-Dejanira, metaforă insolită a trădării și pervertirii Adevărului: "Pietro: Dar îl simt...L-am descoperit și continui să-l descopăr în fiece clipă acest adevăr...Îl simt ca pe o cămașă otrăvită lipită de tot corpul meu..."250 Cellino ni se înfățișează și el din perspectiva a două mituri recognoscibile în opera lui Eminescu. Primul este mitul lui Narcis, prezent în Scrisoarea I ("Unul caută-n oglindă de-și buclează al său
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cel Tânăr au fost interpretate din perspectiva procedeului arhitectural al anamorfozei. Ultimul câmp arhetipal recognoscibil în opera lui Camil Petrescu este cel eminescian. Enunțul emergent apare într-o replică a Altei din Act venețian: "Ard toată ca într-o cămașă otrăvită" și care trimite imediat către Odă. În metru antic. De altminteri, piesa conține foarte multe secvențe preluate parcă din poezia eminesciană și care capătă valențe intertextuale. Exagerând puțin, am considerat Act venețian un "Luceafăr întors" al lui Camil Petrescu. Câmpul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
naratoarea-protagonistă a romanului adulterul și somarea partenerului cu divorțul. După 20 de ani de căsnicie cu scriitorul și editorialistul David, Katie îl înșală cu ocazia unei deplasări la Leeds, anunțându-l telefonic, printre altele, că vrea să iasă din raza otrăvită a indiferenței lui cinice și persiflante. Analistă fără cusur a propriei vieți și mai ales a stării de fapt în care se află, încercată de sentimente profund contradictorii, își dă seama că rațiunea, bunul simț, statutul ei de medic și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
și îmbrăcat, alături de tânăra mireasă. Un eșec erotic ce va confirma incompatibilitatea, inclusiv spirituală, a partenerilor și va decide treptata lor înstrăinare și despărțire. Surorile lui Elmer, cele două fete bătrâne, țesătoare la o savant dozată rețea de clevetiri și otrăvite bănuieli, fac proba măiestriei clasice a lui Trevor, descriptor al retroscenei biografice a întregii familii Quarry, un adevărat viespar de ambiții, frustrare și mimetism. Viespar în care nimerise străina Rose și cu care se confrunta silențios, sfidarea ei fiind mai
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
cu episoade trecătoare de titoism, de maoism, dar mai ales de stalinism) și totodată terorizat și împilat de mecanismele suspiciunii și ale denunțului. Obișnuit să-și disimuleze adevăratele sentimente și reacții, naratorul colectează nuanțele psihozei învederate de relațiile interumane definitiv otrăvit. Supunându-se el însuși acelui ralenti analitic instaurat de romancier, protagonistul ajunge să se întrebe dacă nu cumva își câștigase dreptul de a sta la tribună cu prețul trădării unor colegi, să zicem, asemeni miilor de oameni nevinovați, atrași fără
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
distanță universală de la tot la tot..."). Urletul actorului de primă mărime se sparge, invariabil, de pereții indestructibili ai unui spațiu scenic impermeabil. Neputința lui de a-și face auzit lamento-ul, conștiința frigului pătrunzător ce se insinuează, cu o lentoare otrăvită, în ființa zăbrelită îi determină, la fel, invariabil, cititorului un frison simpatetic. În special pentru că poetul exploatează în primul rând acele trăiri ce tatonează, invariabil, experiența limitei ca ruptură de o alteritate infernală, dar și de o interioritate schizoidă ("Iată
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
triste cresc "mari portocale clătinând lichide", "melcul suav", "fluturii miopi" sau "uzi de rouă", "mari paianjeni care cară ață". În fine, vegetalele înnobilate cu har aproape fără egal: "ciuperca fină/ Cu reverențe și cu spori în palmă", "lalea ca ceapa otrăvită/ Ca inima unui baron", "dovlecii plini de mațe sau candizi/ Și-nlăcrimați în pături de omizi" etc. Din versurile selectate mai sus, este cât se poate de evident faptul că Brumaru scrie mai mult decât o simplă "lirică gentil liliputană
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
trezește primul, "cu inima plină de toate durerile lumii" și cu "ochii scăldați în roua pustiului" etc. De aici, senzația inițială că personajul (când lugubru, când luminos) este dramatic scindat, că morbul dublei sale naturi îl infestează, cu o lentoare otrăvită. Dar în ultima secțiune a cărții, instanța auctorială își devoalează, finalmente, miza portretistică, cea de a reface traseul existențial al Poetului însuși, cel în sufletul căruia moare lumina, într-o sisifică tentativă de reiterare a splendidei istorii a prințului ce
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
decapitat ștrandul Obor fără apă fete și soldați de duminică, buze-inimioară și miros de briantină pe sub norii milei și spaimei de la Gara de Est și iar mirosul dezghețului, primăvara, întărâtat de gambele unui copil pasarela are scândura putredă doar aerul otrăvit o ține în aer când șuieră vreun tren al apocalipsei - va fi o fulgurare, nu vom ști când, acea fulgurare - "Zboară, ești vulture, zboară", șuieră glasul dar teci somnoroase trezite la viață mă-ntorc din chemare. "cazi, te vrem caldă
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/8647_a_9972]
-
formă bine definită, personificare a ambiguității și a vicleniei, vădită în trecerea nevertebrată de la compasiunea față de eroul lovit de soartă, la slugărnicia față de consoarta detestată dar mai puternică. De altfel, într-un moment de luciditate, Clejan recunoaște că, fără incitarea otrăvită a acetei gloate invidioase, viața lui s-ar fi redresat de la sine. Trist este, și acest lucru diminuează expresivitatea artistică, faptul că niciunde nu se observă superioritatea de caracter a eroului, ce ar trebui să-l detașeze de mediul meschin
Succesiunea măștilor by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/8651_a_9976]
-
Devil (1612) și The Duchess of Malfi (1614), ambele cuprinzând, embrionar, teme tipice ale goticului macabru. Dacă prima nu evadează, totuși, din orizontul mentalitar al deja cunoscutelor revenge tragedies, ultima conține atâtea scene terifiante (incluzând uciderea ducesei cu ajutorul unei Biblii otrăvite și o serie de înjunghieri succesive), încât violența pusă în scenă de autor nu poate fi nici întâmplătoare, nici gratuită. Este semnificativ însă faptul că aceste insule de teroare nu vor reapărea, cu modificările de rigoare reclamate de transferurile dintre
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
oficială, îi risipește îndoilelile: sublocotenentul Iancu Georgescu a căzut la datorie, asemenea unui erou. Cum acesta nu avea familie, toată averea sa îi revine singurului moștenitor legal: fratele cel mare. Însă această aparentă sursă de liniște conține, în sine, semințele otrăvite ale tulburării iminente. Partea a doua începe cu o anizocronie (elipsă diegetică): îl descoperim pe Stavrache deja intrat în posesia moștenirii mezinului. Totuși, naratorul nu omite un dialog, anterior timpului povestirii, dintre erou și un avocat, în care ultimul îi
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
in medias res, ci pregătește cu minuțiozitate declanșarea teribilei încatenări de fapte. Partea I descrie, în tușe perfect autonomizate realist, înmormântarea lui Manole Brumă. Moartea bătrânului și solitarului profesor secundar de științe naturale adună, ca într-un buchet de flori otrăvite, un minimum de anexe familiale și profesionale. Astfel, la ceremonia funerară, asistă doar fiul său, Costache Brumă, sora sa, Natalia Cristea, directorul liceului la care predase răposatul și Maria Brancea, o văduvă fără copii, pe care bătrânul o primise în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
tactil: "Sub lupă, trupul catifelat al păianjenului apărea monstruos, acoperit de peri groși, ca niște țepi. Copilul închidea ochii. Noaptea, se visa în cușca scolopendrelor, se simțea furnicat de mii de picioare subțiri, gâdilat de antene și înțepat de colți otrăviți". Întors în casa părintească, fiul lui Manole pare intimidat de umbra tatălui său, care impregnează, ca un genius loci (comparația mea nu este deloc fortuită bătrânul este înfățișat ca "bun latinist și mare cititor de literatură antică", mergând până într-
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
indelebile: "O putea vedea întreagă pe Christina și nici o tresărire a feței sale de ceară nu-i scăpa. Mirosul de violete se răspândise acum în toată odaia". Scena erotică subsecventă, de voyeurism consumat în penumbră, nu este lipsită de concupiscență otrăvită: Christina "[s]e ridică în picioare și-și desprinse gulerul de mătase. Gâtul îi apăru strălucitor de alb, catifelat, fraged. Bustul ei se contura acum involt și biruitor pe fundalul palid al peretelui. Erau sâni de fecioară, tari și rotunzi
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
progeniturii lor biologice și mentale. Problema pe care o pune pedagogia noastră și "reformele" care de un sfert de veac ne inundă universitățile nu este însă de domeniul unei redistribuiri a cărților, respectiv a moștenirii. Căci moștenirea este în sine otrăvită. Mai mult (...) o schimbare instituțională, politică, economică, deci o manipulare mai mult sau mai puțin brutală, dar întotdeauna orientată de către birocrație și tehnocrație, nu reprezintă decât un paleativ, nu face decât "să distreze galeria" și dă puțin înapoi criza paroxistică
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
orice preț. La loc de mare „cinste” erau considerate a fi distracțiile ce puteau fi oferite atunci, inaugurându-se astfel, „circul electoral”, valabil până-n zilele noastre. Serate, ceaiuri, șezători, baliverne și bârfe, baluri, retrageri cu torțe, gazete de perete, ziare otrăvite și pline de ură la adresa opozanților, trimise de la București prin toate ungherele țării, inclusiv la Vaslui. Acesta a fost cumplitul „arsenal” propagandistic încurajat și susținut din răsputeri de ocupanții de la răsărit ce în anul de grație 1946 erau în jur
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
subl.ns.) punândui în vedere de a nu mai da timbre la membri”. Iată cum a fost desființată organizația Tineretului Sătesc din Cozmești: prin acuzarea liderului de nealiniere benevolă și umilă la „adevărata organizație revoluționară unică”, UTM, ce și întinsese otrăvitele tentacule prin cele mai ascunse unghere al României. d. „Tov. Cârciu Vasile a căutat să facă U.T.M.-ul de râs” Hotărât lucru, raportul de activitate din care vom cita în continuare, a fost conceput în mod special încă de la
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
un timp la rudele sale din comuna fălciană Vutcani. Nu voia să se repatrieze în „măreața” și plina de „democrație populară” Basarabie sovietică. Nici Șarpe Maria, născută în anul 1891 în comuna Caera județul Cetatea Albă, nu mușcase din bomboana otrăvită pusă la dispoziția naivilor de către casapii bolșevici, preferând să rămână în comuna Fălciu deoarece „...aici m’am stabilit încă din anul 1919 când am venit să’mi caut de muncă”. La fel și-a scris declarația și Badilă Neculai stabilit
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
trecut și nu este cazul să mai insist asupra mizeriilor transmise la televizor de aceiași țucălari ceaușiști (Popescu, Melinescu, Ciorăscu etc.), ancorați bine, de data asta, cu nasurile în fundurile noilor stăpâni! Cuvintele de ordine erau: „terorist”, „teroriști”, „terorism”, „fântâni otrăvite” și „război pe unde radio”. O minciună comandată și generalizată care a dus la înregistrarea atâtor și atâtor victime nevinovate! c. 23 decembrie 1989 După o noapte petrecută în fața televizoarelor, în dimineața zilei de 23 vasluienii s-au adunat din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]